1,103 matches
-
solară, care deschide ciclul calendaristic, este Ignat, sărbătorit pe 20 decembrie, în ziua tăierii porcului, ca simbol al spiritului grâului, asociat cu zeitățile vegetației Demeter, Persefona, Attis, Adonis, Osiris sacrificiu ce reprezenta moartea și renașterea soarelui. Zeul Solar, de origine indo-europeană, identificat cu zeul roman Saturn și cu zeul iranian Mithra, înlocuit, o dată cu creștinismul, de Isus, "soarele dreptății", prin nașterea sa ritualică desfășurată an de an, reclădește lumea, purificând-o de maleficiile de peste an. În trecut, Anul Nou era sărbătorit la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și creștin al unei civilizații străvechi care, prin excepționala putere de a fi dăinuit neștirbită în prezent, este aptă de a oferi un viitor Europei. Cele patru mari capitole ale cărții pivotează în jurul analogiilor fecunde între gramatica indiană și civilizațiile indo-europene, între lingvistica și filosofia limbajului; aprofundările predilecte autorului abordează aplicat și convingator domeniile semanticii și logicii simbolice, specifice tradiției gramaticale indiene (cele trei nivele ale sanscritei, filosofia marilor întemeietori-gramaticieni Panini, Patanjali ș,a,) și cu precădere conceptele vak-sabda-sphota. Eseistul și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
adesea timpul simbolic al ciclului solar, reprezentare păstrată pînă în zilele noastre. Istoria omenirii se supune marilor ci-cluri cosmice, cu aurorele și crepusculele lor, cu fazele lor de strălucire și de degenerescentă. Vechiul mit al eternei reîntoarceri, specific deopotrivă universului indo-european și celui semitic, repetiția timpului circular, între vîrste-le omului și cele ale umanității, ilustrează fatalitatea contingenței: aservirea întregii existențe și inspiră pînă astăzi explicațiile fizicii teoretice și nu numai. Caldeenii numeau ciclul de 223 de luni care servea la anticiparea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
generate de realitățile sociale dinamice ale oamenilor. Arheologii și istoricii autohtoni documentează că în mileniul al III-lea î.Hr. a avut loc indoeuropenizarea zonei noastre geografice, ocupată de masa tisulară a triburilor tracice răspândite și adesea amestecate cu aceste neamuri indo-europene perindate din Sud-Estul până către Centrul continentului. Printre triburile tracice, foarte active și inventive au fost cele geto- dacice, stabilite în Nordul Dunării până la Mare, în Ardealul de astăzi și Munții Carpați, unde au ridicat și capitala regatelor lor. Aceste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
referințe între manifestările imaginarului politic din vremea noastră și asimilarea îndelungată a marilor construcții mitice din istoria omenirii. De pildă, trebuie oare să vedem în ansamblul, în complexul mitic la care se referă acest eseu, un fond religios comun societăților indo-europene, fiind doar una din manifestările ce țin de istorie? E adevărat că acea concepție trinitară a ordinii divine instaurate în cetăți concepție în care apar preotul, războinicul, lucrătorul pămîntului, concepție caracteristică pentru universul mental al acestor societăți se regăsește în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lui Alain-Gerard Slama, pe care acesta a avut bunăvoința să ni le ofere. 32. Vezi Racul Girardet, Societatea militară în Franța contemporană, 1814-1939, Pion, Paris, 1953. 33. Georges Dumezil, Mit și epopee, Gallimard, Paris: Ideologia celor trei funcțiuni la popoarele indo-europene, 1968; Trei tipuri epice indo-europene, 1971, Distanțe romane, 1973. 34. Despre noțiunea de legitimitate vezi mai ales Paul Bastid et.al., Ideea de legitimitate, P.U.F., Paris, 1967. A se consulta și Cari Schmitt, Legalitate, legitimitate, Sirey, Paris, 1936 (trad
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acesta a avut bunăvoința să ni le ofere. 32. Vezi Racul Girardet, Societatea militară în Franța contemporană, 1814-1939, Pion, Paris, 1953. 33. Georges Dumezil, Mit și epopee, Gallimard, Paris: Ideologia celor trei funcțiuni la popoarele indo-europene, 1968; Trei tipuri epice indo-europene, 1971, Distanțe romane, 1973. 34. Despre noțiunea de legitimitate vezi mai ales Paul Bastid et.al., Ideea de legitimitate, P.U.F., Paris, 1967. A se consulta și Cari Schmitt, Legalitate, legitimitate, Sirey, Paris, 1936 (trad. din germ.). W. Fach, Politische
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
așadar înainte de nașterea sa și după coruperea sa. Astfel încât toată ființa este imuabilă. Nu iese din nimic și nu se întoarce în nimic. Este eternă 247. În Destinul necesității nihilismul occidental este analizat așa cum s-a sedimentat în structura limbilor indo-europene și în modul occidentalilor de a înțelege acțiunea pornind de la Aristotel. Chiar și în acest caz Severino raportează multiplele manifestări ale nihilismului la o singură rădăcină, credința în devenire, așadar la convingerea contradictorie că ființarea nu este nimic, și explică
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
structură a inconștientului, devine perceptibil fie conștiinței individuale, fie colectivității. Universalitatea miturilor le transformă în adevărate modele psihice, așa cum evidenția William Doty241. Pentru a defini mitul, Doty propune analiza legăturii dintre sunetul ma, pe care îl scoate copilul nou-născut, rădăcina indo-europeană a cuvântului mama și rădăcina sunetului mu, considerând că din acestea rezultă cuvântul grecesc mythos. Doty consideră că această legătură dintre sunetele ma-mu generează ceea ce el numește mitul-mamă, care poate fi considerat primul stagiu al creației. Din perspectiva sociologiei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
legătura între denumirea din trecut și denumirea de „satul Cuvin”. 2.2. ISTORIA SATULUI CUVIN 2.2.1. Satul Cuvin înainte de perioada Evului mediu (înainte de anul 1000 d.Hr.) Celții sunt cunoscuți ca fiind un popor cu originea în popoarele indo-europene cu o istorie bogată și fascinantă în ce privește migrația lor. Aceștia au cunoscut un progres material deosebit. Săpăturile arheologice efectuate pe Valea Danciului au descoperit obiecte ce aparțineau acestui popor datate până în secolele II-IV î.d.Hr. Este cunoscut faptul că
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
fi clasate drept ilustrații ale unei antropologii a ideilor și culturii, ca și cărțile lui Louis Dumont (1983) despre sistemele sociale ierarhice sau egalitare, cele ale lui Georges Dumézil despre cele trei funcții (războinică, sacră, comercială sau nutritivă) din societățile indo-europene sau ale lui Jean-Pierre Deconchy despre ortodoxia religioasă. 3.1.3. Sănătate și boală Studiul-pilot Santé et maladie (Herzlich, op. cit.) a devenit astăzi clasic. Cunoașterea conținuturilor asociate cu acest obiect trimite la diverse ansambluri simbolice printre care, de exemplu, RS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Ioana Costa (n. 1959, București), filolog clasic, este profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, din 1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a coordonat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a coordonat publicarea integralei filozofice Seneca și a enciclo pediei lui Pliniu cel Bătrîn. Monografii: Neflexibile indo-europene, 1999; Fonetică istorică latină, 2003, 2008; Textele antice și transmiterea lor, 2008, 2011. Traduceri/ediții: Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (6 vol., 2001- 2004); Seneca, Integrala filozofică (6 vol., 1999- 2008); Septuaginta, ediția NEC-Polirom (8 vol., 2004-); Cato
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Laureat al Premiului Academiei Române. DACIA ȘI DACO-GEȚII De la preistorie la cucerirea romană Spațiul carpato-danubiano-pontic, a fost locuit din timpuri preistorice. Marea mișcare de populații, de la sfârșitul mileniului al III lea Î. Hr. a avut ca rezultat formarea popoarelor și limbilor indo-europene. În urma unui Îndelungat proces de diferențiere, din această populație răspândită pe o arie geografică vastă din S-E Europei, au luat naștere popoarele atestate de izvoarele antice: grecii, ilirii, tracii. În sânul numerosului neam tracic procesul de diferențiere a continuat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
chiar ale unei farse de un gust îndoielnic: plastica, apolinică sau nu, n-a fost niciodată "frumoasa preocupare" a fondatorilor sclavagiști ai democrației. Cei care se tem de provocări se vor mulțumi să deschidă cele două volume din Vocabularul instituțiilor indo-europene de Benveniste pentru a constata că nu există o intrare "Artă", nici termeni înrudiți. Sau, și mai simplu, un Petit Larousse. Printre cele nouă muze ale tradiției, niciuna nu este a vreuneia din "artele frumoase", arhitectură, sculptură sau pictură. Artele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau religie comparată, nu se regăsește cu aceleași determinații în utilizările comune (textuale ori vernaculare) ale termenului din limbile indo europene, pentru a nu mai vorbi despre termenii considerați similari ori corespondenți în limbile non indo-europene, deși pretenția academică este aceea că termenul evocă ceea ce diferite tradiții religioase doresc să exprime, indiferent de spațiul lingvistic ori geografic avut în vedere. Acest hiatus între utilizarea conceptuală, „anistorică“ și artificial configurată a termenului și multiplele lui utilizări din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în subtext pe parcursul întregii lecturi a cărții, sunt următoarele: 1. Lucrarea va face referire și la tradiții religioase din alte spații decât cel european, cu trimitere la texte redactate în alte limbi decât cele cu care suntem familiarizați prin moștenirea indo-europeană. Așadar, demersul va fi „contaminat“ de utilizarea europenizantă a termenilor, prin limba aleasă și prin orizontul deschis de ea, iar contextul și premisele cercetării vor fi formulate inevitabil pornind de la repere, perspective și preînțelegeri europenizante. în măsura în care este posibil, voi încerca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
stabilită, prin traducere, tot de către autoritățile maghiare). Unii cercetători însă (primul fiind J.L. Pic) au propus o soluție aparent mai „complicată“, adică derivarea numelui, probabil străvechi (zona nu putea să nu poarte un nume la sosirea ungurilor), dintr-un radical indo-european ardva, „înalt“ sau ard, „ridicat“ (ale cărui urme ar putea fi întrezărite în actualele toponime Ardan, Ardașcheia, Ardelea, Ardeova, Arden, Ardud, Arduzel, chiar dacă acestea au fost, probabil, adaptate fonetic limbii maghiare și preluate ca atare de către romîni). O curiozitate o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și consemnează forme foarte apropiate de cele actuale (Karpatu, Karpaten etc.). O ipoteză etimologică adusă în discuție mai ales de către istorici propune ca etimon numele tribului tracic carpi, fără a aduce argumente sau dovezi suplimentare. Majoritatea variantelor etimologice susțin originea indo-europeană sau chiar preindo-europeană a toponimului, sensul inițial putînd fi „piatră, stîncă“. Diferă însă rădăcina la care trimit: reticul kar, „deal“, sanscritul kîra, „munte acoperit cu zăpadă“, arm. char „piatră“ și charg, „stîncă“, celt. carr, alb. karpë, „stîncă“ (de la care s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele unor rîuri din Peninsula Balcanică (Ibar, cel mai important afluent al Moravei din Serbia, și Ibăr, numele bulgăresc al vechiului Hibros din Tracia), discutate de lingvistul bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut exista o formă protoslavă *Ibru, provenită dintr-un indo-european *eybhros sau yebhros, „cel care împroașcă, stropește“ (poate „inundă“). V. Frățilă observă că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut exista o formă protoslavă *Ibru, provenită dintr-un indo-european *eybhros sau yebhros, „cel care împroașcă, stropește“ (poate „inundă“). V. Frățilă observă că, întrucît zona ucraineană în care se află rîul în cauză aparține unei civilizații apropiate celei tracodace (așa cum precizează chiar Vl. Georgiev), nu este nevoie de intermediarul protoslav
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latine Danaster), care s-a menținut pînă în prezent, inclusiv în romînă, sub forma Nistru. Se observă că prima parte a hidronimului, dana, este similară cu danu din Danubius sau cu dana din Danaris. Ea are la bază un radical indo-european dan-, don(în osetă don înseamnă „rîu“, iar în indiana veche danu înseamnă „curgător, lichid“) al cărei sens putea fi „rîu“, „apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu dana din Danaris. Ea are la bază un radical indo-european dan-, don(în osetă don înseamnă „rîu“, iar în indiana veche danu înseamnă „curgător, lichid“) al cărei sens putea fi „rîu“, „apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată pornindu-se de la rădăcina *str > sr „a curge“, așadar, sensul ar fi tot „rîu“, „curent“ (iată deci o tautologie toponimică străveche!). Sincoparea primului a s-a putut produce în limba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adluvies, alluvium < adluvium, „puhoi“, provenite, în ultimă instanță de la luo, „spăl“, ca și lavo, „spăl“); lut < lutum . C. Poghirc a comparat numele Olt cu hidronimul baltic Aluote și cu entopicul aluots „izvor“, presupunînd că ambele au la bază un radical indo-european *el-/*ol, „a curge, a se revărsa“, constituit din mai multe cuvinte cu sens apropiat. Acest radical este identificat de lingvistul bulgar Ivan Duridanov ca formînd baza unor toponime balcanice (Altos în Grecia, Altus în Iliria) și chiar a unui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Toate cuvintele, în afară de cele formate pe terenul limbii române, pot fi prezentate din această perspectivă. Chiar și cuvintelor moștenite de română din latină li se poate cerceta istoria îndepărtată. De exemplu, un cuvânt latin poate fi moștenit în latină din indo-europeană, și atunci trebuie să se spună în ce alte limbi indo europene s-a transmis rădăcina respectivă. Despre lat. dens „dinte“, se spune, în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, că este un cuvânt pan-indo-european
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]