15,612 matches
-
de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p.
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
demarat acest proiect literar pentru că iubesc scriitorii și scrisul lor, pentru că, la rândul meu, scriu, așadar mă simt liberă și îndreptățită să inițiez acest proiect. Al doilea mare motiv al faptei mele constă într-o datorie pe care mi-o induc în actuala stare de lucruri din cultura română. Să vedem! Asistăm unii conștient, alții simpli spectatori la desacralizarea, denaturarea, deconcertarea artelor și culturii în general. Pornind de la învățământ, la educația primită acasă și până la oamenii de cultură consacrați și vizibili
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
în ultimă instanță ca o topire reductivă a valorilor ortodoxismului în arealul spiritual catolic. Constat de această dată că nu mai susțineți - cel puțin explicit - prevalența necondiționată a imperativului unității creștine. După cum afirmați acum, „Creștinismul respiră cu doi plămâni”, ceea ce induce ideea că fiecare pas spre unitatea creștină adevărată se face prin dialog și contribuție valorică reciproc recunoscută fiecăreia dintre părți. În acest sens, vă puneți îndreptățite speranțe în Sinodul Panortodox din 2016 de la Constantinopol, chemat să ofere, în ordinea lui
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_huma_1426769302.html [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
ales cu sufletul. Printre aceștia s-a numărat și profesorul Buzatu. Odihnească-se în pace. Moartea profesorului Gheorghe Buzatu slăbește mult ființa națională românească - Prof. univ. dr. Corvin Lupu Venită telefonic, vestea decesului fulgerător al profesorului Gheorghe Buzatu mi-a indus o stare specială de suferință amară. Nu a fost atât o surprindere, întrucât cunoșteam majoritatea problemelor de sănătate ale profesorului, din ultimele două decenii. Cu doisprezece ani în urmă, mi-a mărturisit și șocurile extraordinare prin care a trecut când
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Dar în sufletul lui? De ce m-a cerut în căsătorie? Ce-și dorea de fapt? Nu-l forțasem nicicum să mă ceară de soție, nefiind una dintre femeile care, prin diverse tertipuri, determină bărbații să le ceară mâna. Nu-i indusesem iubitului nicicând pofta și gustul traiului conjugal, tocmai de aceea răspunsesem pe ton de glumă la întrebarea lui care mi se păruse hazlie. Nu făcusem nici cel mai mic efort să-i sugerez că ar fi timpul să ne căsătorim
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485159117.html [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
apreciați. Dar nu ne impunem numai prin competență, ci mai ales prin competența asociată unor trăsături umane deosebite, între care inteligența, omenia, cumpătarea și hărnicia sunt doar câteva. Sistemul economic și cultural din România, pentru a-și justifica falimentul, a indus în mintea cetățenilor ideea unui caracter românesc congenital pervertit: nu mai este nimic de făcut întrucât așa suntem noi rămași de la Dumnezeu, să fim neputincioși și hoți. Nimic nu poate fi mai fals. Este o adevărată ideologie satanică strecurată în
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_hurduzeu_crede_ca_ascetismul_ortodox_este_un_antidot_impotriva_consumismului_american_romania_sa_inceteze_sa_mai_aplice_modele_din_import_.html [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
credinței - în aceste vremuri de restriște pentru omenire și pentru țară - era evidențiat de programul școlar al cadrelor didactice, dar mai ales al elevilor. El ne este furnizat și de o mostra clară a unui orar zilnic, în măsură să inducă normalitatea. Iată orarul de dimineață și de după amiază al școlii, din 8 decembrie 1940 (la un an și trei luni de la declanșarea marii conflagrații mondiale): de dimineață, de la orele 8,30 la 12,30 - Inceperea programului, Apelul și raportul, Inspecția
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
orașe sunt de părere să ștergem rușinea produsă de niște incompetenți și să se treacă urgent la readucerea cuibului pe unul din stâlpii pe care stau acum berzele atât de triste, dezolate și poate chiar puțin confuze, stare - care repet- induce neliniște și în sufletele oamenilor atât de încercați din punct de vedere emoțional și din alte cauze - sociale mai ales - la care s-a adăugat și aceasta izvorâta din empatia pentru berzele suferinde. Bucuria românului dintotdeauna a fost și rămâne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cuibul-berzelor/ [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
Eu te măsor cu degetul de la o mână, Azi lângă tine-mi pun suspinul meu creștin Și tot ce mi-a rămas din țara mea Română. Bolnav de casă sunt și de pământ natal, Știu că boala mi s-a indus fără măsură. Din ape dulci, eu pește adițional Fac cuib de lacrimi, lângă recea ta bordură. 08-02-12 Referință Bibliografică: VORBIND CU DUMNEZEU / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II, 14 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vorbind_cu_dumnezeu_stelian_platon_1329277300.html [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
păstrează puritatea spirituală și candoarea sufletului. În această poezie, „Himere dulci încă valsează gătite-n strai de crinolină”. O poezie a himerelor, a misterului, a dorului prefăcut în cântec sublim. Ceea ce e cu adevărat remarcabil, este că poezia acestei autoare induce o stare de liniște, de calm, de odihnă, e stenică, e ca o melodie care-ți susură-n auz, fără să te stingherească, așa, ca un fundal care nu-ți reține atenția, dar nici nu te împiedică de la activitățile tale
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
doar nu degeaba se spune că primăvara e un miracol încărcat de seve și de subînțelesuri! Bineînțeles că există și aici o primăvară, o altfel de primăvară, dar noi o avem și pe a noastră, cea pe care ne-o inducem și adjudecăm. Încăpățânați purtăm mărțișor la piept și povestim despre ritualurile și obiceiurile de acasă, momind-o cu amintirile copilăriei românești. Pentru că primăvara nu are nimic de-a face cu plimbarea unor planete prin sistemul solar; e-o stare de
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
știm cât face„ nici „eu și cu tine nu știm, vai, nu știm cât facem„. Metrica, mai scurtă, din strofa a doua, asociațiile inedite de cuvinte: ''plapumă'', ''iepure'', ''varză'', tramvai'', ''conopidă'', precum și ritmul alert, pe nerăsuflate, din strofa a doua, induc ,mai întâi, trăiri nedefinite, într-o lume ce pare cu totul confuză, pentru ca apoi sentimentul statorniciei, al cunoașterii, să aibă altă intensitate : „Ah, dar o plapumă / înmulțită cu un iepure / face o roscovană, desigur, o varză împărțită la un steag
CUNOAȘTERE POETICĂ ÎN „ALTĂ MATEMATICĂ„ DE NICHITA STĂNESCU de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487945411.html [Corola-blog/BlogPost/383510_a_384839]
-
o văzuseră că se trezește la viață. Chiar prinsese o anume vioiciune în priviri, cearcănele adâncite reliefau ca un machiaj bine făcut ochii de căprioară de un dulce maroniu descoperit lumii prin bătăi dese ale genelor și un zâmbet îți inducea bucuria de a constata la ea altceva decât până atunci... Și, de unde mâinile mici se odihniseră luni de zile pe lângă trupu-i împuținat, acum frământau între degete o batistuță albă cu trandafirași brodați în roșu, conferindu-i un aer plin de
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
România este patria noastră, a românilor, cu bune și rele, a copiilor noștri, a părinților și înaintașilor noștri. Cea mai febrilă veghere a noastră este de a nu lăsa să se uite că suntem români, iar ceea ce stăruie în ce inducem prin educație copiilor noștri e să nu uite nici ei, nicio clipă aceasta...!”, mai spune Daniela. Următoarea acțiune, după Ziua Națională a României, la care au participat româncele Daniela Uchiyama și Luciana Menciu a fost International Day în Ashikaga, care
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
e nebun... că se scrie, fie de la cap la coadă cu litere mici și nu se mai înțelege când avem a face cu substantive comune ori cu substantive proprii, sau se scrie pe la mijlocul propoziției cu litere îngroșate și majuscule, ceea ce induce din nou în eroare, mai ales atunci când este vorba de termeni științifici, nume, denumiri... sau se prescurtează cuvintele până la a le mutila, sau, iar aceasta cel mai adesea, se scrie fără diacritice iar cititorul dacă habar nu are de un
LANSARE CARTE PENTRU COPII CU PROBLEME ALERGOLOGICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420617423.html [Corola-blog/BlogPost/376649_a_377978]
-
rămâne de făcut decât să alerge după ea. Prima secvență lirică se numește chiar „Iubiri, melancolii, iluzii”. Poemle sunt concise, chintesențializate, eliptice și cad precum roua pe suflet. Te răcoresc, te înviorează, te vivifică, dar în același timp, îți pot induce și o stare de melancolie. Te scot din moleșeala zilei. O singură șoaptă în stare să te ridice din amorțire. Dar șoapta e tainică, bine timbrată și mai ales, personalizată. Ai ciudata senzație că ți se adresează și atunci rezonezi
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
în roman oameni simpli, cu problemele lor de viață curentă, contrariați, confuzionați, reticenți la schimbările de sistem și la trezirea cu privire la propria origine: moldovan sau român, cotropitori sau eliberatori, limba moldovenească sau limba română. O viață socială cu angoasele ei, induse de imoralitate (tâlhării,violuri, omoruri). Oportuniști isteți, oploșiți în politică, gata să treacă dintr-o barcă în alta, vorba Taliei ,“nici tu bob, nici tu fasolă”. Aceștia își trimit nevestele la facultăți și doctorate la București, pentru orice eventualitate, și
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Chișinău abia dupa trei ani, din cauza războiului din Caucaz. Din scrisoarea care îl însoțea, Valentin află că prietenul său, Nadar, murise printr-un sacrificiu de înalt umanism. Se întâmplase că propriii săi conaționali, fanatizați de conflictul etnic (un sindrom generalizat, indus de interesele oculte ale Rusiei), îl descoperiseră pe vecinul acestuia ca fiind de origine abhază. În timpul linșajului, Nadar încearcase să-i oprească pe civilii dezlănțuiți, alipindu-se de trupul vecinului său, în speranța că fanaticii nu vor risca să-l
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
bestiei numai printr-un gest solidar al consăteanului său, Dan, acesta simulând calitatea de soț al Ioanei, minciună în păcatul căreia căzu până la urmă. Ca un paradox, acasă, într-o simetrie perfectă, nevasta-sa săvârșea aduterul cu soțul Ioanei. Dezordinea indusă de ritmul alert al schimbărilor determină și accidente care țin de viața instituțiilor ce nu “combat” politic. Iată un episod tragicomic, intermediat de birocrația dintr-un spital chișinăuian, prin care autorul pune în evidență felul cum se raportează uneori omul
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
cu al nefericitului propriu-zis. Dar Cezar păstrează încă o vreme atmosfera de coșmar în familie, ca să poată beneficia de programul aniversărilor sale lunare. Asta, până ce nevastă-sa, aflând adevărul, își varsă asupra lui toată furia rezultată din elierarea de sub tensiunea indusă de "ireversibila" tragedie familială. Despre gama largă de situații și personaje care dau farmec romanului Al șaptelea simț, cititorul în care ma identific e tentat să povestească nonstop, ignorând disciplina legată de dimensiunea unui demers publicistic însemnând marginalii pe seama unei
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
înjurând foarte plebeu. - Așa-ț’ trebe, dragă, dacă li iei pi toati rapandulili-n mașină, dădu Mama Zmeilor un verdict ferm! Hai, acasă! Inert, domnul T se supuse ordinului. - Mersi, te pup, rosti, la despărțire fiara apocaliptică holbând ochii și țugu- indu-și buzele într-un mod foarte semnifi- cativ. Apoi dispăru în întunericul holului. Pentru ca să nu i se vadă lacrimile, domnul T rămase la volan. Apoi fugi la garaj, se schimbă, își luă trusele de curățenie și se puse pe treabă
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412527209.html [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
și te lovesc mânie, cu ura încleștată în dinți de măcelar scrâșnesc și freamăt, trec peste amar până și el tot plânge, dânsul... Dracul. Poate m-am pus în ,,cheie sol" greșit partitura tremură a frig in simfonie prin nefiresc indus de ironie aplaud si mușc mărul interzis. Referință Bibliografică: Mărul interzis / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MĂRUL INTERZIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Marul_interzis_petru_jipa_1349113861.html [Corola-blog/BlogPost/359054_a_360383]
-
cititorul. El cunoaște acest lucru și, în lumina aceea luciferică, naște imagini pe care le transportă în paradisiac. Este o putere a imaginii în imaginarul dezlănțuit al creatorului elevat inițiat. El a trăit și trăiește din ireal pe care îl induce cititorului cu care va conviețui în nemurire. Romanul superrealist are un stil maiestuos de exprimare, liber, propriu fiecărui scriitor, chiar și atunci când au loc descrieri erotice. Expresia elevată încordează vrerea iar așteptarea surescită nervos: Straniul pare și mai straniu atunci când
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
Artistic > "ULTIMA PIRUETA" - O NARAȚIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINȚA ȘI VALORI, DE VAVILA POPOVICI Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 168 din 17 iunie 2011 Toate Articolele Autorului justiția @ justice . com Motto: “Fericirea este o stare de spirit care trebuie indusă în sufletele noastre.” « Ultima pirueta », cartea scrisă de Vavila Popovici, este un microroman. La fel ca și în “Cartea mamei”, stilul din « Ultima pirueta » este o împletire de epic și liric. Narațiunea nu are nimic banal, fiind presărată pe alocuri
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
el nu este. El este marele arhon. Arhonii îndeamnă oamenii spre greșeli, până în punctul în care aceștia nu se mai pot îndrepta singuri. Atunci, oamenii încep să creeze răul, pentru că asta e natura lor. Ei sunt creatori și au fost induși în eroare de către înșelători. Oamenii sunt încă influențați de înșelători caci răul nu a existat, până când nu l-au creat oamenii... Oamenii pot crea răul, sau pot crea opusul său creând opusul răului, schimbând gândurile. Arhonii trăiesc în gândurile oamenilor
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]