955 matches
-
cos = 0,5 (activ-inductiv) curba 2 și pentru cos = 0,5 (activ-capacitiv) curba 3. În general, pentru sarcini active sau activ-inductive se constată o scădere a tensiunii cu creșterea curentului de sarcină, acest fapt fiind datorat efectului demagnetizant al componentei inductive a lui Is. O dată cu scăderea tensiunii la bornele sarcinii apare și o scădere a curentului magnetizant care circulă prin condensatoarele de autoexcitare conectate în paralel. Cele două cauze cumulative influențează mărimea tensiunii 1U , iar curba are o puternică încovoiere. La
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.356') unde: . Din (5.356') rezultă: (5.357) Mașina asincronă dublu alimentată se comportă față de rețea ca o impedanță a cărei valoare este variabilă cu unghiul (5.358) În particular, când , iar se obține valoarea maximă a impedanței (reactanței inductive), anume: (5.359) Odată cu creșterea lui se modifică cuplajul mutual dintre înfășurările armăturilor, în sensul micșorării lui Xm, valoarea sa ajungând la 0, când unghiul devine egal cu π rad. În această situație se poate vedea că reactanța atinge valoarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
superioare ale câmpurilor, neuniformitatea întrefierului etc. care pot altera valabilitatea rezultatelor teoretice prezentate. Așadar, la dubla alimentare a mașinii asincrone, în situația când sensurile de rotație a câmpurilor magnetice create de cele două armături coincid, se obține regimul de reactanță inductivă reglabilă, limitele de variație ale acesteia fiind , respectiv . 5.8.4.3 Regimul de dublă alimentare cu funcționare la viteză relativă dublă față de cea de sincronism În fig. 5.90 se consideră o schemă desfășurată a unei mașini asincrone (de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde prin semnul cruce respectiv punct plasat în interiorul unui conductor, se evidențiază sensul de circulație a curentului, în cazurile de față aceste semne se atribuie polarității tensiunii aplicate conductoarelor (pentru a evita eventualele confuzii se precizează că la circuitele pur inductive există un defazaj în timp de ,2/ între curent și tensiunea aplicată). În intervalul de timp considerat, de un sfert de perioadă, tensiunea aplicată fazei as pornește din maxim și scade până la 0 (dacă se urmărește succesiunea de figuri a1-b1-c1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
vizibilă a unui proces mai amplu și omogen de elaborare a operei scriitorului, se transformă, tot mai mult, În probă a existenței genului literar ca atare. Paradoxul face ca, În acest caz, metoda să se substituie funcțiilor obișnuite ale poeticii inductive. Jurnalul intim nu mai e doar o pură realitate, după cum nu reușește să fie Încă pură ficțiune. Nedeterminat ontologic și axiofob (el nu ierarhizează, ci tezaurizează; nu ordonează, ci adună; nu sistematizează, ci polarizează), el are toate virtualitățile operei literare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al prejudecății. Nu interpretarea, nu exegeza, nu comentariul sau explicația de text vor arăta unicitatea și caracterul irevocabil al operei literare, ci, Într-un sens mai larg, fidelitatea față de o idee. Față de mult-puținul pe care-l poate deduce prin strategiile inductive ale fiecărei lecturi. Așadar, pași insesizabili spre o poetică neconstrânsă de reguli și prejudecăți, nesupusă vreunui program. Poate doar aceluia de a găsi, În mulțimea de sensuri, potențialitatea literaturii așa cum ne-o ilustrează timpul, persoana și subiectivitatea: literaritatea vie, parafraza
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
interpretare și știință, adică Între imaginația bine strunită, bine educată și lectura strânsă, aproape tautologică (pentru că scrierea textului este și cea mai fidelă lectură a ei, cea dintâi interpretare acreditată), poetica are de ales Între imanența actului scrierii și deschiderile inductive, ale lecturii constatative. Poetica nu suprimă posibilitatea de a fi a multitudinii de sensuri, ci le favorizează pe cele care, prin credibilitate și putere de iradiere, formează sensul major. Direcția de ordonare, coerența părților. Poetica nu subliniază un sens, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de legături vizibile cu obiectul desemnat" (F. de Saussure, apud M. Arrivé, 1981: 13). Descendența saussuriană a simbolului nu a reținut decît caracterul său motivat (Piaget de pildă opune gîndirea infantilă transductivă simbolică bazată pe inferențe instabile, nereglate gîndirii adulte inductive și deductive, dominate de conceptul de semn). De fapt, simbolul poate intra într-o relație "naturală" cu obiectul simbolizat (în artă, psihiatrie, antropologie D. Sperber, 1974, B. Malmberg, 1977 etc.) sau poate avea un ca-racter pur convențional (este vorba de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le putem analiza grupat în jurul principalelor probleme ale practicii educaționale (devenind și capitole ale lucrării), ca macroși microparadigme. În volum, această ipoteză specifică evidențiază că metodologia educației reale poate deveni câmpul prioritar al conturării și dinamicii schimbărilor de paradigme (pornind inductiv de la faptul educațional care provoacă o tensiune, o criză și apoi tranziția la o altă abordare a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că paradigmele propriu-zise ale științei educației susțin pe cele ale practicii ei, clarifică fondul conceptual, științific, explică contextul teoretic, epistemologic și devin modalități generale de abordare (ca expresie a nomoteticului, a generalului). După cum cele ale practicii educației oferă, prin cercetări inductive, analize prioritar calitative ale faptelor și actelor de intervenție formativă, ale situațiilor și contextelor reale, ale efectelor emergente, posibilitatea formulării de ipoteze, interpretări, generalizări, până la completarea teoriilor și metateoriei pedagogice (prin trecerea de la idiografic, concret, particular, la nomotetic, general). Pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înlocuirea vechii paradigme. 1.5. Categorii de paradigme în metodologia educației 1.5.1. Faptele educative și definirea paradigmelor Este logic ca, în identificarea paradigmelor care privesc unul sau altul dintre aspectele esențiale ale acțiunii, practicii educației, să urmăm calea inductivă, pornind de la elementele de bază ale acesteia actele, faptele-puzzle curente (Kuhn, 2008, pp. 98-105), expresii ale acțiunii reale educative. Desigur că ele sunt reprezentative, exemplare, semnificative și pot genera probleme, ipoteze, interpretări, alternative de soluționare, care vor sprijini ulterior generalizări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a identității. Dincolo de aceste criterii întâlnim în referințe și combinații între categoriile de paradigme. Astfel paradigma analitică-empirică-pozitivistă-cantitativă a dominat ghidarea cercetării în educație, prin abordarea deterministă a realității, cu studiul analitic al relațiilor cauze-efecte, cu scopuri derivate din experiența descoperirilor inductive și deductiv-experimentale, cu interpretare pozitivistă și măsurare cantitativă. Sau paradigma constructivistă-hermeneutică-interpretivistă-calitativă pune accent pe latura umană în construcția cunoașterii realității, în raportarea la diferite interpretări ale valorilor, prin raportare la context, prin consens, cu sublinierea aspectelor calitative, subiective. Sau găsim
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă, ► strategie determinată de tipul de acțiune implicată: • de comunicare, • de cercetare, • practic-aplicativă, • ameliorativă (de corectare, de recuperare, de compensare, de dezvoltare), • de schimbare prin transfer de procedee, tehnici, modele, exemple, algoritmi, ► strategie determinată de combinare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii/învățării, în variante metodologice. În acest context, am putut contura următoarea clasificare a metodelor de învățare constructivistă: ► Metode, procedee adecvate strategiilor axate pe relevarea esenței și a etapelor construirii cunoașterii, prin înțelegerea mentală a învățării de tip științific: • Metode inductive specifice, conform tipurilor de procesări mentale ale informațiilor, • Metode deductive, conform etapelor superioare ale procesărilor mentale (în rezolvarea de probleme și situații, reflecții personale în luarea de decizii), • Metode de construire a înțelegerii și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice Metodologia clasică, ca bază pentru cea constructivistă, nu a exclus utilizarea unor metode euristice, pentru "descoperirea", prin explorare directă a unor elemente ale cunoașterii unei probleme, fie empiric (metode inductive), fie rațional (metode deductive), pe baza procesărilor mentale (conform psihologiei cognitive) și pe baza tipurilor de raționament a interpretărilor proprii, prin reflecție, fie creativ. Dar aceste metode nu pot fi separate de cele specifice care apropie cunoașterea euristică de cunoașterea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecția, tehnici de creativitate, tehnici de simulare ș.a. După cum nu pot fi separate aici metodele și tehnicile de comunicare în grup, conversația euristică, dezbaterea euristică, de colaborare și cooperare sau tehnicile metacognitive. Tabel 11: Construirea cunoașterii științifice metode specifice Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente Metode pentru tratare inițială: • Experiența directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiect de acțiune în variante, metoda "statului în cap", contraargumentare, schimbarea modelului, introducere a problemei în context nou, procedee de reinterpretare sau recombinare. În același experiment desfășurat (2005-2008), ca cercetare-acțiune-formare inițială pedagogică a educatorilor, procedurile practice de aplicare a metodelor inductive, deductive și creative, au generat conceperea și verificarea valorii unor instrumente specifice, de către echipa de cercetare. Ele au constituit obiectul unei alte prezentări explicite, detaliate ale eficienței lor în tematică (Joița, 2007) și au putut acoperi categoriile de procesări mentale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolul muncii independente cu materiale-suport, pentru deprinderile de a lucra cu texte. • Să fie anticipate problemele de înțelegere, de construire a unui răspuns prin rezolvare proprie, cu luarea imediată a măsurilor pentru decizii. • Neapărat de combinat metodele clasice cu cele inductive și deductive, în învățarea științifică, prin diversificarea procedeelor și după particularitățile educaților. • Educatorii să-și perfecționeze pregătirea teoretică pedagogică asupra metodologiei actuale, pentru a aplica diversificarea științific, iar nu empiric, izolat, fără continuitate, inadecvat. • Recursul la instrumente facilitează activitatea mentală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterea științifică, • însăși conceperea ei este în mod științific, precizând ipoteze, argumente, interpretări, analize variate, variante de soluționare, evaluare criterială, valorizare aplicativă, • prevederea diferențierii și a apropierii de experiența reală și stilul fiecăruia, • apelul la variante metodologice de învățare științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală cu adăugarea de la etapă la alta a plusului câștigat, cu eventuale reveniri, noi acumulări în înțelegere, interpretare, ► ruta-arbore cu inserarea a opt ramuri-categorii de mecanisme mentale, ca secvențe distincte în prelucrare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și este relativ obiectivă. • Caută semnificațiile faptelor, a acțiunilor educaționale, a inovațiilor metodologice, a proceselor de evoluție a educatorilor, a valorificării rezultatelor cercetării. Scop Înțelegere, descriere, interpretare, dezvoltare. Principii metodologice • Are o abordare complexă, holistică, înțelegere în context. • Domină demersurile inductive, utilizând metode comprehensive pentru a înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor. • Face apel la complementaritate, interdisciplinaritate în analiza faptelor educative. Înțelege educația ca o întreprindere normativă, unde faptul educativ se manifestă într-o situație complexă. • Cercetarea pedagogică este o acțiune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de manière complémentaire pour les deux volumes et, par la suite, l'hypothèse spécifique à cette démarche : • la méthodologie de l'éducation réelle constitue le champ prioritaire du contour et de la dynamique des changements de paradigmes (en partant de manière inductive du fait éducationnel qui génère une tension, une crise, puis, la transition vers une nouvelle approche de la pratique) • l'essence même de l'éducation en tant qu'action socio-humaine se voit réinterprétée à travers le prisme des critères de qualité
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activități didactice orientate spre lucrul independent, individual și pe grupuri, încurajând inițiativa și stimulând creativitatea; lipsa corelărilor interdisciplinare corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare; activități preponderent mecanice organizare preponderent frontală materiale didactice puține strategii algoritmice, inductive metode tradiționale activități bazate pe explorare și joc; altenarea lucrului frontal, individual și în echipă; ofertă mare de materiale didactice diverse (auxiliare, caiete speciale); strategii euristice, deductive; metode activ - participative; măsurarea și aprecierea cunoștințelor (ce știe elevul); accent pe aspectul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]