429 matches
-
de altă parte sîntem siguri că o luptă în infinit cu adevărul nu e cu putință. Caosul adevărat care există în finanțe, deficitul adevărat, criza adevărată, cu toate că recolta noastră e bună, apăsarea adevărată pe care-o exercită un sistem al inepției și al minciunii asupra populațiilor cată să se înfunde mai curând ori mai târziu. Poate că deja în fevruarie ori în martie anul viitor starea de lucruri va fi ajuns la un punct în care nici un espedient și nici un neadevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă clasă de paraziți improductivi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fel de work-in-progres consumat sub ochiul public; ce zici?" Ea: "Miștooo, foarte mișto! Dar află de la mine: anonimatul e condiția țuț a surfer-ului pe web, așa că nu voi intra pe nici un char room ca să nu trebuie să ascult gigabiții de inepții ai gagiilor în rut. Ce zici?" El: "Și-așa-i mișto." Edvard Munch, tenebrosul, pandantul celuilalt tenebros, Strindberg, cu seria lui de "madone" încercănate, sfidătoare și seducătoare, în stare a castra bărbatul cu luciditatea lor crudă. Justificarea pictorului: "Eu am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toată nefotogenia ei, mîna de foarte vîrstnici simpatizanți ai Regelui (ca și cum aceștia ar fi singurii din țară) veniți, de ce nu, cu dragoste, să-l felicite. Țuțerul t.v. rămîne, cinic, cu aparatul pe o babetă lacrimogen-decerebrată, care-i tot îndrugă inepția cum că... da, da, aici, la Foișor, s-a născut Majestatea Sa. Țară tristă, plină de umor, nu? 16 decembrie Ce ar mai fi fost de spus despre divinul monstru sacru? Tot secolul trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
O piesă reprezentativă este Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului (1844). Este ilustrat aici un conflict între două generații arbitrat de un moderat, care nu-i altul decât purtătorul de voce al autorului. Indecis la început între a amenda inepțiile și opacitatea conservatorismului ruginit sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
împresurați din toate părțile; acesta e cunoscut îndeajuns și viu în conștiința oricui. Un altul, de cotropire economică, vine despre Apus, de care putem vorbi mai liber, pentru că el nu ne poate strivi decât numai cu complicitatea ignoranței și a inepției noastre, pe când, întîmpinîndu-l cu puteri organizate, el ar fi mai mult binefăcător decât stricăcios. Acest curent cată să-l caracterizăm asemenea, căci, dacă cel dintâi devine periculos din cauza slăbiciunei noastre, al doilea contribuie a ne slăbi și mai mult și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acei germeni, [î]i face să se usuce și să degenereze, restrângând pe român numai la acel teren mărginit pe care mai poate suporta concurența, la agricultură. Dar, nefiind toți plugari, ce devine restul? Restul caută funcții și liberalii esploatează inepția economică pe care ei au creat-o, deschizând din ce în ce mai multe funcții pentru miile de nevolnici economici cărora le-a dat naștere tocmai liberalismul în materie de economie politică. De teapa aceasta sunt toate planurile de reformă și organizare ale d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu le recunoaște acolo unde sunt în adevăr. Ele sunt în ignoranță, în cele patru clase primare erijate în om de stat; ele sunt în lipsa de probitate, în lipsa de creștere și de cultură; în contractarea de trebuințe străine, pe cari inepția de-a munci nu le poate satisface decât recurgând la mijloace maloneste și la șarlatanerie politică. Acestea sunt relele ce trebuiesc combătute, nu legea electorală ori numirea magistraților de cătră guvernul regelui. Și, daca organele roșii ar avea mai multă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia vorba filioque era pretextul de război civil și de împărecheri, tot astfel la noi vorba liberalism constituie pretextul sub care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său și al influenței sale neîncrederea României, pricinuită prin atitudinea Austriei, arătîndu-se pe neașteptate concesivă în cestiunea despăgubirilor de război. Brătianu n-a dispărut împreună cu Boerescu pentru mai mult timp de pe arena puterii, dar aceasta are a o mulțumi întîi inepției frățîne-său, chemat ca urmaș la prezidenția Consiliului și mai cu seamă marei sale popularități. El nu datorește Rusiei rămânerea sa la putere și-n genere cată să blamăm ușurința cu care Viena 'l acuză pe Brătianu c-ar fi având
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
produc? Absolut nimic. Cât costă plagiatorii intelectual sterpi cari uzurpează catedre universitare și secundare? Sute de mii. Ce produce însă un om care însuși nu știe nimic? Nimic, fără îndoială. Însă cine-a introdus mizeria aceasta economică și intelectuală, domnia inepției și a ignoranței, daca nu liberalismul? Liberalismul a scos din gunoi oameni ignoranți și netrebnici cari, în loc de a fi avizați să se hrănească din muncă proprie, li se 'nlesnește a trăi din munca altora. Liberalismul a înmulțit clasa consumatorilor improductivi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie reduși a nu mai avea de lucru - atunci serii întregi de industriași cu meserii anticuate ajung la sărăcie și sarcina socială de-a suporta clase devenite fără vina lor improductive se numără asemenea între pagube. Nu mai vorbim de inepția intelectuală și economică în care lipsa de muncă și de varietate de ocupații aruncă pe-un popor și care e desigur o pagubă atât de mare încît nu se află echivalent bănesc care s-o reprezinte. Deci toate întîmpinările ni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
darea cea mai oneroasă și au efectul de-a secătui din ce-n ce productivitatea brazdei, a reduce pe om la rolul de salahor agricol, a înmulți castele improductive, a spori trebuințele în disproporție cu puterea de producere, a răspândi inepția economică și intelectuală, a mări sărăcia și corupțiunea. Înființarea treptată a industriei suprimă de sine cheltuielile de transport sau le reduce la puțin. Industria dă totodată ocazia fiecărui individ de-a se aplica în ramura ce convine aptitudinilor lui, de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
român un sclav al lor. Adunături de rase degenerate, cari coboară zi cu zi mai jos pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se scoate la mezat și se închiriază, asemenea catârilor și cailor de birjă, cu luna și cu ziua. [3 august 1882] 157 {EminescuOpXIII 158} ["D. C. A. ROSETTI E, SE VEDE... "] D. C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
respectă, dar o combate, fiind cu totul greșită și foarte periculoasă pentru viitor. Greșită? D. C. A. Rosetti ne datorește proba în contrariu. Oare dorește o listă de toate nulitățile cari joacă cel întîi rol în țara noastră, de toate inepțiile administrative răsărite din pură ignoranță, un album de portrete al partidului dominant? Ni s-ar zice că insultăm și facem personalități, cu toate acestea unui asemenea album nu i-ar putea contesta nimeni veracitatea. Periculoasă e maniera noastră de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însuși adversarului i s-a făcut milă de ea. Dac - am fi privitori numai, ca la teatru, lucrul ar fi comic în adevăr, dar asupra noastră se descarcă toate, și atât de falsă, atât de izolată e poziția noastră prin inepția celor ce conduc destinele țării, atât de bine au știut pretinșii noștri oameni de stat să stârnească toată Europa în contră-ne, încît stăm uimiți și ne așteptăm la o mai mare comedie, ne așteptăm să vedem pe acești oameni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și în tonul, și în atitudinea lui. Vorbește altfel... Ca un om care ar fi căpătat brusc un avantaj. ― A pune medicamente în apa izvorului a fost o inițiativă gravă. A o face fără să mă consulți a fost o inepție. Cine știe ce s-ar fi putut întîmpla?! Cine știe ce alte prostii mai pui la cale, spuse călugărul bătând în podea. Crey pufni disprețuitor: ― Spune-mi tu! ― Ce să spun? ― Ce s-ar fi putut întîmpla. ― Păi nu e nevoie să mă gândesc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
intențiile lui Crey în ceea ce îl privește sunt cumplite. Aproape că nu mai conta ce anume spune. ― Dacă ai fi avut răbdare să citești... ― Știu manualul ăsta nenorocit aproape pe de rost. E scris prost și conține o mulțime de inepții. Nu scrie nicăieri nimic despre... Primul Beneficiu. ― Ai fi putut fi mai deștept, răsuci fără să știe Isidor un cuțit în sufletul lui Crey. Trebuia să te gândești la asta. De obicei, primele produse obținute de pe o Lume Agricolă sunt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
își punea baronul Fourier problema căldurii, el care era preocupat doar de propagarea ei. Se ia în derîdere faptul de a ști dacă există Dumnezeu, dacă Proletariatul, Drepturile Omului, Istoria, Postmodernismul au sau nu o realitate obiectivă. În schimb, toate inepțiile sau chiar toate afirmațiile perspicace care circulă în legătură cu cele de mai sus cu condiția să creeze vîlvă merită atenția noastră. Mai mult decît agnosticismul, demersul nostru dovedește un cinism hotărît, care întoarce spatele oricărei morale a cunoașterii și înlocuiește "adevăr
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Elogiile aduse marilor chirurgi se reflectă favorabil asupra întregii specialități și influențează pozitiv marele public chiar dacă o așa zisă presă este ostilă și manifestă o coerciție de multe ori nejustificată, totdeauna ignorantă. Imaginea corectă a chirurgiei, lăsând la o parte inepțiile, este furnizată de presă, marelui public oferindu-i posibilitatea să se informeze și să înțeleagă. Din nefericire ignoranța unei largi categorii de public este, încă, generatoare de insulte la adresa chirurgiei. "Practica" este veche. Pliniu cel Bătrân (23-79) acuza direct: "medicul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee. Omul de rând repetă neghiobiile epocii sale, ceea ce n-ar prezenta niciun incovenient dacă această conformare la inepțiile dominante nu ar fi dublată foarte adesea de o ură față de cel care gândește mai departe decât timpul său, care sapă mai adânc, lucrează solitar, fară să-i pese de ce zice lumea despre el. De cele mai multe ori, luciditatea nu-i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
crimă). Dacă privesc Înapoi, le pot Înțelege motivele din punctul lor de vedere - acest Îndoielnic „vindecător” care le dădea, după cum credeau ei, pacienților speranțe false, făcînd un fel de voodoo energetic prin trecerea mîinilor deasupra corpului și alte astfel de inepții. Au chemat ca martori cîțiva pacienți pentru a depune mărturie, Într-o audiere preliminară, asupra faptului că i-am tratat Într-un mod care depășea linia medicinei convenționale. Ascultînd pacienții, judecătorul a rămas impresionat să audă că, Într-adevăr, munca
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
esență, un efort de Război condus de americani. Contribuția europeană la război a Îngreunat mai degrabă operațiunile militare. Comandamentul militar american a fost frustrat nu numai de deficiențele militare ale europenilor, dar și de ceea ce a fost perceput a fi inepția generalilor europeni. Politica a interferat de multe ori, trimițând semnale ambigue lui Miloseviå despre intențiile aliaților și determinarea lor de a lupta. Generalul Wesley Clark, comandantul forțelor NATO, s-a plâns că deciziile militare erau În mod continuu criticate și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
urbei moldovene. În seria a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
în 1919, deseori reeditată și utilizată pe scenă la Teatrul Național din București, elogiată de critică. Lirica scrisă în timpul celui de-al doilea război mondial, cu mesaj de revoltă, a fost adunată în Flăcări pe culmi (1946). În materie de inepții versificate, pe teme combativ-mobilizatoare, T. și-a adus obolul în epoca realismului socialist, dar a fost „eclipsat” de contemporani mai tineri și, unii dintre ei, mai viguroși. SCRIERI: Poezii, București, 1926; Ne vine dreptatea, București, 1944; Flăcări pe culmi, București
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]