293 matches
-
cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum sar putea crede. Cicero nu afirmă că filozofii de până la el au spus numai prostii, unele atât de mari încât nu mai pot fi depășite. Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar așa ceva. Din lectura paginilor sale îți dai seama că e vorba și de o altă semnificație a termenului. Unele dintre afirmațiile filozofilor sunt, într adevăr, prostești, inepte, fără sens. Sunt absurde în accepțiunea vulgară a termenului. Altele însă, mai ales în cazul celor care au dat de gândit, sunt absurde în altă accepțiune. Ele îți apar mai curând incomprehensibile, stranii. Cred că acesta este termenul potrivit: „stranii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul latin trimite înainte de toate la ceea ce suportă cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului sau extins către alte zone
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
13), 55, 58, 59, 81, 109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
va rog să binevoiți a dispune publicarea concursurilor prin "Monitor", esceptînd poate școalele din județul Vaslui însemnate sub 2 și 10. Dacă ia cele mai multe din aceste școale n-am rânduit suplinitori, cauza este îndoită; 1) Am crezut că, decât suplinitori inepți, e mai bine să nu fie defel. Puținii seminariști pe cari i-am recomandat prefecturei de Iași ca să fie decretați ca suplinitori pot fi și învățători provizorii, posedând cualificarea necesară. 2) Pentru că cele mai multe comune, pretextând că în bugetele lor pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
plin de foști uteciști, PROcopsiți în anii dezmățului mediatic. Au case de discuri ce editează hituri răsuflate, case de filme închiriate producătorilor străini, cu personal & pat incluse în prețul infim, posturi TV ce difuzează de sute de ori aceleași filme inepte, companii de producție ce dau atâtea rateuri, încât devine evident până și pentru naivi că acolo se spală bani la greu. Personal, cunosc doar un singur patron din branșă care face treabă normală și decentă. ĂVor mai fi vreo doi-trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
la problemele Europei și ale lumii. Să gândim nu ca locuitori ai Ploieștilor și Dorohoiului, ci ca fii responsabili ai planetei Pământ. Dar pentru aceasta este nevoie de cultură și educație de nivel european, nu de surogate ieșite din capete inepte ce se întâmplă să doarmă în fotoliile Parlamentului și se trădează cum deschid gura: nici limba română nu o știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la problemele Europei și ale lumii. Să gândim nu ca locuitori ai Ploieștilor și Dorohoiului, ci ca fii responsabili ai planetei Pământ. Dar pentru aceasta este nevoie de cultură și educație de nivel european, nu de surogate ieșite din capete inepte ce se întâmplă să doarmă în fotoliile Parlamentului și se trădează cum deschid gura: nici limba română nu o știu prea bine. Jurnalistul mai sus citat credea, sincer, că păcatele presei din vechiul regat nu-și mai au locul în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ordinea Întâmplărilor, ci a descoperirii».“ Într-o „replică finală“, Borges a mărturisit că nu a făcut distincții suficient de clare Între istoria tehnicii și cea a materiei, dar a conchis că „presupunerea lui Caillois nu e greșită; cred că e ineptă și neverificabilă“. El abordează teoretic narațiunea polițistă, așa cum arăta În foarte cunoscuta Prefață la volumului al doilea al antologiei pe care a realizat-o chiar Împreună cu Adolfo Bioy Casares, Cele mai bune povestiri polițiste: urmând singurul criteriu posibil În concepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
C. Cotuțiu) a considerat că sleitul colectiv medical al clinicii de neurochirurgie poate și trebuie să efectueze gărzi și la direcția sanitară (de fapt să se chinuie o noapte pe o canapea În secretariatul direcției) ca să rezolve niște pseudoprobleme sanitare inepte pe care și le imaginau diverși activiști de partid. Dr. H. Aldea și dr. R. Lacatusu au protestat și de la o vereme au refuzat să efectueze aceste gărzi riscând să fie aspru sancționați de către „tovarășul director”. Deasemenea din inițiativa aceluiași
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
intrat în pielea unui schingiuit căruia i s-a cerut ca, în loc de tente cromatice, să scoată din el nuanțe verbale. Să ne închipuim un scriitor care e pus să-și descrie vocația literară sub forma pictării unor pînze colorate. Mîzgăleala ineptă la care s-ar deda ne-ar arăta nu numai lipsa lui de înzestrare plastică, dar chiar ar arunca o umbră de îndoială asupra talentului său verbal. Ceva asemănător s-a întîmplat cu Horea Paștina: pentru el, pictura e desen
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
renunță la curtoazie și își face datoria de critic literar. inca nu S ´ i totuS ´ i da Îți asumi o mare responsabilitate când publici o carte. Este ca și cum ai scrie simultan cu o mie de stilouri. O frază inexpresivă sau ineptă, în loc să ajungă la o singură persoană, așa cum se întâmplă atunci când trimiți o scrisoare, ajunge la o mie de oameni. Sentimentul răspunderii îi caracteriza, de exemplu, pe marii noștri clasici, care revedeau un text de nenumărate ori înainte de a-l încredința
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
În ele, Într-un univers lipsit de zi, lipsit de noapte, ei, asta, vedeți, face ca adâncimea mării să pară un fleac, leviatanul să nu fie decât un mormoloc - Intră Margotte - picioare scurte, groase, rapide, eficiente, dar ștergându-și mâinile inept și pe fustă și pe șorț - spunând: — O să ne simțim mai bine după ce mâncăm ceva. Pentru dumneata, unchiule, am salată de homar și niște supă de ceapă Crosse and Blackwell și bauernbrot 1 cu unt, și cafea. Doctore Lal, presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecând de aici, semnificațiile termenului s-au tot multiplicat: „îngrozitor“ „nebunesc“, „elucubrant“, „aiuritor“, „ilogic“, „irațional
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum s-ar putea crede. Cicero nu afirmă că filozofii de până la el au spus numai prostii, unele atât de mari încât nu mai pot fi depășite. Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar așa ceva. Din lectura paginilor sale îți dai seama că e vorba și de o altă semnificație a termenului. Unele dintre afirmațiile filozofilor sunt, într adevăr, prostești, inepte, fără sens. Sunt absurde în accepțiunea vulgară a termenului. Altele însă, mai ales în cazul celor care au dat de gândit, sunt absurde în altă accepțiune. Ele îți apar mai curând incomprehensibile, stranii. Cred că acesta este termenul potrivit: „stranii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul latin trimite înainte de toate la ceea ce suportă cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului s-au extins către alte
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
13), 55, 58, 59, 81, 109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cunoaște acum, până la cele mai intime detalii ale sale. Important este să nu te gândești niciodată la moarte, să întâmpini fiecare zi cu siguranța indiferentă a trapezistului care se joacă cu moartea la fiecare reprezentație, refuzând plasa pe care directorul inept i-o oferă. Dacă ai intrat în jocul ei, în jocul morții, totul este pierdut și cei din spatele fiecărui tranșeu o știu la fel ca și el - moartea este acolo și nu așteaptă decât un semn de slăbiciune pentru a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
oribilă, tremurătoare ca un plămân expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat până la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adâncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de nainv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
comme dans l'Apocalypse, mais à l'autre bout de la chaîne des effets et des causes, chez Rimbaud les cinq sons fondamentaux du langage: les voyelles, mesurent les tableaux de ces enfantements gigantesques. Que nous sommes loin de l'interprétation inepte des contemporains, qui voyaient dans le chef-d'oevre de Rimbaud l'application d'une pauvre théorie, alors en vogue: l'audition colorée! Loin d'être l'application d'une vérite, d'ailleurs douteuse, de psychologie exceptionelle, le Sonnet des Voyelles
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu adevărat lucrurile, cum stăteau. Și bătrînii atinși de Alzheimer mai aduceau vorba, fie și vag, despre ceea ce se petrecuse cîndva. Nici Thomas nu era tocmai zdravăn la minte, altfel nu s-ar fi tot Încurcat În gînduri nelalocul lor, inepte, rememorînd povestea, urmările, frămîntîndu-se, nu de ceasul morții, e drept, după ani de indiferență, de soarta unor necunoscuți! Ce ar fi avut de spus despre fapta lui - dacă ar fi dus lucrurile pînă la capăt - ceilalți membri ai cvartetului, juriștii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din America. Era un loc perfect în care fugarul să își întâlnească persoana de contact. Fugarul arăta ca un nepricopsit. Avea o față inocentă și un mic smoc de păr sub buza de jos. Mergea gârbovit și părea timid și inept. Dar adevărul era că fugise cu doisprezece embrioni transgenici într-un termos criogenic și îi transportase prin toată țara până la acea conferință, unde avea intenția să îi predea celui pentru care lucra. Nu era prima dată când un cercetător științific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la pensie” ce „debitează cu seninătate cele mai stupefiante inepții” <footnote I.Constantinescu, op. cit., p. 164. footnote>. Spațiul și relațiile în care este inclus Conu Leonida sunt pe potriva dimensiunii lui intelectuale. În odaia „modestă de mahala”, o pereche de bătrâni inepți, „două dezastre morale și intelectuale”, Conu Leonida și consoarta discută. Precizarea înfățișării exterioare, foarte rară la Caragiale, accentuează nota de ritual domestic: „Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte, Efimița în comizol, fustă de flanelă roșie
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
descoperit nimic esențial de spus despre lumea vremii sale și a lăsat-o cufundată în veselia sa inconștientă. S-a relevat substratul dramatic al comediilor, căci, dincolo de veselie, contrastul comic denumește o dramă din adâncimea destinului uman, individual, iar „veselia ineptă a personajelor din finalul tuturor celor patru piese comice [...] este semnul exterior al deriziunii absurdului”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 310. 64 Silvian Iosifescu, Dimensiuni caragialene, București, Editura Eminescu, 1972, p. 70. footnote>. În acest cadru, universul moral și cel
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]