465 matches
-
național”. În cultura globalizată e o competiție asemănătoare piețelor de desfacere a conservelor cu sparanghel sau cu fasole roșie. Contează marketingul. Cantitatea e cea mai importantă calitate. Contează faptul că publicul cu cît e mai larg, cu atîta e mai inexpresiv, mai neatent, mai needucat? Nu contează. Uite, îl vezi? A fost tradus în Noua Zeelandă...! Ce contează că e vorba de două, trei textulețe traduse prost, pe un colț de pagină, ca un exemplu de exotism cultural, important e că a
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
să mă urc în mașină. Pe drumul de întoarcere, șoferul, un maniac al vitezei, a lovit din plin o pasăre de noapte rătăcită în zbor. O clipă, clipă de eternitate, i-am văzut ochii lucind în lumina farurilor: două pietre inexpresive care răsfrângeau, ca un blestem, razele orbitoare. Câteva minute mai târziu, la o intersecție, doar un miracol ne-a salvat de la un accident ce ar fi putut fi fatal. Am scăpat ca prin urechile acului de ceea ce fusese ca un
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
sustragere“ sau „Poezie și adevăr“. În ele eseistul scrie fluent și clar, dar fără virtuți literare, intenția de fi expresiv sfîrșind de obicei în pusee retorice cu alură emfatică: încarcă textul cu adjective frapante, a căror tușă groasă, obosind, devin inexpresive prin supralicitare. Și totuși autorul e viu în intuițiile sale, chiar dacă nu e personal în expresie, căci are proprietatea logică a termenilor, dar nu și posesia mistică a simțirii lor, motiv pentru care aduce cu un pilot automat care mișcă
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
el nu încetează să fie ambasador, reprezentînd în continuare mentalul țării căreia îi aparține. Georgios Poukamisas, ambasadorul Greciei la București, și-a însușit deplin lecția expresiei neprotocolare. Pe scurt, este un excelent mesager al Greciei, nesfiindu-se să încalce lustrul inexpresiv al clișeelor oficiale, pentru a spune sincer ce gîndește despre lumea în care trăim. De aceea, Dialog cu istoria e un exemplu de cutezanță discursivă defășurată după dictonul antic al perseverenței bine calculate: gutta cavet lapidem non vi, sed saepe
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
-se la ea contra luminii ca să-i verifice conținutul. - Aurit sânge al lui Dumnezeu - zise, triumfător -. Sau al diavolului - zâmbea doar din gură și din mustața răsucită ca a vechilor juni-primi din filme; însă ochii îi avea tot ficși și inexpresivi, înconjurați de pungi desenate parcă de o insomnie care începea să dureze de prea mult timp. Corso îi observă mâinile fine, de aristocrat, când luă din ele paharul de coniac, al cărui cristal de cea mai bună calitate vibra ușor
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
lor înșiși, îmbătați de narcisism. Mai există, în sfârșit, și criticii care vor să se remarce în concurența cu alți critici, făcând exces de subtilitate și, eventual, paradă de terminologie �științifică�. Toți aceștia pot comenta solemn orice text, oricât de inexpresiv, îi pot atribui sensuri inexistente, îl pot transforma în pretextul unei filosofări pompoase. Minciuna face parte din regula jocului, întrucât este vorba de ficțiuni critice, de construcții critice în sine, fără legătură cu realitatea textului literar. Un critic care scrie
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
de memorie. Mi se întâmplă să văd fotografii vechi de-ale mele, despre care țin minte că în epocă mi-au displăcut profund, dar pe care astăzi de găsesc acceptabile. Acceptabile, desigur, în comparație cu felul cum arăt acum: cu trăsături îngroșate, inexpresiv, o mască rigidă și supradimensionată a unei persoane despre care-mi imaginam cândva că seamănă cu mine. Culmea-culmilor e că în fotografiile recente par copia leită a tatălui meu! Sunt mai mult decât surprins să descopăr acest lucru, pentru că asemănarea
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
vizavi de mine în tren. Fata are în ureche un fir cu căști fine. Firul iese din poșeta întredeschisă pe care se vede eticheta Esprit. Trenul este ticsit de călători, dar fetei nu-i pasă, vorbește tare, cu o privire inexpresivă ațintită într-un punct fix. Vorbește mult, cu o voce tăioasă ca o mașină vorbitoare. Pe deasupra, stă și neobișnuit de drept. Poșeta e așezată pe genunchi ca un obiect ce ar putea să cadă și să se spargă. Mânerele poșetei
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
la sterilitate artistică. Cine trăiește în evlavie e scriitoricește sterp. Despătimirea exclude talentul. Nu e vorba aici de respectarea dogmei, ci de o educație morală care, stîrpind ciupercăria și nămolul sufletesc, își pierde sursă dătătoare de nerv verbal. Sfinții șunt inexpresivi pînă la platitudine, si cu cît mai mare e puritatea unui om cu atît șansă de a cădea pe expresii fericite e mai mică. Din aceeași categorie fac parte preoții care și-a asumat cu sinceritate misiunea liturgica: tenacitatea cu
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
În locul carnavalescului pam-param-pam să imaginăm o variantă centrată pe autopoeme. Mi se pare, din capul locului, mai adecvată, mai proaspătă, mai fertilă și mai ușor de generalizat. Făcând o comparație strict formală, autopoem nu sună deloc mai rău ori mai inexpresiv decât recenta inovație numită autoficțiune. Și totuși, ușile batante ale succesului funcționează asincron în cele două situații. În vreme ce unul din termeni stârnește polemici înfocate și creează mode printre prozatori, celălalt trece neobservat. Pe bună dreptate? Rămâne de parcus și de
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
va apărea în vara aceasta la Editura Humanitas, probabil sub titlul (deocamdată provizoriu) Ieșirea în lume. ...Munceam la garaj, munceam la Terence, iar noaptea treceam la borcanele de vopsea... Ne întorceam la Lourde's Hotel epuizați și muți, cu fețe inexpresive. Metta, patronul, era dezamăgit: nu spoream defel prestigiul hotelului. Se temea să nu-i rămânem pe cap pentru totdeauna și răspundea cu un aer absent la saluturile noastre matinale. Până la plecare, era mai bine să ne mutăm pe terasa de la
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cu fenomene de tip Raynaud, progresiv tegumentele ultimelor falange se subțiază, devin uscate, dure, cornoase, aderând pe planuri profunde. Se remarcă și tulburări trofice (căderea unghiilor, ulcerații, necroze). Leziunile progresează la mâini și antebrațe, tegumentele fetei devin imobile, regiunea fiind inexpresiva (facies de icoana bizantina). Trunchiul și membrele inferioare sunt mai rar afectate. Leziunile se pot întinde la mușchi, care se atrofiază și se sclerozează, tendoanele se retracta. ... b) Sclerodermia progresivă se asociază cu tulburări viscerale multiple predominant la nivelul tubului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Flashbackurile nu sunt motivate totdeauna, uneori irump din senin. Mai mult, actorii principali joacă roluri împotriva fizicului lor. Anthony Hopkins, negru? Nicole Kidman, mulgătoare de vaci și femeie de serviciu? Nu se potrivește descrierii din romanul lui Roth: "față osoasă inexpresivă". Oricâte tatuaje i-ar pune și oricât i-ar poci mâinile, cu greu îți vine a crede... La care se adaugă faptul că Roth e un romancier acru și acut, pe când regizorul Robert Benton vede lumea într-un fel mai
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
în spate. Buze subțiri, palide și, nu se știe de ce, ușor mușcate. Frunte îngustă și urechiușe de pisică, spălățele. Frumusețea sovietică se jena ea însăși de sine și de aia totdeauna privea pieziș, undeva într-o parte. Era mereu îmbrăcată inexpresiv și de o asexualitate accentuată. Sexualitatea ei se profila doar în conturul gâtului, în subconștient și în discurs. Întruna, frumusețea sovietică vorbea sucit, însă anume în această suceală sexualitatea ei a și răzbit în fine la suprafață. Ea mirosea a
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
reușind să iasă de cîteva ori din asta și să facă momente emoționante. Cu aplauze la scenă deschisă. Adriana Trandafir găsește mereu un ton corect, fără patetisme și efuziuni, fără supralicitări pe partitura Mamei. Pe Liviu Timuș l-am găsit inexpresiv - lucru rar la el - în rolul Tatălui. Pavel Bartoș în Paul este o apariție credibilă, vie, cu diferențe marcate în atitudini, curățat bine de clișee. Spectacolul va incita - piesa este tradusă minunat de Victor Scoradeț - sînt sigură. Poate își va
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
instabil, și-a făcut bine loc printre microfoane, s-a așezat în fund și, cu fața luminoasă îndreptată spre public... a ținut un recital perfect. Aceasta spre deosebire de Ștefan Manasia sau Andra Rotaru, pe cât de serioși în comportament, pe atât de inexpresivi în lectura propriilor versuri. Buni performeri au fost, apoi, Dan Coman și Teodor Dună, post-expresioniști cu voce bine calibrată și un discurs (liric și retoric) pe cât de conținut, pe atât de percutant. Cel mai popular tânăr poet a fost însă
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
Călătoria din Colonia subterană nu mai e una picarescă, ci se derulează alert, cum altfel, în zone ale visceralității. Elementele de folclor urban, basm lugubru și distopie, interesante ca hartă a vieții paralele, se tocesc mult prea repede în anecdoticul inexpresiv (bancuri, interludii). Soluția poetică vine prea târziu, chiar dacă reușită. Ultimul pahar de vin este, așa cum spune primul capitol, un fals tratat de iubire imposibilă - o expresie comună pentru cele trei texte. Și aici urmărim drama unui ghinionist ușor debil, expert
Debuturi și radiografii la minut by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3964_a_5289]
-
univers lăuntric al unui ins care se aude (și pe care îl vedem) vorbind. În ,romanul" lui Dan Lungu nu avem nici una, nici alta. Zvonurile substituie faptele, bârfa amestecă zvonurile până le șterge conturul, discursul înghite fabula iar vorbăria seacă, inexpresivă compromite totul. Inteligent, autorul și-a oferit un alibi: el deschide larg gura străzii, a României în mic, invitându-ne să ne aplecăm și să studiem lichidul tulbure ce clipocește acolo, substanța secretată de nostalgiile ceaușiste și resentimentul față de învârtiții
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
Mathaeus cere un temperament de filolog obtuz suficient de inert ca să poată savura netezimea fără asperități estetice a unui text eminamente logic, pînă într-atît de logic că atinge pragul goliciunii stilistice. Din prea multă exactitate analitică, autorul ajunge să fie inexpresiv, chiar dacă profunzimea și finețea lui sînt indubitabile. Și mai e un amănunt: oamenii cu prea pronunțate convingeri religioase nu pot fi artiști ai cuvîntului, credința absorbindu-le energia în altă direcție decît cea cuvenită stilului expresiv. Paradoxul este că, deși
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
tatii. N-auziți?! Vă fut muma-n penalitate la toți de nu ieșiți." (pag. 35) Pe acest al doilea palier, Goncea nu mai are nici o putere. Nici măcar simbolică. (Comparați-i perlele de limbaj cu cele ale clanului Brandaburlea. Sunt vădit inexpresive.) E important, din acest unghi, faptul că, deși încă foarte influent politic, de la un moment dat el nu mai apare în carte decât ca gestionar isteric al marii substituții promise în titlu. Agenții înlocuirii vor fi alții, despre care Goncea
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
compoziția muzicală și a fost în mică măsură stăbătută de spiritul propriu fiecărui anotimp, coregrafia brodând pe fiecare dintre ele variații clasice, neutre ca spirit. În același timp, dacă costumele dansatoarelor au fost inspirate, cele ale dansatorilor au fost complet inexpresive - reduse la o tunică și un pantalon lung, ambele albe, și diferențiate de la un anotimp la altul de culoarea eșarfei legate la brâu. Cea de a doua parte a Galei a ridicat o serie întreagă de nedumeriri, legate de felul
Gală de balet la Opera din Iași by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2859_a_4184]
-
raportul de frecvență și trăsăturile semantice ale cuvintelor din respectivul cîmp lexical. Mi se pare evident că termenul preferat în momentul de față - cel puțin în stilul colocvial - este șpagă. Mita a rămas un termen de specialitate (tehnic, juridic) destul de inexpresiv. Bacșiș s-a specializat pentru sumele mici, oferite după prestarea unui serviciu, în raporturi de inegalitate a pozițiilor, de la superior la inferior; nu este deci decît marginal legat de corupție (ambiguitățile actuale provin și din faptul că regimul totalitar tindea
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
observă că o „ușurință fericită și egală“ îl face pe scriitor să se miște dezinvolt „în genurile și printre genurile pe care le cultivă“. De aici și calitatea scrisului sebastianic, și deficiența lui ce dau un efect paradoxal: o expresivitate inexpresivă prin fluența ei neîntreruptă. Recitind Accidentul, m-am lăsat dus de ușurința aceasta agreabilă și egală de a scrie pînă spre jumătatea cărții, mai precis pînă la paragraful al treilea al capitolului VIII. Aici am fost brusc surprins: o expresivitate
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
este negativitate infinită absolută. Oricît de picată din cer ar părea astăzi o asemenea definiție, ea merită să fie pomenită chiar și numai pentru amănuntul că, prin ceea ce am scris pînă acum, i-am dat deja contur. Așadar, ariditatea aproape inexpresivă a acestei abstracții nu trebuie să ne sperie, ea încetînd să mai fie atît de obscură dacă păstrăm în minte ce am spus mai înainte. În fond, definiția aceasta ilustrează un singur lucru: manierismul terminologic care făcea furori în vremea
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Corpse - o muzică dramatică, morbidă, mult prea trenantă și lipsită de contraste ca să nu afecteze interesul și atenția publicului pentru ceea ce avea să urmeze: monumentalul Concert nr. 1 pentru pian și orchestră de J. Brahms (din păcate, în interpretarea anostă, inexpresivă, a lui Stephen Hough) și vasta Simfonie a II-a, ”Cele patru temperamente” de Carl Nielsen. Au existat și câteva cazuri în care efectul unei atari inabilități repertoriale s-a răsfrânt negativ asupra ambelor lucrări din fiecare program. Mă refer
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]