251 matches
-
transformă biografia în destin 251), și păcatul pe care îl ispășește: S-a întâmplat evenimentul (mai târziu, personajele eliadești vor spune "se întâmplă lucruri" - n.m.). Nu-l știe nimeni, și chiar dacă l-ar ști, nu l-ar putea înțelege. E inexprimabil, ai să înțelegi mai târziu ce vrea să spună cuvântul acesta. E cu adevărat o taină: nu mi-a fost revelată decât mie, și mi-a fost revelată printr-un act gratuit, un act de har"252. 4.5.4
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și unde pura negație teologică s-ar mărgini doar să sugereze și să prevină confuziile, antinomia apofatică reușește să ne introducă într-un plan de realități unde se întâlnesc antinomii ontologice concrete, pe care le respectă în ființa lor proprie, inexprimabilă (...), dar pe care le comunică totuși efectiv, constituindu-se astfel în categoria fundamentală a unei viziuni spirituale dintre cele mai adânci ..."322. În construcția viziunii mistice lucrează o logică ce abolește cele două legi fundamentale ale logicii, principiul noncontradicției și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicțiile, tentativa indolentă de a reacționa ar fi trebuit de mult respinse prin recunoașterea alertă a contradictoriului"401. Această recunoaștere este o deschidere către credință, către trăirea contradicției, așa cum se întâmplă în spațiul creștinismului. Aici, marile taine religioase sunt "trăiri inexprimabile, negrăite și indescriptibile, care nu pot fi altfel îmbrăcate în cuvânt decât sub forma contradicției (...). Toată slujba bisericească, mai ales canoanele și stihirele, este impregnată de ingeniozitatea mereu clocotindă a comparațiilor antitetice și a afirmațiilor antinomice. Contradicția! Ea este totdeauna
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și inexpresive statura indolentă a nimfei captive - figura ei umană, aproape soră, figura prin care explicau izvorul"?29 Din invizibilul de maximă interioritate al spațiului inimii izvorăște unda ce însuflețește rostirea poetică, revărsare a exprimabilului ce dă seama de începutul inexprimabil din care procesează ca de originea unei mereu refăcute unități: " Se petrece, poate, în aceste capricii așa de minuțios organizate în acest delir al simetriilor care constituie plasma însăși a poemei, ceva ca o incidență a figurii tuturor întâmplărilor posibile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
printre sferele de argint ale armoniei cosmice, "în văzduhul bătut de himere", zbătându-se totodată "ferecat pe pământ". Dorul de esențe e mistuitor, iar dacă înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor, acest invizibil inexprimabil dă totuși ceva de văzut, propune imaginile-model ale sferelor de argint și, în strofele următoare, desfășurarea lor într-un adevărat peisaj supraceresc, deosebit de clar conturat: "Meteori siderali, pulberi vaste,/ Aurore de peste fire,/ Unduind între stelele caste,/ Suspinând mătăsoasele lire", "Stau
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
va întâlni intuiția expresivă decât în locul unui punct mereu mișcător, în contratimpul unei experiențe a diferenței. Nu identitate vom întâlni aici, confuzie de planuri, ci o "fuziune a orizonturilor" (H.-G. Gadamer), o "pre-mergere în posibilitate" (M. Heidegger), confruntare cu inexprimabilul pre-începutului care nu este doar al operei ci și al nostru 10. Aici, în acest punct central, obiectul poemului este și obiectul lecturii, facultatea "poetică" fiind o calitate obligatorie și actului de a înțelege: "Obiectul poemului - spune Alonso - nu poate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și actului de a înțelege: "Obiectul poemului - spune Alonso - nu poate fi expresia realității imediate și superficiale, ci a realității iluminate de claritatea plină de fervoare a Poeziei: realitate profundă, ascunsă îndeobște în viață, neintuibilă decât prin intermediul facultății poetice și inexprimabilă"11. Profunzimea se disimulează în chiar semnificațiile și imaginile prin care ea apare, dar pentru a putea vorbi de apariție trebuie ca ceva să iasă din ascunsul inaparent, să dea de văzut și de înțeles, să ia cuvântul așa cum ar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre viziune"16. Imaginea aceasta nu mai e reprezentativă a unui referent pe care îl face vizibil prin reflectare directă; desprinsă de obiecticitatea lumii exterioare, ea e liberă până la transparență, liberă să arate "sâmburele misterios, ireductibil, al realului", adică inefabilul, inexprimabilul, indicibilul, cu un cuvânt: necunoscutul. Dar realul astfel intuit în esența sa inaparentă nu apare decât odată cu poemul, în stofa densă a plăsmuirii deja posibile; "el nu există înainte ca opera artistică să existe". Ceea ce se manifestă prin interstițiile poemului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poemului e sensul unui real mai întâi nemanifestat, încapsulat în fenomenul care îl prezintă în aparența sa mundană. Tot ce apare în fenomenalitatea lumii este vizibil, comprehensibil, o prezență tematizabilă și interpretabilă. Or înțelegerea albă surprinde intuitiv "sâmburele întunecat și inexprimabil al realului", "sâmburele necategorial al unei opere de artă, acela care nu se lasă exprimat altfel", "misterul ultim al oricărei creații"17. Ea procedează, cum spuneam, printr-o reducere la substratul întemeietor, la fondul inepuizabil al unui sens dintotdeauna dat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pot cuprinde", dislocă logica ierarhizantă a gândirii, destabilizează ceea ce e deja stabilit, inclusiv cuvintele care nu mai pot cuprinde - exprima în semnificantul înțelegerii - ceea ce se dă drept imagine de neatins, vibrând în lumina unei purități absolute 6. O imagine a inexprimabilului, inaparentă în vederea cunoașterii imediate și a semnificației comune, care "în noaptea inimii adânci s-aprinde". Necuvântată și nevăzută, imaginea ivită în anarhia gândului arată locul originar al semnificabilului, noaptea inimii, izvorul luminii ce aprinde poemul 7. Imaginea neînțelesului (Emil Botta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dimineață"... În vreme ce Sofia, tatăl ei și dr. Dürrfeld vizitează salina, acel "imperiu alb-strălucitor al cavernelor boltite și culoarelor labirintice și al transepturilor înalte o anticatedrală răsturnată", inima tinerei bate să-i sară din piept. Se simte profund tulburată de acel "inexprimabil orice-ar-fi, această zăpăceală ciudată care a revărsat dintr-odată asupra ei căldura unei lovituri de fulger, făcând-o să se simtă slabă și vag bolnavă". În așa măsură încât nu îndrăznește să-și lase privirea să o întâlnească din nou
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și ceea ce nu se poate spune.Trăisem atât de mult în communism, încât unicul criteriu de judecată a vorbirii era acum gradul de pricepere al fiecăruia de a spune ceva fără a se folosi de cuvinte, de a sugera doar inexprimabilul. De îndată ce veni notă de plată”absurd de mare”, Lăură făcu observația că nu ar fi trebuit să-și depășească statutul de studentă leftera, dar scoase imediat o sută de lei din poșetă, netezind-o ușor pe masă. Bineînțeles că mesenii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
transfigurează graiul sonor într-o nouă viziune, colorată cu fraze melodioase până la sfâșiere. Emoțiile sunt irepetabile. Nici un accent în plus, nicio respirație. Și oare cum ne mai putem imagina suplețea muzicii? Poate fi scrisă într-o carte, reluând o formă inexprimabilă și complexă într-una de curcubeie sonore, înșirate parcă pe fir de borangic, melancolic și sensibil. E forma magistrală a sonatei, e știința instrumentală a armoniei. În cortegiul de acorduri e doar sublimul sunet. Sunetul era lumina... Și profesorul George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că m-am întors cu bine dintre zidurile cetății Soroca, de pe malul Nistrului, cu îngeri de An Nou pe stil vechi Am pus punct acestei confesiuni. Punct și de la capăt? Alte puncte peste punte? Acupunctură? Suferă punctul ultim, inexprimatul... Suferă Inexprimabilul... Îl locuiesc în miez de iarnă, în miez de nuca, în amiază..." (Martie 2012, Galați-Iași) Gellu Dorian Eu am schimbat vreo cîteva străzi și doar două orașe în viața mea, dar cheful de a scrie poezie, nu... Acesta nu mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le dăruim cărțile. Scriem și cu speranța că ne vor citi criticii, măcar cei cărora le trimtem cărțile. Dar motivele pentru care scrie poetul, pentru care pictează pictorul, pentru care sculptează sculptorul, sunt mult mai multe, mai profunde și uneori inexprimabile. Încearcă să mă înțelegi! A.B.Vă cunoașteți publicul? Ar fi două categorii de public: un public cititor, cel ce vine la o lansare de carte și o mai și cumpără (din ce în ce mai puțini cumpărători); și un public ascultător, care ascultă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar... poate dintr-un reflex vitalist, ultra-vitalist, un reflex profund și inextinguibil, după atâtea decenii și prefaceri prin care am trecut, ridicând privirea spre monstruosul și „armonicul” firmament, spre Sublimul Însuși, care, cum o spuneam, ne turtește tocmai printr-o inexprimabilă, dar acut resimțită disproporție, după „un moment” de clătinare, de umană și, adeseori, repetată clătinare, prin acest reflex ciudat, poetic, cum l-am numit, Îmi fac Într-un anume fel curaj - de fapt, mă Îndrept plin de orgoliu și mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aceea la teatru. Dar, orbecăind amândoi prin câte ganguri și pe scări cu trepte și rampe alunecoase de atâta jeg vechi și umed, descoperirăm, În sfârșit, adăpostul precar al tuturor ideilor venale de pe stradă. Acolo, În odaia aceea cu mirosuri inexprimabile, aveam să ascult povestea adevărată a acestei fete, care ajunse mai târziu familiară prin cercul nostru de la Ideea Europeană și prietenă, până târziu de tot, cu mine, Îmbătrânită, veștedă și știrbă, dar cu același cap cavalin purtat ciudat de semeț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
casă improvizată, o sală de așteptare în drumul pământenilor spre ceruri și al ființelor cerești în coborârea ori în căderea lor spre pământ?... Se pare că a sosit clipa. Lazarus se apropie de mine cu înfățișarea lui de o bunătate inexprimabilă. Mă mângâie plin de blândețe cu o mână pe creștet, iar cealaltă o ține sub veșmântul său de in luminos. -Veniamin, azi ți se va îndeplini dorința, azi e vremea să citești cărticica pecetluită. Pecetea cade azi pentru tine. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Cred că aici, în acest make-believe, trebuie căutată chimia dintre film și spectator despre care vorbeai. Un critic literar englez, astăzi aproape uitat, William Hazlitt, considera vitalitatea o supremă categorie estetică. El folosea cuvântul gusto pentru a se referi la inexprimabilul „posedat de inimă, consfințit de imaginațieș. Carnația vie din picturile lui Tizian, forța musculară degajată de trupurile din lucrările lui Michelangelo, inventivitatea fără limite a lui Shakespeare debordează de gusto, considera Hazlitt, pentru că pot face concurență vieții. Sunt conștient de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost, probabil, depășit de responsabilitatea de a transmite vizual senzații olfactive nemaiîncercate, nemaiexprimate, cum sînt cele descrise de Süskind. Problema e că (oricît de ciudat ar suna) vizualul e mai literal decît literarul : cuvintele se înalță mai ușor în sfera inexprimabilului, în timp ce imaginile rămîn legate de lucrurile concrete pe care le reprezintă (un nas în vînt e doar un nas în vînt), mai ales imaginile unei superproducții istorice, îngreunate de întregul calabalîc de epocă ce se vrea remarcat și admirat. O
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se spre cel mai apropiat euthanasium; dar pur și simplu nu mă pot obișnui cu trădarea nocturnă a rațiunii, a umanității, a geniului. Oricât de obosit aș fi, simt o repulsie inexprimabilă față de răscolitoarea despărțire de conștiință. Îl urăsc pe Somnus, acest călău cu mască neagră care-mi pune capul pe butuc; și dacă pe parcursul anilor, apropiindu-se o dezintegrare mult mai meticuloasă și mai ridicolă, care În nopțile de acum - mărturisesc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
interpretarea Iosefinei nu se distinge de cea a celorlalți, ea nu fluieră mai bine decât alta. Pusă în relație cu tehnicile instrumentale, muzica este neîmplinitul cuvântului. Castelul nu articulează cuvinte distincte: se aude numai un murmur muzical la telefon, zumzetul inexprimabilului într-o infinită și inaccesibilă depărtare. Într-o scrisoare către Felice Bauer, Kafka povestește cum se vede "în vis alergând către un pod sau către un parapet de chei, apucând două receptoare de telefon care se găseau din întâmplare pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi stabilit un dialog profund, din care Joyce a extras inspirația pentru ultimul său roman. Caracterul abstract și încifrat al cărții "Veghea lui Finnegan" este așadar, în opinia lui Carol Loeb Shloss, o transpunere în cuvinte a unui „alfabet al inexprimabilului”, specific dansului. Chiar și la ospiciu, când își vopsea fața cu negru sau trimite telegrame morților, Lucia se străduia să găsească noi surse de inspirație pentru tatăl ei. „Locul unde ea [Lucia] își întâlnește tatăl nu este în conștient, ci
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
strânși și cu brațele împreunate sub sâni. Liniile spatelui, ale șezutului și picioarelor au o dulceață aparte a neștiinței de sine. Privirea este dulce dar inexpresivă, pierdută în același timp, prin urmare, are, în plinătatea aceasta de societate haotică, ceva inexprimabil. Figura nu are nimic sofisticat: o frunte înaltă și o gură schițată parcă în grabă, făcută pentru a tăcea. Detaliile sculpturale sunt vagi,chipul este abia schițat. Dialogul statuii cu exteriorul nu explică drama venirii ei pe lume. Din atitudinea
Cumințenia pământului () [Corola-website/Science/333000_a_334329]
-
foarte diferită de cea din lagăr, unde era descurcăreț și dădea dovadă de compasiune. Prezentarea holocaustului este tema principală a celor două romane grafice, dând cărții un aspect metabiografic. Autorul menționează deseori sentimentele cu care se confruntă încercând să "exprime inexprimabilul". Holocaustul este prezentat prin ochii unui supraviețuitor, dar și a celor care nu l-au trăit direct, dar au fost totuși profund afectați de acesta. Animalele sunt alese ca simbolice pentru națiunile respective din diverse motive: Cu excepția americanilor (câini), toate
Maus (roman grafic) () [Corola-website/Science/315255_a_316584]