620 matches
-
20 decembrie 1851 regina naște al doilea copil, o fiică botezată cu prenumele său, Isabela. De doi ani favoritul ei este ofițerul José María Ruiz de Arana. Regina va mai dărui dinastiei Bourbon din Spania încă trei infanți și cinci infante. Un singur băiat va ajunge la vârsta adultă: viitorul rege Alfonso al XII-lea, a cărui paternitate este atribuită, după zvonuri, căpitanului Enrique Puig Moltó. Regina Isabela a domnit din 1843 până în 1868 iar acea perioadă a fost o lungă
Isabela a II–a a Spaniei () [Corola-website/Science/300855_a_302184]
-
Liebaert (n. 15 ianuarie 1968) este un om de afaceri și fost handbalist spaniol, soțul infantei Cristina a Spaniei, fiica cea mică a regelui Juan Carlos I și a reginei Sofía și sora actualului rege, Felipe al VI-lea. este fiul lui Juan María Urdangarín Berriochoa (1932-2012), industriaș basc, și al soției acestuia, Clăire Liebaert Courtain
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
deținut-o până în 2005. Între timp a studiat la Escuela Superior de Administración y Dirección de Empresas din Barcelona de unde a obținut o licență și un master în administrarea afacerilor. La Jocurile de la Atlanta din 1996 a întâlnit-o pe infanta Cristina, cu care s-a căsătorit la Barcelona la 4 octombrie 1997. Împreună au patru copii, toți născuți la Barcelona: Până în 2009 au locuit la Barcelona, unde Urdangarín a fost director de planificare și dezvoltare pentru Motorpress Ibérica și partener
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
născuți la Barcelona: Până în 2009 au locuit la Barcelona, unde Urdangarín a fost director de planificare și dezvoltare pentru Motorpress Ibérica și partener fondator la Instituto Nóos. În 2009 s-au mutat la Washington, unde el a lucrat pentru Telefónica. Infanta Cristina a deținut, până în iunie 2015, titlul de Ducesa de Palmă de Mallorca. Din acest motiv, soțul ei era de obicei numit în presa „Duce de Palmă”, deși în realitate el nu deținea acest titlu. În 2001, Urdangarín a primit
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
Baleare. În septembrie 2012 familia a revenit la Barcelona. La 26 ianuarie 2013, Casa Regală spaniolă a eliminat secțiunea despre Iñaki Urdangarín de pe site-ul său oficial. În ianuarie 2014, instanța a decis să o pună sub acuzare și pe Infanta Cristina în cadrul procesului Nóos, ea fiind coproprietara la unele dintre societățile înființate de soțul său. În iunie 2015, regele Felipe al VI-lea i-a retras acesteia titlul de Ducesa de Palmă de Mallorca.
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
devenit rege doar în 1481. Ca prinț, Ioan al II-lea și-a acompaniat tatăl în campaniile din nordul Africii, și a fost numit cavaler în urma victoriei de la Arzila, din 1471. În 1473 s-a căsătorit cu Leonora de Viseu, infanta Portugaliei și verișoara lui primară. Încă de tânăr, nu era popular printre curteni, deoarece nu acorda atenție influențelor externe, și părea că disprețuiește intriga. Nobilii (în special Ferdinand al II-lea, Duce de Bragança) se temeau de viitoarele acțiuni ale
Ioan al II-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310165_a_311494]
-
întoarcerea în țară, Ileana a anunțat oficial că intenționează să se căsătorească cu arhiducele austriac. Șeful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea, își dă acordul. Anton era fiul Arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana și al Arhiducesei Blanka de Bourbon, infanta Spaniei, născut la 20 martie 1901, în Viena imperială. Numele complet al Arhiducelui era "Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas", un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în amintirea nașilor de botez
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
Filibert (; 8 iulie 1528 - 30 august 1580) a fost Duce de Savoia din 1553 până în 1580. Născut la Chambéry, Emanuel Filibert a fost singurul copil care a atuns vârsta adultă al Ducelui Carol al III-lea de Savoia și a Infantei Beatrice a Portugaliei. Mama lui era cumnata împăratului Carol Quintul iar viitorul Duce a servit în armata lui Carol în timpul războiului împotriva regelui Francisc I al Franței distingându-se prin capturarea comunei Hesdin în iulie 1553. O lună mai târziu
Emanuel Filibert, Duce de Savoia () [Corola-website/Science/322491_a_323820]
-
Aix-la-Chapelle el și-a arătat calităile de negociator, obținând provinciile pierdute Nisa și Savoia și în plus Vigevano precum și alte terenuri în Pianura Padana. Legătura cu Spania a fost restabilită prin căsătoria fiului său Victor Amadeus, Duce de Savoia cu infanta Maria Antonia a Spaniei în 1750. A refuzat să participe în Războiul de Șapte Ani (1756-63), preferând să se concentreze pe reformele administrative pentru a menține o disciplină a armatei și pentru a-și consolida cetățile. În încercarea de a
Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei () [Corola-website/Science/323271_a_324600]
-
regină la vârsta de 20 de ani în ziua căsătoriei cu Afonso al VI-lea. Deoarece căsătoria nu s-a consumat, ea a putut să obțină anularea ei.<br> La 28 martie 1668 s-a căsătorit cu fratele lui Alfonso, Infantele Petru, Duce de Beja, care a fost numit prinț regent în același an din cauza incompetenței lui Alfonso. Maria Francisca a devenit a doua oară regină a Portugaliei când Petru i-a succedat fratelui său sub numele de Petru al II
Maria Francisca de Savoia () [Corola-website/Science/326572_a_327901]
-
sub numele de Maria Francisca Isabel de Sabóia. A fost profund dezamăgită de noua ei viață la curtea portugheză. Cu toate acestea, nunta cu regele Afonso a avut loc la 2 august 1666. Curând ea a participat împreună cu cumantul ei, Infantele Petru, la lovitura de stat care a încheiat guvernarea lui Luís de Vasconcelos e Sousa, al 3-lea conte de Castelo Melhor. Cum războiul portughez de restaurare a continuat, incapabilul rege Afonso al VI-lea a devenit dominat de membrii
Maria Francisca de Savoia () [Corola-website/Science/326572_a_327901]
-
consimtă plecaea în exil în Terceira, în insulele Azore. Regina era revoltată de soțul ei gras și impotent și, după 16 luni de mariaj neconsumat, căsătoria a fost anulată. La câteva luni după anularea căsătoriei, Maria Francisca s-a căsătorit Infantele Petru, acum prinț regent al Portugaliei. În 1669 ea a dat naștere unei fetițe, Isabel Luísa Josefa a Portugaliei, prințesă de Beira. Dinastia Braganza a fost la un pas de dispariție și Petru avea nevoie de moștenitori însă Maria Francisca
Maria Francisca de Savoia () [Corola-website/Science/326572_a_327901]
-
bunicul matern, regele Carl XVI Gustaf al Suediei. Este de așteptat ca într-o zi Prințesa Estelle să devină regina. Ea se alătură astfel altor prințese europene care vor deveni regine: Prințesa Ingrid Alexandra a Norvegiei, Prințesa Elisabeta a Belgiei, Infanta Leonor a Spaniei și Prințesa Catharina-Amalia a Țărilor de Jos. Este prima femeie din istoria Suediei care s-a născut cu dreptul de a moșteni tronul, drept care nu poate fi luat de nașterea ulterioară a unui moștenitor de sex masculin
Prințesa Estelle, Ducesă de Östergötland () [Corola-website/Science/325655_a_326984]
-
Ferdinand de Portugalia (n. Coimbra, 24 martie 1188 - d. Noyon, 27 iulie 1233) a fost conte-consort de Flandra. Ferdinand a fost un "infante" portughez, al patrulea fiu al regelui Sancho I al Portugaliei cu Dulce de Aragon. El a devenit conte de Flandra prin căsătoria cu contesa Ioana de Flandra, fiica mai mare a contelui Balduin al IX-lea, căsătorie ce a avut
Ferdinand de Flandra () [Corola-website/Science/327678_a_329007]
-
metresă oficială, ducesa de Châteauroux. Jeanne Antoinette a fost invitată la un bal mascat la Palatul Versailles în noapte de 25 spre 26 februarie 1745, una dintre multele sărbători date pentru a celebra căsătoria Delfinului Louis de France (1729-65) cu Infanta Maria Teresa a Spaniei (1726-46). În martie era metresa regelui, instalată la Versailles într-un apartament direct sub al lui. La 7 mai s-a pronunțat separarea oficială între ea și soțul ei. Pentru a fi prezentă la Curte avea
Madame de Pompadour () [Corola-website/Science/308315_a_309644]
-
cu scopul de găsi la curțile regale respective o soție pentru ducele Filip. Cu această ocazie van Eyck realizează două portrete ale prințesei pe care le va trimite ducelui împreună cu contractul de căsătorie. Tratativele sunt fructuoase și, în decembrie 1429, infanta Isabella, fiica regelui Juan I cel Mare al Portugaliei, sosește la Brugge și devine soția ducelui Filip. Între călătorii, van Eyck găsește timp pentru a lucra la ""Altarul din Gent"" al catedralei "St. Bavo", cunoscut și cu numele de ""Altarul
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
-lea. În 1718 a izbucnit Războiul Cvadruplei Alianțe dintre Franța și Spania. În 1720, regele Filip al V-lea al Spaniei a dorit să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre ficele regentului. În acel timp singurele fiice necăsătorite ale
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
să facă pace și a propus două căsătorii: fiica sa cea mare în vârstă de trei ani Infanta Mariana Victoria se va căsători cu tânărul rege Ludovic al XV-lea în vârstă de 15 ani iar fiul și moștenitorul tronului, Infantele Luis Felipe, se va căsători cu una dintre ficele regentului. În acel timp singurele fiice necăsătorite ale regentului erau Louise Élisabeth și Philippine Élisabeth. Mai târziu s-a decis ca amândouă să se căsătorească cu doi infanți ai Spaniei. Prin
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
din partea Elisabetei de Parma, mama vitregă a soțului ei, a avut loc încă o ceremonie de căsătorie la Lerma, la 20 ianuarie 1722. Zestera ei a fost de 4 milioane de livre. Sora ei, Philippine Élisabeth, s-a logodit cu Infantele Carlos al Spaniei, un alt moștenitor la tronul Spaniei însă căsătoria n-a mai avut loc iar sora sa a fost trimisă înapoi în Franța unde a murit la vârsta de 19 ani. Ca soție a moștenitorului Spaniei, Louise Élisabeth
Louise Elisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/320151_a_321480]
-
Infantele (30 martie 1848 - 18 iulie 1909) a fost membru senior al Casei de Bourbon din 1887 până la decesul sau. A fost pretendent carlist la tronul Spaniei sub numele de Carlos al VII-lea din 1868 (abdicarea spaniolă a tatălui său
Carlos, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/322770_a_324099]
-
Născută ca María Teresa a Austriei, "infanta a Spaniei" la El Escorial, ea a fost fiica regelui Filip al IV-lea al Spaniei și a soției lui, Elisabeta a Franței. Fiind stră-strănepoată a unui arhiduce austriac, Maria Tereza a deținut titlul de arhiducesă de Austria. O altă
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
a Spaniei" la El Escorial, ea a fost fiica regelui Filip al IV-lea al Spaniei și a soției lui, Elisabeta a Franței. Fiind stră-strănepoată a unui arhiduce austriac, Maria Tereza a deținut titlul de arhiducesă de Austria. O altă infantă spaniolă, mătușa paternă și mai târziu soacra ei, Ana de Austria regină a Franței, de asemenea, a utilizat titlul de arhiducesă de Austria. Maria Tereza a combinat sângele regelui Filip al III-lea al Spaniei și al Margaretei de Austria
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
murit când ea avea doar șase ani; totuși tatăl ei a iubit-o foarte mult. Tatăl ei s-a recăsătorit cu nepoata lui, Mariana de Austria (mama ei era sora lui Filip al IV-lea). Mariana a născut-o pe Infanta Margarita Teresa, care a fost pictată de către Velázquez în numeroase portrete, și a fost figura centrală în "Las Meninas". Margarita Teresa a devenit împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, dar a murit la vârsta de douăzeci și doi de ani. În
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
de Maintenon a avut o mare influență asupra lui. Marie-Thérèse a jucat un rol mic în politica externă cu excepția anilor 1667, 1672 și 1678 când a fost regentă în perioada absenței soțului ei aflat în campanii sau peste graniță. Marie-Thérèse, infantă a Spaniei și regină a Franței a murit la 30 iulie 1683 la Versailles. Din cei șase copii pe care i-a născut, numai unul a supraviețuit, "Ludovic, Marele Delfin" care a murit în 1711 la 49 de ani, cu
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
parte a domniei sale, el a fost nevoit să lupte împotriva tentativelor lui Ioan de Gaut, fiul lui Eduard al III-lea al Angliei, pentru a revendică tronul castilian de drept al celei de-a doua sa soție, fiica lui Petru, Infanta Constantă de Castilia. În politica să internă a început să reconstruiască regatul, protejat pe evrei, chiar dacă el a luptat împotriva lor în timpul războiului civil, acceptând procesul de transformare a administrației regale. De asemenea, el a stabilit permanent domnia Biscaya, după
Henric al II-lea al Castiliei () [Corola-website/Science/331449_a_332778]