KorAP: Find »[drukola/base=inferență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...32 >

796 matches

Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

susținut în Cursul 9, cercetătorul are responsabilitatea de a selecta cazurile în mod intenționat, pentru a produce gama de variație anticipată. Mai mult, mărimea eșantionului face dificilă identificarea unor tipare stabile în datele respective și efectuarea cu încredere a unor inferențe generalizate. Având doar puține observații, este greu să răspundem unui sceptic care s-ar întreba dacă relația percepută nu ar putea fi un accident al selecției eșantionului sau poate o consecință iluzorie a unor cauze insuficient controlate de condițiile de

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
cu ajutorul unei concepții corespunzătoare, există utilizări empirice pentru studiul de caz. Acesta poate examina cazurile extreme evidente, sau exemplele critice ale relației susținute de ipoteză. Poate fi folosit ca probă inițială de plauzibilitate, sau ca mijloc de a verifica dacă inferențele practice (vezi Cursul 3) proprii unui model cvasi-cauzal combinat apar, așa cum s-a prevăzut, în gândurile și planurile indivizilor reali. Se poate aborda un test ceva mai riguros prin încercarea de a se imagina o situație contra-factuală aproape identică celei

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
perceptibilă a variabilei independente. Concluzia evidentă, oferită de majoritatea manualelor de metode de cercetare, este aceea că trebuie preferată o metodă de testare de rang mai înalt față de una de rang mai scăzut. Scopul este acela de a se face inferențele empirice cele mai credibile și autoritare posibile. În mod inevitabil, putem fi constrânși de disponibilitatea redusă de date, sau de alte condiții obiective, dar nu trebuie să acceptăm niciodată de bunăvoie o strategie de testare mai puțin riguroasă în locul uneia

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
din studiu. Științele sociale se ocupă nu doar de concluziile derivate în mod formal din efectul variabilei independente asupra celei dependente, ci și de indivizii umani, ale căror decizii asigură interesul esențial acordat subiectului investigat. Există un risc - al unor inferențe nerezonabile, chiar dacă, din punct de vedere statistic, corecte - inerent fiecărui studiu deviat prea mult de la indivizii umani, care constituie interesul nostru intelectual principal. Astfel, cel mai bun test este și cel mai potrivit cu teoria examinată și cu capacitatea de a

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
impactul variabilei independente asupra celei dependente. În loc de a provoca tipare comportamentale în mod artificial, aceștia par a prefera să studieze astfel de tipare în stare naturală în lumea reală a interacțiunii socio-politice, folosind cel mai adesea design-urile cvasi-experimentale și inferențele statistice pentru a evalua ipotezele cauzale. III. Cvasi-experimentele: analiza univariatătc "III. Cvasi‑experimentele\: analiza univariată" Cvasi-experimentul acceptă desemnarea de valori care se găsesc în realitate în lume și folosește metodele matematice pentru a decide dacă există sau nu o relație

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
găsesc în realitate în lume și folosește metodele matematice pentru a decide dacă există sau nu o relație sistematică între variabilele investigate. În mod implicit, orice discuție privind testarea cvasi-experimentală necesită o introducere ceva mai detaliată în statistica științelor sociale. Inferența statistică nu este proprie doar cvasi-experimentelor, dar cvasi-eperimentele nu pot funcționa fără inferența statistică. De fapt, există doar trei concepte de bază de reținut - tendința centrală, puterea și semnificația. În statistică, există o definiție specială pentru fiecare dintre acești termeni

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
există sau nu o relație sistematică între variabilele investigate. În mod implicit, orice discuție privind testarea cvasi-experimentală necesită o introducere ceva mai detaliată în statistica științelor sociale. Inferența statistică nu este proprie doar cvasi-experimentelor, dar cvasi-eperimentele nu pot funcționa fără inferența statistică. De fapt, există doar trei concepte de bază de reținut - tendința centrală, puterea și semnificația. În statistică, există o definiție specială pentru fiecare dintre acești termeni. Pentru a se evita confuzia, trebuie să uităm sensurile acestora din limbajul obișnuit

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
să se apropie și are mașină și-i duce pe amândoi la petreceri. Sau poate că nici unuia nu le place ploaia sau zăpada și astfel decid în mod autonom să nu iasă pe vreme rea. Pentru ca să putem respinge posibilitatea unei inferențe iluzorii trebuie să facem controlul pentru influențele cauzale din exterior. Testarea pretinde ca variațiile aparente de la nivelul observațiilor selectate să fie exacte și reprezentative și presupune ca aceste variații să fie descrise în raport cu tiparele sistematice și cu erorile reziduale din

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
variație și manifestările acesteia din observații așa cum apar ele în lumea reală. Este mult mai dificil să se realizeze încrederea empirică în constatările raportate. Din această cauză, ca metodă de testare științifică, cvasi-experimentul depinde în mare măsură de convențiile de inferență. Acestea sunt problemele care vor fi discutate în cursul următor. Cursul 11tc "Cursul 11" Teoria testării (II): semnificația statistică și analiza multivariatătc "Teoria testării (II)\: semnificația statistică și analiza multivariată" Rezumat. Acest curs examinează cvasi-experimentele, concentrându-se asupra principiilor testării

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Acest tip de raționament este dezvoltat și în ceea ce privește scorurile Z și scorurile t. Cursul se ocupă apoi de testarea multivariată, subliniind, în special, evaluarea variabilelor de control și elaborarea explicațiilor cauzale parțiale. Cursul se încheie cu discutarea unor asumpții caracteristice inferenței statistice cvasi-experimentale și prezintă argumente în favoarea unor metode de testare mai sofisticate. Ne aflăm în mijlocul unei discuții privind testarea cvasi-experimentală, unde cercetătorul se folosește de un număr mare de observații, însă nu are posibilitatea de a atribui în mod deliberat

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
specialitate. Totuși, ar insista scepticul inteligent, nu este plauzibil să susținem validitatea unei ipoteze cauzale folosind doar tehnici bivariate. După cum am notat în Cursul 5, o specificare corespunzătoare a modelului implică cel mai adesea legături complexe între variabile pentru evitarea inferențelor aparente. Cvasi-experimentele sunt expuse în mod special acestui tip de eroare, deoarece acestea acceptă atribuirea de valori așa cum apar ele în lumea reală. Ba mai mult, ar continua scepticul, inferența testării semnificației se bazează în mod curent pe un număr

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
implică cel mai adesea legături complexe între variabile pentru evitarea inferențelor aparente. Cvasi-experimentele sunt expuse în mod special acestui tip de eroare, deoarece acestea acceptă atribuirea de valori așa cum apar ele în lumea reală. Ba mai mult, ar continua scepticul, inferența testării semnificației se bazează în mod curent pe un număr de presupuneri privind forma relației, considerată cel mai adesea liniară, și distribuția de observații din jurul acelei relații. Când se nesocotesc aceste supoziții, ceea ce se întâmplă frecvent atunci când sunt acceptate valorile

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
tiparul din datele observate să fie chiar foarte diferit. Problema este că numai foarte rar avem la dispoziție întreaga populație pentru comparație. Satistica inferențială ne furnizează convențiile care să ne ajute la rezolvarea acestei probleme. Convențiile acestea nu sunt perfecte. Inferența depinde de un set de presupuneri severe, dar discutabile, și se exprimă întotdeauna în limbajul aparițiilor probabile în condițiile purei întâmplări. Totuși, ele constituie o bază pornind de la care cercetătorul poate să câștige - sau să piardă - încredere în posibilitatea de

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
al unei selecții aleatorii utilizate în colectarea eșantionului tău!”. Ambii parteneri ar putea avea dreptate, dar noi trebuie să luăm o decizie și să stabilim care dintre aceste afirmații este mai credibilă. În concluzie, în procesul testării semnificației facem o inferență în legătură cu ceva ce nu putem observa direct, încercând să aflăm dacă un oarecare tipar ce se distinge în eșantion reflectă un fenomen autentic în populație. Pentru a putea stabili acest lucru, încercăm să aflăm dacă tiparul respectiv este deosebit de diferit

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
sau viitoare, și nu numai pentru cele prezente, pentru realitățile imaginare și contrafăcute, și nu numai pentru o lume așa cum există deja. Populațiile nu se lasă ușor cercetate - dar asta nu trebuie în nici un caz să ne împiedice să facem inferențe cvasi-experimentale. O parte a problemei poate fi rezolvată prin faptul că, în scopul testării, media de populație relevantă este considerată a fi zero. Aceasta constituie pur și simplu o funcție a ipotezei nule. Dacă afirmația de testat este aceea că

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de membri vor fi bine reprezentate (chiar dacă nu absolut exact) într-un singur eșantion de 99; acestea vor fi mai puțin reprezentate într-un eșantion de 98, și ceva mai puțin într-un eșantion de 97 etc. În scopul realizării inferenței statistice, mărimea eșantionului se exprimă printr-un concept ceva mai complex: grade de libertate (degrees of freedom). Să ne imaginăm un set de date în care cunoaștem valorile a n observații, plus media. Din punct de vedere teoretic, o probă

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
care trebuie estimate, astfel că, de exemplu, ecuația Y = a + b1X1 + b2X2 + b3X3 are (n-3) grade de libertate. Cu cât există mai multe grade de libertate, cu atât este mai probabil ca datele din eșantion să poată conduce la inferențe corecte cu privire la populația de bază pentru a determina dacă ipoteza din testare sau cea nulă apar drept o caracterizare generală mai probabilă a lumii din afara datelor noastre. Totodată, trebuie să ne intereseze și variația indicată de datele din eșantion. În

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
grupul de absolvenți admiși la universitate (A1) iar celălalt extras din studenții respinși (A2). Constatările din date indică o diferență clară în scorurile de inteligență la nivelul mediilor eșantioanelor observate, astfel încât media XA1 > media XA2. Întrebarea care se pune în ceea ce privește inferența este dacă datele pe care le deținem vor fi suficiente pentru a trage concluzia că nivelul de inteligență dintre populații este diferit într-o manieră semnificativă, media XP1 > media XP2, în comparație cu ipoteza nulă care susține că datele obținute ar putea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
o eroare de eșantion mai mică (de exemplu, dacă n = 41 atât pentru eșantionul A1, cât și pentru A2, atunci t = 2,19). După cum este de așteptat, caracteristicile datelor colectate - mărimea, tendința centrală și variația - au un efect major asupra inferențelor pe care le facem în scopul unei generalizări mai ample. Cea de-a doua ilustrare pentru semnificația testului t este pe o structură bivariată și cauzală, utilizând modelul de regresie liniară dezvoltat în Cursul 10. Ipoteza de testare este aceea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
acest lucru să fie adevărat, panta coeficientului b pentru ecuația Y = a + bX + e trebuie să fie negativă și mult diferită de zero. Dar nu avem date referitoare la statele respective decât pentru un singur an și, în consecință, orice inferență statistică trebuie să utilizeze distribuții t. Pentru evaluarea datelor de regresie, formula de calcul pentru t va fi: (bs - bp)/eroare standards, unde eroarea standard pentru eșantion se va calcula: Din nou, numărătorul este distanța la care se plasează tendința

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
semnificație specificat, în funcție de numărul de grade de libertate din numărător și din numitor, există un coeficient care reprezintă distanța necesară pentru ca raportul obținut din calcul să se situeze destul de departe de zero pentru ca ipoteza nulă să ne apară ca o inferență extrem de improbabilă, în comparație cu ipoteza de testat. Distribuția hi pătrat (c2) este utilizată în testarea cu două sau mai multe variabile categoriale. În condițiile unei distribuții de frecvență care selectează toate observațiile în căsuțe corespunzătoare într-un tabel de asociere, întrebarea

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
coloane minus 1). În exemplul din Cursul 10, coeficientul hi pătrat obținut din calcul este 672,472, ceea ce îl situează mult peste pragul de semnificație pentru un grad de libertate. Indiferent de forma testului de semnificație utilizat, logica internă a inferenței statistice rămâne aceeași. Scopul său este acela de a ne ajuta să decidem din datele colectate dacă tiparul remarcat trebuie folosit sau nu la susținerea unei concluzii mai generale. Acordând preferința ipotezei nule, testarea aplică teoria probabilității spre a evalua

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
are această posibilitate. Potențialul de influențe exogene trebuie identificat din timp, încă din faza de modelare. De asemenea, trebuie colectate date pentru fiecare dintre aceste influențe, pentru fiecare observație, pentru a oferi posibilitatea unui control statistic, în locul celui experimental, împotriva inferenței iluzorii. Aceasta ne sugerează faptul că un test bivariat cvasi-experimental nu este aproape niciodată suficient de convingător.1 Să analizăm din nou exemplul cu cheltuielile statelor pentru autostrăzi și numărul accidentelor mortale din Statele Unite. Numărul de accidente mortale este afectat

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
lui X pot fi folosite pentru a prezice scorurile reziduale de la valorile ulterioare ale lui X. Încălcările grave ale normelor conform cărora factorii reziduali trebuie să fie distribuiți aleatoriu nu distorsionează constatările, dar pot afecta eficiența, furnizând indicatori necorespunzători pentru inferențele din testarea semnificației. Există mai multe tehnici care pot corecta astfel de încălcări, cum ar fi transformările logaritmice, sau transformările first-difference variable, precum și estimările generalized least squared. Softurile statistice ne oferă posibilitatea de a aprecia măsura în care estimările bazate

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
susținut, și de aceea se acordă atenție specială ipotezei nule și sunt stabilite condiții foarte stricte privind abandonarea acestei ipoteze. În sfârșit, științele sociale presupun perceperea distincției dintre un eșantion de cercetare și populația de bază, și permit efectuarea de inferențe de la eșantion la populație numai sub forma de probabilitate de apariție. Adesea, participarea specialiștilor din domeniul științelor sociale la o conversație obișnuită este incomodă, căci pretențiile cu privire la limbajul lor sunt mult mai ridicate. Se spune adesea că orice poate fi

Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]