522 matches
-
mai eficient în domeniile unde absorbția indivizilor este dezirabilă și obiectivă 5. • Stagflația corespunde situației în care se combină o puternică inflație și o stagnare a producției generatoare de șomaj; • Slumpflația este acea situație întîlnită în economie cînd coexistă fenomenul inflaționist împreună cu scăderea producției și cu escaladarea șomajului. 11.1. CALCULUL INFLAȚIEI Pentru a calcula rata inflației, trebuie măsurată evoluția prețurilor cu ajutorul indicelui prețurilor de consum, furnizat de Comisia Națională de Statistică în fiecare lună. Indicele prețurilor publicat de CNS este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dezvoltare economică și din diferite zone, după anii '60 ea s-a accelerat în toate țările industrializate (ani de inflație rampantă sau tîrîtoare: 3-4% pe an). Apoi, cele două șocuri petroliere din 1973 și 1979 au favorizat un puternic puseu inflaționist (ani de inflație galopantă: 15% pe an). Politicile economice de austeritate desfășurate în anii '80 au făcut ca inflația să recadă la un nivel rezonabil (ani de desinflație). După alți cîțiva ani totuși, situația se prezintă în mod contradictoriu, în funcție de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prețurilor unei creșteri prea rapide a masei monetare. Inflația ar fi deci produsul laxismului autorităților monetare care permit creșterea economică, deci peste masa de mărfuri și servicii ofertate în economie. Această explicație se rezumă la analiza manifestării monetare a procesului inflaționist, cîtă vreme creația de monedă nu face decît să răspundă unor serii de dezechilibre ale căror cauze trebuie căutate în structurile producției și în cele ale repartiției venitului național. Deci deteriorarea mecanismului monetar este doar una din cauzele inflației, deși
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monetaristă. Astfel, creșterea masei monetare în economie se traduce într-o creștere a cererii globale de la C1 la C2. Deoarece economia tinde pe termen lung la situația ocupării depline, creșterea cererii globale datorită noului context (masa monetară în creștere) este inflaționistă, prețurile urcînd de la nivelul inițial P1 la cel final P2. 2) Inflația prin cerere. Un exces al cererii (datorat creșterii încrederii consumatorilor, stimulării cheltuielilor publice sau intrărilor superioare de valută prin exporturi) în raport cu capacitățile ofertei se traduce, pe termen scurt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mediu de la P1 la P2, iar producția reală de asemenea (de la Y1 la Yd). În cazul al doilea, aceeași majorare a nivelului cererii globale nu poate determina creșterea producției reale, ceea ce va însemna că majorarea nivelului prețului va fi pur inflaționistă și nesănătoasă pentru consumatori. 3) Inflația prin costuri. Creșterea costului de producție (costul consumurilor intermediare, costuri salariale sau costuri financiare) se poate repercuta asupra prețurilor de vînzare. În figura alăturată, se observă că din cauza creșterii costurilor de producție, oferta globală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
costuri salariale sau costuri financiare) se poate repercuta asupra prețurilor de vînzare. În figura alăturată, se observă că din cauza creșterii costurilor de producție, oferta globală pe termen scurt scade de la O1 la O2, fapt care se va repercuta în creșterea inflaționistă a nivelului prețurilor medii de la P1 la P2 și la restrîngerea producției reale de la Y1 la Y2. Figura nr. 11.3 4) Inflația și structura monopolistică a piețelor. Concentrarea întreprinderilor a redus concurența prin prețuri. Marile firme ce domină piața
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a părții profiturilor nu este realmente posibilă, iar inflația devine mijlocul artificial și păgubos de reglare a conflictului. Întreaga creștere a prețurilor este însoțită, în continuare, de o creștere a salariilor și reciproc, intrîndu-se în ceea ce s-a numit "spirala inflaționistă a prețurilor și salariilor" sau cursa salarii-prețuri. Trebuie reținut faptul că o creștere a salariilor ce survine unui spor al productivității muncii nu este inflaționistă. Ea devine astfel doar dacă creșterea salariilor se generalizează în toate ramurile productive, atunci cînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continuare, de o creștere a salariilor și reciproc, intrîndu-se în ceea ce s-a numit "spirala inflaționistă a prețurilor și salariilor" sau cursa salarii-prețuri. Trebuie reținut faptul că o creștere a salariilor ce survine unui spor al productivității muncii nu este inflaționistă. Ea devine astfel doar dacă creșterea salariilor se generalizează în toate ramurile productive, atunci cînd sporul de productivitate este localizat într-una singură. 6) Inflația prin anticipări. Anticipările agenților asupra procesului inflaționist conduc la comportamente care nu fac decît să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
survine unui spor al productivității muncii nu este inflaționistă. Ea devine astfel doar dacă creșterea salariilor se generalizează în toate ramurile productive, atunci cînd sporul de productivitate este localizat într-una singură. 6) Inflația prin anticipări. Anticipările agenților asupra procesului inflaționist conduc la comportamente care nu fac decît să-l întrețină și chiar să-l amplifice. Incertitudinea este principalul element de nocivitate în acest sens. 11.4. CONSECINȚELE INFLAȚIEI 11.4.1. Avantajele inflației Poate părea paradoxal, dar există "voci" (Krugman
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rambursare a împrumutului sau de achitare a datoriilor.Gregory Mankiw consideră că "puțină inflație" ajută deci la reducerea costului real al împrumutului, deoarece așa se stimulează economia. Investiția și consumul sînt stimulate prin inflație. Oricum, primii pot profita de procesul inflaționist, în măsura în care reușesc să-l anticipeze corect. Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard, consideră că nu trebuie să ne temem de apariția și menținerea unei inflații moderate. Aceasta reprezintă soluția ieșirii din marasmul actualei contracții economice mondiale, deoarece conduce la scăderea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
firmelor. Dacă rata inflației este ridicată, atunci băncile și-ar mări ratele dobînzii nominale astfel încît rata dobînzii reale să își păstreze valoarea nedeteriorată; c) Un calcul economic eronat. Fiecare agent economic își vede calculele și estimările afectate de procesul inflaționist, drept pentru care încearcă să-l anticipeze, ceea ce nu face decît să-l întrețină și să-l accelereze; d) Creșterea șomajului și disputele între salariați, sindicate și patronat. Într-un univers concurențial în care competitivitatea provine din calitatea produselor și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sociale etc.). Băncile au decis păstrarea acestora sub formă de rezerve excedentare. În plus, acestea au preferat să economisească cash-ul, nedorind să îi împrumute debitorilor doritori. Oricînd, aceste sume de bani se pot constitui în potențiale împrumuturi cu rol inflaționist. FED-ul poate însă să resoarbă această amenințare prin două pîrghii: pe de o parte, poate achiziționa obligațiuni ipotecare și alte active și retrage surplusul de monedă cu risc inflaționist; pe de altă parte, poate plăti o dobîndă pentru menținerea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de bani se pot constitui în potențiale împrumuturi cu rol inflaționist. FED-ul poate însă să resoarbă această amenințare prin două pîrghii: pe de o parte, poate achiziționa obligațiuni ipotecare și alte active și retrage surplusul de monedă cu risc inflaționist; pe de altă parte, poate plăti o dobîndă pentru menținerea rezervelor monetare și securizarea pericolului inflaționist 7. 11.5. POLITICI ANTI-INFLAȚIONISTE Politicile de combatere a inflației sînt sugerate de înseși cauzele ce provoacă flagelul inflaționist. Încă din 1990, combaterea sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
resoarbă această amenințare prin două pîrghii: pe de o parte, poate achiziționa obligațiuni ipotecare și alte active și retrage surplusul de monedă cu risc inflaționist; pe de altă parte, poate plăti o dobîndă pentru menținerea rezervelor monetare și securizarea pericolului inflaționist 7. 11.5. POLITICI ANTI-INFLAȚIONISTE Politicile de combatere a inflației sînt sugerate de înseși cauzele ce provoacă flagelul inflaționist. Încă din 1990, combaterea sau țintirea inflației au fost un deziderat necesar pentru numeroase state dezvoltate precum Australia, Noua Zeelandă, Israel, Canada
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
surplusul de monedă cu risc inflaționist; pe de altă parte, poate plăti o dobîndă pentru menținerea rezervelor monetare și securizarea pericolului inflaționist 7. 11.5. POLITICI ANTI-INFLAȚIONISTE Politicile de combatere a inflației sînt sugerate de înseși cauzele ce provoacă flagelul inflaționist. Încă din 1990, combaterea sau țintirea inflației au fost un deziderat necesar pentru numeroase state dezvoltate precum Australia, Noua Zeelandă, Israel, Canada, Marea Britanie, Suedia sau Elveția, emergente (Cehia, Polonia, Ungaria, Africa de Sud, Brazilia, Chile, Coreea de Sud sau Thailanda). Politica monetaristă este esențialmente o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un remediu periculos ce nu ar face decît să transforme inflația "curentă" în inflație "instalată". Politicile de combatere a inflației au menirea să asigure restabilirea echilibrului economic, mecanismele spontane de reglare a pieței trebuind descătușate pentru absorbirea și temperarea elanului inflaționist. Pe lîngă încorporarea mecanismelor autoreglatoare ale pieței, politicile antiinflaționiste au devenit însă tot mai complexe, mixturi ale diferitelor ingrediente ale politicilor parțiale, în proporții bine echilibrate și adaptate conjuncturii spațio-temporale specifice. 11.6. ASPECTE CONTEMPORANE ALE INFLAȚIEI "Oricare ar fi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o lege pierdută pentru știința economică", exclama Paul A. Samuelson. Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei rate "naturale" a șomajului, pe care nici o politică inflaționistă nu poate să o reducă. Pe parcursul anilor '80, datorită internaționalizării economiilor și constrîngerii exercitate din exterior asupra fiecărei economii naționale, guvernele țărilor industrializate și-au concentrat eforturile în primul rînd asupra inflației, considerîndu-se că aceasta provoacă și șomajul, acționîndu-se prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rata inflației; * indicele prețurilor de consum și indicele puterii de cumpărare; * inflația rampantă, galopantă, deschisă și hiperinflația; * teoria și politica monetaristă; * devalorizarea monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare; * spirala inflaționistă salarii-prețuri; * curba Philips; * contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce este stagflația? * Ce este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor fenomenul inflaționist? * Cum afectează structura socială fenomenul inflaționist? * În ce constă inflația prin anticipări? * Care pot fi avantajele inflației? * Care sînt consecințele negative sau costurile inflației? * În ce constă politica monetaristă? * În ce constau devalorizarea și revalorizarea monetară? Dar reforma monetară? * Pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor fenomenul inflaționist? * Cum afectează structura socială fenomenul inflaționist? * În ce constă inflația prin anticipări? * Care pot fi avantajele inflației? * Care sînt consecințele negative sau costurile inflației? * În ce constă politica monetaristă? * În ce constau devalorizarea și revalorizarea monetară? Dar reforma monetară? * Pe ce căi se poate acționa pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trei funcții economice ale statului: * funcție de producție: statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politic ș.a.); * funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; * funcție de redistribuire a veniturilor în scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după război. După monetariști, intervenția crescîndă a statului în economie a declanșat procesul inflaționist actual. Deficitele bugetare permanente, datorate faptului că e mult mai ușor să propui noi cheltuieli decît noi impozite, au fost finanțate prin creație monetară. Potrivit economiștilor ofertei, intervenția crescîndă a statului a paralizat oferta, iar excesiva impozitare a veniturilor a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prețuri și echilibru exterior. Există convergențe între aceste finalități (creșterea favorizează ocuparea, stabilitatea prețurilor contribuie la asigurarea echilibrului exterior), dar și divergențe care pot fi importante: o creștere economică puternică și un ridicat nivel de ocupare sînt factori de tensiuni inflaționiste și de degradare a situației conturilor externe. Aceste divergențe, cu atît mai vii cu cît se are în vedere termenul scurt, fac de facto dificultatea politicii economice. Instrumentele sînt în principal de natură financiară. Relevînd direct de la puterea publică sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care nu este de dorit à la longue. Impozitele, transferurile și achizițiile publice sînt, de fapt, tot atîtea căi de modificare a masei bănești în circulație. Prin instrumentele bugetare aflate la îndemînă, autoritățile publice pot induce asupra economiei o influență inflaționistă sau deflaționistă, după caz. Se practică în mod curent, în mai toate țările cu economie de piață, politica deficitului bugetar (deficit spending) ca metodă de creare, prin intermediul finanțelor publice, a unei conjuncturi economice ascendente. Metoda constă în sporirea cheltuielilor statului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
s-au vădit adesea. Stimularea cererii, crearea de putere de cumpărare pe această cale nu trebuie să depășească posibilitățile economiei de a satisface; altfel dezechilibrul economic se agravează printr-o influență negativă asupra sistemului de prețuri, cu consecințele sale previzibil inflaționiste. Impulsurile bugetare sau fiscale pot influența deci veniturile și prețurile, dar numai pe termen scurt. Cheltuielile guvernamentale finanțate prin împrumuturi publice sau impozite vor conduce la suprimarea unui volum aproximativ egal de cheltuieli private, atît pentru consum, cît și pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]