2,901 matches
-
H.G. contestată a fost adoptată, iar, în cazul în care nu exista un asemenea act, să dispună anularea hotărârii. În acest context, soluția dată de instanța de judecată se bazează pe o analiză greșită a principiilor aplicabile și reprezintă o ingerință nepermisă a instanței în activitatea de legiferare, astfel că se impune admiterea recursului pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... II. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
impozitelor către bugetul de stat. Orice facilitate oferită angajaților sau foștilor angajați nu poate fi acordată decât prin convenția părților, în condițiile stabilite prin contractul individual sau colectiv de muncă. Acordarea unor facilități printr-o hotărâre de Guvern presupune o ingerință nepermisă a legiuitorului în convenția părților, o îndepărtare de la scopul pentru care societatea este constituită și o încălcare gravă a principiului libertății economice recunoscut de art. 45 din Constituție. Cu privire la argumentele instanței de fond, în sensul că
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, respectiv garantarea exercitării cu imparțialitate a funcției publice. Măsura adoptată este necesară pentru îndeplinirea scopului urmărit, păstrând un just echilibru între interesele concurente. De asemenea, prin textul de lege criticat se realizează o ingerință minimă în exercitarea dreptului la muncă fără ca acesta să fie afectat. ... 21. În final, Curtea observă și cele reținute prin Decizia nr. 790 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 18
DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262850]
-
mască, indiferent dacă angajatul se află sau nu în timpul programului. ... 4. În fine, al patrulea motiv de nelegalitate a ordinului obiect al prezentei acțiuni este acela că măsura purtării măștii nu respectă cerințele de echitate și proporționalitate, reprezentând o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și liberă mișcare și nu respectă nici cerințele de previzibilitate a legii, conform jurisprudenței internaționale constante în materie; de exemplu: Hotărârea nr 2.003.058 din 25.05.2020 a Tribunalului Administrativ din Strasbourg, prin care s-
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
perioada stării de urgență, cât și în perioada stării de alertă au fost instituite în limitele permise de art. 53 din Constituția României, potrivit căruia, pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, trebuie îndeplinite, cumulativ, trei condiții: ingerința să fie prevăzută de lege - Legea nr. 55/2020; să urmărească un scop legitim - protejarea sănătății publice prin limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2; ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
României, potrivit căruia, pentru ca anumite drepturi ale persoanelor să poată fi restrânse, trebuie îndeplinite, cumulativ, trei condiții: ingerința să fie prevăzută de lege - Legea nr. 55/2020; să urmărească un scop legitim - protejarea sănătății publice prin limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2; ingerința trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică. Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 în principal, iar în subsidiar, cu privire la art. I
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței și cărora se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 36. De altfel, orice ingerință în dreptul la proprietate poate fi justificată numai de o cauză de utilitate publică sau de un interes general. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și 44.605/11), paragraful 19]. ... 37. Totodată, astfel cum a statuat și instanța europeană, o măsură care reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just“ între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
Rațiunea modificării normei procesual penale a fost aceea de a crea o obligație pozitivă a organelor judiciare de a analiza periodic, din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii, precum și necesitatea menținerii acestora, inclusiv din perspectiva proporționalității măsurilor raportat la ingerința acestora în dreptul de proprietate, verificarea fiind justificată și de riscul ca valoarea bunurilor indisponibilizate să sufere modificări. Acest examen al proporționalității a fost consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Credit Europe Leasing IFN - S.A. împotriva
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
care Curtea Constituțională a statuat că planificarea bugetului statului și concretizarea politicilor și măsurilor financiare și bugetare ale statului în plan legislativ sunt aspecte ce nu privesc controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, în caz contrar realizându-se o ingerință a acestei instanțe în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. Astfel, este prerogativa absolută a Parlamentului și a Guvernului de
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
cu asumarea riscului prin contracte cu putere de lege se naște și obligația părților contractante de a respecta riscurile asumate, iar modificarea/ reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului. Atari modificări pot avea loc doar în ipotezele excepționale de rupere a echilibrului contractual și doar după verificarea prealabilă de către judecător, de la caz la caz, a nevoii de schimbare a câmpului de riscuri
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă întro măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
important ca judecătorul să aibă posibilitatea de a explica orice aparente deficiențe în acest sens. Măsurarea «stabilității actelor judiciare» (...) este discutabilă. În mod efectiv înseamnă numărarea căilor de atac admise. O astfel de evaluare ar trebui evitată deoarece implică o ingerință în independența judecătorului. (...) în cazul în care o hotărâre este desființată în apel, cine poate să spună că instanța de fond a greșit și instanța de apel a procedat corect? Decizia judecătorului primei instanțe anulată de curtea de apel ar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
atac împotriva hotărârilor judecătorești, și nici pronunțarea de către instanța supremă a unor decizii menite să unifice diferențele de interpretare și aplicare a aceluiași text de lege. De altfel, scopul legiuitorului constituțional nu a fost acela de a reglementa o ingerință a Înaltei Curte de Casație și Justiție în activitatea de judecată a instanțelor, ci stabilirea unei practici unitare, atunci când se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
aceste acte juridice, chiar dacă actele juridice s-au încheiat și executat în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri, conform dispozițiilor art. 1.969 din Codul civil. ... 11. Susține, astfel, că o atare interpretare reprezintă o ingerință neconstituțională în libertatea economică, întrucât se aplică în mod discriminatoriu entităților publice sau de drept privat enumerate în art. 23 și 24 din Legea nr. 94/1992, iar nu tuturor subiecților de drept; nu este justificată de un interes public, atât
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
Deciziei nr. 463/2017, Direcția control intern din cadrul A.N.P. a transmis clar că nu au fost identificate fapte de natură penală în urma folosirii terminalelor de telefonie din unitățile penitenciare. În aceste condiții, raportat la cerințele art. 8 din Convenție, ingerința în dreptul la viața privată nu este prevăzută de lege și nu urmărește un scop legitim. Decizia de a insera acest mesaj, în condițiile în care nu au fost identificate fapte de natură penală, aduce atingere art. 8 din Convenție
DECIZIA nr. 5.952 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265370]
-
obligatorie, care urmărește să impună reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare o astfel de procedură este prevăzută de lege și urmărește o bună administrare a justiției. Anularea cererii reclamantului nu constituie o ingerință disproporționată în dreptul său de acces la instanță, deoarece partea este informată atât asupra omisiunii sale, cât și cu privire la sancțiunea susceptibilă de a-i fi aplicată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 708 din 27 noiembrie
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție. ... 6. Se mai susține că repartizarea manuală a dosarelor s-a realizat în mod neunitar în cauza dedusă controlului și că acest mod de repartizare a dosarelor poate reprezenta „un potențial instrument de ingerință în actul de justiție“, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil. ... 7. În susținerea excepției, autoarea invocă și prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
proprii de acțiune, cu respectarea legii. (2) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1) . (3) Este interzis orice act de ingerință al angajatorilor, patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor. (4) Imixtiunile în activitatea unei organizații sindicale, de tipul celor prevăzute la alin. (2) și (3
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de către organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor de judecată, potrivit legii. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
țin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 549 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265150]
-
asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredințate spre studiu, soluționare sau motivare; ... j) să acceseze sistemul ECRIS exclusiv pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu; ... k) să aducă de îndată la cunoștință președintelui instanței în care funcționează orice ingerință în actul de justiție din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să îi afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... l) să aducă de îndată
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]