364 matches
-
n. 1936,profesor de Matematică la Brașov, decedat. Bucurenci Nicolae, n. 1935, inginer la Rulmentul Brașov, decedat. Savu Livia, învățătoare în Orașul Victoria, pensionară. Bucurenci Gheorghe, n. 1930, fiul lui Constantin și Eufrosina, colonel M.F.A. decedat. Bucurenci Eufrosina, n.1932, ingineră la Timișoara. Bucurenci Livia, profesoară la Școala din Cârțișoara și la Ucea de Jos. Șandru Mircea Florin, n. 1949, absolvent al Universității, Facultatea de Ziaristică scriitor, absolvent al Institutului Politehnic inginer. Savu Mariana, n. 1952, profesoară de Limba Germană, directoarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu cele mai moderne mijloace de instruire a acestora. Căsătorită Lup. Hanea Liliana, n. 1962 profesoară de Fizică și Chimie la Școala din Cârțișoara. Solomon Olimpia, n.1955, fiica lui Traian și Eufrosina, profesoară de Matematică. Solomon Viorica, n. 1958, ingineră. Soră cu Solomon Olimpia. Pintec Ovidiu, n. 1953, fiul lui Pintec Eufrosina, inginer, domiciliat în Orașul Bușteni. Trântor Carmen, n.1972, fiica lui Ilie și Ana, inginer textilist. Solomon Viorica, n.1952, fiica lui Iancu și Victoria, profesoară, căsătorită în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Trântor Carmen, n.1972, fiica lui Ilie și Ana, inginer textilist. Solomon Viorica, n.1952, fiica lui Iancu și Victoria, profesoară, căsătorită în Constanța. Blendea Silvia, n.1948, profesoară de matematică. Bucurenciu Liliana, fiica lui Aurel și Virginia n.Mateș, ingineră. Blendea Viorel, inginer. Banci Matei, economist, șef de serviciu la Combinatul Chimic Victoria. Turcu Octavian, inginer. Nan Alexandru, n. 1940, absolvent al Facultății de Geologie, al Facultății de Drept și al Facultății de Teologie. Căpățână Stela, n.1962, fiica lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Banci Matei, economist, șef de serviciu la Combinatul Chimic Victoria. Turcu Octavian, inginer. Nan Alexandru, n. 1940, absolvent al Facultății de Geologie, al Facultății de Drept și al Facultății de Teologie. Căpățână Stela, n.1962, fiica lui Iancu și Eufrosina, ingineră. Stanciu Stela, fiica lui Octavian și Viorica, profesoară de matematică căsătorită Cornea. Budac Erica, ingineră. Nan Ionel, fiul lui Gheorghe și Elisabeta, inginer. Paștea Viorel, fiul lui Octavian și Maria, inginer la Viromet, Orașul Victoria. Boșcă Viorel, fiul lui Aurel
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n. 1940, absolvent al Facultății de Geologie, al Facultății de Drept și al Facultății de Teologie. Căpățână Stela, n.1962, fiica lui Iancu și Eufrosina, ingineră. Stanciu Stela, fiica lui Octavian și Viorica, profesoară de matematică căsătorită Cornea. Budac Erica, ingineră. Nan Ionel, fiul lui Gheorghe și Elisabeta, inginer. Paștea Viorel, fiul lui Octavian și Maria, inginer la Viromet, Orașul Victoria. Boșcă Viorel, fiul lui Aurel și Silvia, inginer la Orașul Victoria. Schiopu Maria, fiica lui Octavian și Maria, profesoară, căsătorită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Tănase la studii, fiecare ajungând la liman, Octavian ca medic veterinar militar, Victor ofițer superior cu gradul de colonel, Traian inginer electromecanic absolvent al politehnicii din Timișoara și Tănase medic uman chirurg în județul Hunedoara. Victor are o fiică, Anca ingineră specializată în mecanica fină, ce trăiește azi în America, Traian are o fiică Cristina juristă la fabrica de avioane din Bacău, iar Tănase are un fiu, Octavian ce duce numele de Budac mai departe, inginer mecanic, director la o firmă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fel ca nici unul să nu se îmbolnăvească și să fie prezent. Despre familia ta nu prea știu multe. Eu am un băiat și o fată aduși în Iași. De la băiat am un nepot de 3 ani iar nora este tot ingineră în fabrica de confecții. Doi ani a umblat la București și Botoșani și acum am reușit să o transfer definitiv. De la fată am un nepot în clasa V-a și învață bine. Fata dă gradul I în februarie, este profesoară
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
niciodată, soțul era ceferist și se planificau frumos în gospodărie. Toată ziua croșeta, că avea el pensia mică și mai vindea de mai câștiga și ea un ban. Avea două fiice, amândouă erau licențiate, una a fost profesoară și alta ingineră, dar purtau niște toalete de îmbrăcăminte uimitoare. Profesoara era divorțată și se internase și ea într-un cămin din provincie. Maria rămăsese văduvă. Fiica mai mică, inginera, o femeie bine, chiar frumoasă, foarte elegantă că totul își lucra cu mânuțele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ban. Avea două fiice, amândouă erau licențiate, una a fost profesoară și alta ingineră, dar purtau niște toalete de îmbrăcăminte uimitoare. Profesoara era divorțată și se internase și ea într-un cămin din provincie. Maria rămăsese văduvă. Fiica mai mică, inginera, o femeie bine, chiar frumoasă, foarte elegantă că totul își lucra cu mânuțele ei, avea doi copii, o fată și un băiat, la liceu. Biata Maria, după cum spuneam, așa suferindă cum era, lucra mai tot timpul , din bobină cu acul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lucrușoare. Acum ea se așezase aici, cu mine în cameră, și era mulțumită, fiica cea mare la fel, acolo, dar cum necazul nu ocolește pe mulți dintre noi, n-a ocolit-o nici pe Maria, nici pe frumoasa ei fiică ingineră care s-a îmbolnăvit de această boală a secolului, demența. Ce foc și ce durere era pe biata Maria! Săracul meu soț o mângâia și o liniștea de multe ori de suferințele ei. Soțul fiicei sale așa de bolnavă și-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ei. Soțul fiicei sale așa de bolnavă și-a găsit o altă femeie, și-a luat și copiii cu el și s-au mutat la ea. Au lăsat pradă vieții, și el și copii, soția și mama, inclusiv pe bunica. Inginera, frumoasa casei și a mamei, s-a îmbolnăvit și mai rău, umbla pe stradă, dar știa să se întoarcă la căsuța ei, știa să vină la Maria, la mama ei, să-i ceară să bea cafea și să-i dea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
președinți de CAP au fost Iacobeanu Dumitru, gospodar din sat, urmat de Drăgan Vasile și Pușcuță Vasile. Această funcție a mai fost îndeplinită de ing. Cucu Constantin și Mircea Trandafir în ultima perioadă, din 1885 până la desființare. În ultima perioadă, inginera Dornescu de la Centrul Agricol, s-a ocupat și de lichidarea bunurilor CAP-ului. Adunarea generală a hotărât vânzarea mijloacelor fixe. Grajdurile, unele construite din 1961-1962 cu munca meșterilor și locuitorilor, nu au fost distruse și sunt închiriate de Consiliul Local
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau faci maraton în fiecare dimineață tocmai din Cartierul de Nord pînă în centru? Rea mai ești, Cezara! îi spun, depărtîndu-mă. Vreme de un an, am stat în același birou cu Cezara, soția lui Petre Graur. Pe-atunci, ea era ingineră stagiară și, împreună cu încă vreo șapte inginere și trei ingineri, erau angajații unei secții care abia se construia. Din lipsă de spațiu, lucram cu toții într-un birou. După darea în folosință a noii secții am rămas singur. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
din Cartierul de Nord pînă în centru? Rea mai ești, Cezara! îi spun, depărtîndu-mă. Vreme de un an, am stat în același birou cu Cezara, soția lui Petre Graur. Pe-atunci, ea era ingineră stagiară și, împreună cu încă vreo șapte inginere și trei ingineri, erau angajații unei secții care abia se construia. Din lipsă de spațiu, lucram cu toții într-un birou. După darea în folosință a noii secții am rămas singur. Mi s-a părut dintr-o dată biroul gol, gol și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ceva, și pentru asta să-i dau telefon sau să trec pe la el. Îi răspund din cap afirmativ, iar la răspunsul meu mă mai aleg cu cîteva semne făcute din mînă. Un semn de salut mi-l face Lidia, o ingineră de la Serviciul dezvoltare, pe care o cunosc de pe vremea studenției; cînd eu eram în anul cinci, ea era în anul doi la Chimie și venea la biblioteca Facultății de Fizică după cursuri de fizică teoretică. Celelalte semne mi le fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care, de regulă, intră persoanele cu funcții de conducere. Două din mașinile care-i aduc pe directori își fac loc prin șirul celor coborîți din autobuz, oprind în fața intrării principale în pavilionul administrativ. Alături, dintr-o Dacia 1301, a coborît inginera-șefă a combinatului, Brîndușa Roman. Ce femeie! Frumoasă, mîndră, sigură în mișcări... Mare prost Vlad, păcat că-l mai consider prieten! O femeie ca Brîndușa e o comoară, cum de n-a luptat s-o păstreze?!... Directorii, coborîți din mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Încerc din nou să dau de urma lotului care a preluat lucrarea la separator, dar nimeni nu știe nimic și-s plimbat de la un telefon la altul. Lucrarea asta, îmi spune într-un tîrziu un bărbat, a fost repartizată tovarășei inginere Oprișan; o găsiți la interior 80. La interior optzeci mi se spune să revin, că "tovarășa Oprișan a ieșit din birou". Închid și trag o înjurătură. Ori poate că, nervos cum sînt, întîi înjur și-apoi închid. Important e că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pînă la prînz dacă e cazul! Bine. Mă duc s-o caut. Stau cu receptorul la ureche și aștept. Aud o ușă trîntită, apoi un scaun mișcat, după care, o voce de femeie, fermă, dar subțire, cu inflexiuni calde, spune: Inginera Oprișan la telefon. Bună ziua! exclam eu, puțin derutat de vocea care mi se pare cunoscută. Azi se schimbă vremea: dacă e soare, se va înnora, iar dacă e nor, va fi soare. În sfîrșit, v-am găsit! Zău?! Nu știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voi fi cu sudorii și cu mecanicii acolo. Să fiți și dumneavoastră. Mai bine veniți azi și vedeți despre ce-i vorba, zic eu înspăimîntat de perspectiva orei șase, cînd abia mă trezesc. Azi nu pot, mi-o taie scurt inginera. Azi am recepție la lucrările executate. Sub nici o formă nu pot. Dar mîine dimineață, sigur! La șase, șase și un sfert, la locul lucrării, clar? Bine, mormăi eu. Poate mă faceți să vin de pomană cu noaptea-n cap la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
continuu de aer cald, care mă face să-mi bag mîna pe lîngă fular să-l depărtez de gît. Spre capătul halei, la strungurile mici, lucrează numai fete, majoritatea calificate la noi în combinat. La Serviciul dezvoltare merg direct la inginera Petrache, să-mi dea studiul făcut de ea asupra gazelor folosite în combinat. Vreau să-mi notez coeficienții de compresie care-mi vor trebui, în ziua pornirii, la stabilirea cantității de gaze în rezervoare. Urc cele patru etaje și intru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de ea asupra gazelor folosite în combinat. Vreau să-mi notez coeficienții de compresie care-mi vor trebui, în ziua pornirii, la stabilirea cantității de gaze în rezervoare. Urc cele patru etaje și intru în laboratorul unde lucrează doamna Petrache, inginera Mugur și Lidia. Sărut mîinile de trei ori! zic eu intrînd. Bună ziua! îmi răspunde doamna Petrache. Ia loc, Mihai, că rar mai vii pe aici. Nu vreau să vă răpesc timpul, atît de prețios aici, unde se cercetează intens. Lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
măi fată? o întreb, știind că supărarea ei pe mine nu poate fi serioasă, între noi fiind stabilite cele mai colegiale relații, încă de pe vremea cînd ne întîlneam în biblioteca Facultății de Fizică. Nu-i mai telefonează profesorul, îmi șoptește inginera Mugur. Mugurel, ia ține-ți gura! îi strigă Lidia. Ei și, zic eu, ce mare tragedie? O fi și el ocupat cu lucrările de control ale elevilor. Ori cu vreo elevă, rîde doamna Petrache. Cu ce-ți putem fi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cît negativii tăi. Undeva pe la mijloc. Sfînta mediocritate de aur! De mediocritate să vorbești altuia, scriitorule. Am impresia că ești pe cale să înfăptuiești opera capitală a vieții tale, surîde el, luîndu-și privirea de la mine, rotindu-și-o peste cele trei inginere. Am o rugăminte la dumneavoastră: vreau un balon de sticlă Pyrex, cu trei gîturi. Nu avem, strînge din umeri doamna Petrache. Dumneavoastră? întreabă Vlad spre inginera Mugur. Nu lucrez cu așa ceva, se scuză inginera. Vă dau eu, zice Lidia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vieții tale, surîde el, luîndu-și privirea de la mine, rotindu-și-o peste cele trei inginere. Am o rugăminte la dumneavoastră: vreau un balon de sticlă Pyrex, cu trei gîturi. Nu avem, strînge din umeri doamna Petrache. Dumneavoastră? întreabă Vlad spre inginera Mugur. Nu lucrez cu așa ceva, se scuză inginera. Vă dau eu, zice Lidia și dispare în camera alăturată, de unde se întoarce cu un balon de sticlă cu trei gîturi, cu hîrtie în el, semn că a fost scos din pachet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rotindu-și-o peste cele trei inginere. Am o rugăminte la dumneavoastră: vreau un balon de sticlă Pyrex, cu trei gîturi. Nu avem, strînge din umeri doamna Petrache. Dumneavoastră? întreabă Vlad spre inginera Mugur. Nu lucrez cu așa ceva, se scuză inginera. Vă dau eu, zice Lidia și dispare în camera alăturată, de unde se întoarce cu un balon de sticlă cu trei gîturi, cu hîrtie în el, semn că a fost scos din pachet. Mulțumesc, domnișoară! se înclină Vlad luînd balonul. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]