787 matches
-
pe merit, multe state și autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin instituirea unei pedepse se restabilește echitatea. Filosofi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin instituirea unei pedepse se restabilește echitatea. Filosofi precum Herbert Morris, John Finnis și Jeffrie Murphy subscriu teoriei avantajelor injuste 121. De exemplu, Morris arată că legea penală are ca efect conferirea de beneficii societății, pentru că nu trebuie să se permită încălcarea drepturilor individuale atâta timp cât anumite acte sunt interzise. În scopul de a beneficia de neîncălcarea drepturilor individuale, fiecare persoană
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o persoană încalcă legea, dar continuă să beneficieze de protecția drepturilor individuale, dobândește un avantaj nepermis față de cei care respectă legea. Pedeapsa, se arată, este justificată deoarece înlătură acest avantaj nemeritat și reechilibrează balanța avantajelor și îndatoririlor 122. Teoria avantajelor injuste a fost contestată de cei care susțin că prin aceasta se modifică însăși natura infracțiunii. De exemplu, nedreptatea violului nu consistă în principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de arătat că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa capitală, în mod proporțional vor fi stabilite perioade lungi de detenție și pentru infracțiunile mai puțin grave. O altă acuzație se referă la faptul că teoriile retributive bazate pe merit nu acoperă de fapt problema meritelor într-o societate injustă, ignorând factorii sociali cum sunt sărăcia și discriminarea și pornind de la prezumția că toți oamenii beneficiază de șanse egale 130. De asemenea, aceste doctrine nu țin cont de rolul important pe care îl are factorul uman în procesul decizional. De
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit infractor a trăit o viață mult mai bună după eliberarea sa și mulți viitori infractori crezându-l vinovat au fost influențați de soarta lui, dar totuși acel "infractor" a fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust, 38, 86, 87 intuiționism, 14, 20, 21 iresponsabilitate, 176 iusnaturalism, 33, 38, 47, 75, 81 J just, 77, 83, 85, 86, 87, 91, 199, 226 justificarea pedepsei, 192 justiție: idealul de, 84; în filosofia moralei, 83; în gândirea juridică, 84
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
23; maxime fundamentale de acțiune, 231 L lege: definirea conceptului, 33; natura legii, 44; naturală, 35, 37, 44, 46, 76; umană și eternă, 36; utilizarea cuvântului, 117 legea talionului, 181, 193, 198, 202, 203, 218, 219 legi imorale, 33 legi injuste: la Austin, 75; la Bentham, 77; la d'Aquino, 75; la Hobbes, 77; la Rousseau, 76; nesupunerea civilă, 77; norme valide, 77 libertate, 23, 42, 67, 85, 86, 104, 143, 155, 161, 162, 167, 168, 175, 176, 182, 196, 201
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
relația dintre este și trebuie: la Cătineanu, 104, 122; la Hare, 105; la Searle, 105 remușcare, 101, 103, 172, 206 responsabilitate: la Aristotel, 165; la Schopenhauer, 167; morală, 109, 167, 171; morală și răspundere, 15; și răspundere, 169 retributivism: avantaje injuste, 204; blamul public, 206; ce este, 184; la Kant și Hegel, 15; și legea talionului, 193; ideea de merit, 202; modern, 203 S sancțiune: juridică, 130, 170; morală, 101, 103, 136 scepticismul moral, 37 sentimentalism, 14, 140 sistem juridic, 11
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și de nesprijinirea celor oprimați de imperialism. La București, unde la o Conferință din 1960 a putut fi percepută schisma, se știa cât de dureroasă este fronda chineză pentru Hrușciov. In cazul Cubei, el putea să demonstreze că acuzația e injustă: e revoluționar consecvent și susține pe cei amenințați. Vitalitatea comunismului era în joc, prestigiul URSS în lumea a treia în care apăreau tot mai mulți revoluționari de stânga trebuia salvat. A fost analiza care m-a obligat să conclud că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
raportarea unitară la țară (de exemplu), le putem afla imediat pentru orice marfă aparținând oricărei țări de pe planetă, în orice moment. Economia de azi este cu totul altceva decât economia de acum 12.000 de ani. Trocul permitea un transfer injust de valoare, numai că atunci nimeni nu-și propunea să respecte întocmai efortul, utilitatea, calitatea unei mărfi. Cu toate "neajunsurile" sale, economia de troc a fost una explozivă în epocă. S-au desfășurat două diviziuni sociale ale muncii; a apărut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și stau și azi, sub această zodie a instabilității și a minciunii în ce privește poziția lor în raport cu lumea mărfurilor. Prin însăși existența lor, banii "nu respectă" valoarea, determinând, într-un fel sau altul, devieri de la valoare și câștiguri/pierderi nemeritate sau injuste de valoare. Când discutăm despre trocul modern, trebuie să subliniem caracterul său accidental, în cele mai multe dintre situații. El este specific, încă, economiilor sau zonelor economice slab dezvoltate, primitive, în care economia cu regulile sale încă nu și-a făcut simțită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
consideră că este o alternativă mai puțin rea decât șomajul. Însă adevărul este că pe termen nu prea lung, inflația nu vindecă șomajul"1001. Această ultimă observație trebuie luată în seamă. Inflația nu folosește la nimic în afară de transferul nemeritat și injust de valoare 1002. În capitolul despre ciclu economic am arătat pericolul transformării unui impuls monetar în dezordine și haos economic. Folosința monedei pentru vindecarea economiei este o binecuvântare, în vreme ce inflația poate fi un mare blestem. Este adevărat, în acest caz
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
restricționare abuzivă și nefundamentată a circulației monetare, după cum nu se combate cu măsuri de punere în circulație oricând și în orice condiții de masă monetară. Atât supra monetizarea, cât și sub monetizarea economică sunt două fațete negative ale unei relații injuste și lipsite de echilibru dintre economia reală și economia monetară. Banii caută și trebuie să realizeze profituri. Numai situația în care banii caută profituri și aduc profituri este una care nu alimentează inflația. Putem clasifica drept cauze ale inflației: -Inflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
l'œuvre étrangère à la langue roumaine. Le traducteur avoue que la nature du texte d'origine l'a obligé à recourir à différents moyens d'expression mis à să disposition par la langue roumaine littéraire.1024 Ce serait donc injuste d'identifier dans la traduction de Faust seulement le style poétique de Blaga : on pourrait parler, en effet, de plusieurs " styles ", à commencer avec la langue populaire ou avec la musicalité des vers d'Eminescu: Există în traducerea mea versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la rend, en quelque sorte, incomplète. En plus, Philippe Loubière ne tient pas compte du fait que, parmi leș traducteurs antérieurs, îl y a également des poètes d'expression française, comme Paul Miclău, Jean Poncet, Paula Romanescu. Ce serait donc injuste de nier complètement leur effort ou de leș accuser en bloc de ne pas avoir cherché des moyens pour récupérer en langue cible la poéticité des textes d'origine. À la fin de son étude, Philippe Loubière laisse leș lecteurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Participarea lor este esențială pentru atingerea dezvoltării durabile”. Principiul XXII punctează rolul esențial al populațiilor indigene pentru protecția mediului, iar Principiul XXIV atrage atenția asupra efectelor negative ale conflictelor armate. Middleton Și O’Keefe consideră concluziile conferinței ca fiind extrem de injuste. Chiar dacă populația din țările dezvoltate consumă prea mult, cei din țările sărace își distrug mediul, cu un impact ulterior la nivel global, din cauza nevoii de dezvoltare. Această nevoie este determinată de numărul mare al populației Și de lipsa resurselor, „victimele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mai bună cale de părăsire a corpului grosier este aceea prin deschiderea lui Brahma (fapt ce necesită fie starea evolutivă deosebită ori exerciții speciale), celelalte conducând la o reîncarnare nonumană. Aici, am încerca o similitudine: Anume, tot arată că este injustă teoria populară a posibilității reîncarnării sub/nonumane a principiului conștient (corp cauzal) uman; cu alte cuvinte, este vorba de o contradicție. În ceea ce ne privește, considerăm că nu pe unde este părăsit corpul grosier contează, ci ce și câtă informație
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
obiectiv în explicarea prețului de scolastici, ci de aprecierea subiectivă a acestuia de vânzător, care ia în considerare Și riscul pe care îl implică această operațiune. Spre deosebire de gânditorii antici Și medievali (scolasticii) care vorbeau despre „prețul just” Și implicit „prețul injust” sau „fraudulos” practicat de unii negustori, Petty distinge trei feluri de prețuri: prețul natural (sau valoarea), prețul politic (expresia în bani a celei dintâi) Și prețul curent al pieței (mișcarea de la o zi la alta a prețului politic) (Petty, Keown
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
șanse se întâlnește din nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse egale tuturor și dacă răsplătește efortul, meritul individual cu aceeași unitate de măsură. Un exemplu de organizare injustă - rezultat neintenționat al agregării unor decizii la nivel instituțional - este sporul de șanse de care beneficiază tinerii din familiile cu capitaluri educaționale mai mari prin extinderea sistemului de învățământ superior contra cost (cu taxă). Într-un elegant studiu, Ioniță (2002
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stimularea solidarității interne iar, pe de alta, încurajează apariția unor moduri omogene de a vedea interesele de grup și de a înțelege poziția grupului în raport cu altele. Mobilizarea pentru acțiune colectivă (vezi acțiune colectivă) presupune aprecierea situației unui grup ca fiind injustă, de nedorit, și trecerea de la auto-învinovățirea pentru situația respectivă la blamarea sistemului - proces care a primit titulatura de eliberare cognitivă (McAdam, 1982). Aceasta presupune anumite moduri de a vedea lumea, de a evalua situațiile de viață din punctul de vedere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Friend), opiul guvernelor (David Michel), ineficiente și anacronice (Jacky Caldwell), una dintre cele mai importante cauze ale agriculturii distructive (Mark Teracek), printre cele mai distructive politici publice din lumea contemporană (Edward Cameron), mită pentru voturi (Mwanki Kimenyi), absolut incorecte și injuste (Daminno Moyo), o realitate politică (Johan Nesseth Tuttle). Sursa: Foreign Policy - România, mai-iunie 2011, p. 96. Reacții la scumpirea alimentelor. Reacțiile sunt diferite în funcție de rolul jucat de o țară în producția și comerțul global de alimente și produse agricole. Reducerea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
membri ai națiunii române. Mai mult, atît Înainte, cît și după deportare, concepțiile femeilor privind identitatea etnică și națională au rămas aparent constante, nefiind menționate nici ca moștenire etnică, nici națională. Deși au clasificat deportarea pe baza etniei ca fiind injustă, se pare că principalul responsabil pentru aceasta a fost identificat cu sistemul politic - comunismul - și puterea care l-a impus - Rusia -, și nu cu românii În general. În mod constant, persoanele intervievate au vorbit mai mult despre relațiile cu și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scuza la nesfîrșit, justificîndu-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulînd putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decît În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
destul de generalizată trebuie totuși moderată, mai ales În cazul sistemelor sociale, din cel puțin patru motive. Primul și cel mai important este acela că orânduirile sociale pe care au fost menite să le Înlocuiască erau, În general, atât de vădit injuste și opresive, Încât aproape orice substitut părea preferabil. În al doilea rând, ingineria socială extrem-modernistă era, de obicei, prezentată sub masca ideilor egalitariste și emancipatoare: egalitate În fața legii, cetățenie pentru toți și dreptul la subzistență, sănătate, educație și adăpost. Premisa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]