22,982 matches
-
sesizarea. (3 Hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt avizate de direcția juridică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării revine Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 324. Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor de învățământ superior, constatate și dovedite, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării stabilește aplicarea uneia
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Dezvoltării Tehnologice și Inovării revine Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 324. Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor de învățământ superior, constatate și dovedite, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării stabilește aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancțiuni: a avertisment scris; b retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită; c retragerea calității de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare; d retragerea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii. Art. 326. Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii. Art. 326. Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, de Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. 17. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acorduri și programe culturale (British Council, M.A.E. israelian etc.). Prin demersuri diplomatice a susținut aderarea României la C.E.R.N. (Geneva) și a contribuit la anularea proiectului Ordonanței de Guvern (iunie 2000), inițiată de Agenția Națională pentru Știință, Tehnologie și Inovare, de retragere a țării noastre, ca stat membru fondator, din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna. A contribuit la antamarea și dezvoltarea relațiilor cu O.E.C.D. Își continuă fără întrerupere activitatea academică, în calitate de profesor asociat la Facultatea de Fizică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
important; greșelile sunt personalizate, astfel încât oamenii sunt lipsiți de inițiativă, aceasta fiind tipic o „cultură bazată pe vină”. Pe de altă parte, există și o cultură care acceptă riscul, numită cultură „se poate face” (can do), care se caracterizează prin: inovarea și motivarea sunt cele mai apreciate valori; există preocupare pentru exploatarea oportunităților și cointeresarea personalului; luarea deciziilor majore este problema managementului general, iar abilitatea luării deciziilor de rutină este transmisă întregii organizații; orientarea principală a organizației este externă, urmărind în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lucrurile corecte într-o manieră corectă; posibilitate mai mare de a atinge obiectivele firmei; mai puține plângeri; posibilitate sporită de inițiative de schimbare și atingerea beneficiilor proiectelor/proiectate; asumare a riscului și adoptare mult mai informată a deciziilor; sprijin pentru inovare; costuri de asigurare mai reduse. Obiectivele abordării managementului riscului de către organizație sunt asigurarea că: gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei; există o abordare pozitivă a adoptării riscului; riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din figura 3.523 un meniu din care se pot alege și îmbina elemente ale unu program formalizat al managementului riscurilor. Beneficiile procesului de gestionare a riscurilor Rezultate și măsurări ale succesului acestora Mărește reputația Mai puțină risipă Mai multă inovare Economii - legate de asigurare Conștientizare strategică mai bună Reduce creanțele și alte costuri Abordare mai consistentă/ consecventă /compactă Reduce costurile auditului extern Îndreptarea atenției mai mult către imaginea de ansamblu Proiecte livrate la timp și cu încadrarea în costuri Sporește
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
această companie avea un consiliu de administrație pasiv, o dorință nesănătoasă de a îndeplini țintele de venituri și - posibil cea mai dăunătoare calitate - o dorință de a angaja tot ce era cel mai bun și strălucitor și supracompensarea acestora pentru inovare, inovare, inovare. Din nefericire, partea greșită a inovării reprezintă fraudă.57 De asemenea, să ne gândim la firma de consultanță Arthur Andersens, care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
companie avea un consiliu de administrație pasiv, o dorință nesănătoasă de a îndeplini țintele de venituri și - posibil cea mai dăunătoare calitate - o dorință de a angaja tot ce era cel mai bun și strălucitor și supracompensarea acestora pentru inovare, inovare, inovare. Din nefericire, partea greșită a inovării reprezintă fraudă.57 De asemenea, să ne gândim la firma de consultanță Arthur Andersens, care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit foarte
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
avea un consiliu de administrație pasiv, o dorință nesănătoasă de a îndeplini țintele de venituri și - posibil cea mai dăunătoare calitate - o dorință de a angaja tot ce era cel mai bun și strălucitor și supracompensarea acestora pentru inovare, inovare, inovare. Din nefericire, partea greșită a inovării reprezintă fraudă.57 De asemenea, să ne gândim la firma de consultanță Arthur Andersens, care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit foarte bine
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o dorință nesănătoasă de a îndeplini țintele de venituri și - posibil cea mai dăunătoare calitate - o dorință de a angaja tot ce era cel mai bun și strălucitor și supracompensarea acestora pentru inovare, inovare, inovare. Din nefericire, partea greșită a inovării reprezintă fraudă.57 De asemenea, să ne gândim la firma de consultanță Arthur Andersens, care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit foarte bine privită, înființată în urmă cu 80
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
inclusiv în termeni nominali, prezint... dezavantaje ce nu trebuie subestimate. Comunicatul BNR vorbește despre câștigurile de productivitate. Oricât de importante ar fi acestea, o apreciere puternic... a leului reduce din capacitatea întreprinderilor autohtone de a aloca resurse pentru restructurare, pentru inovare, într-o perioad... critic..., ce precede intrarea în UE. Aici se cuvine s... facem distincție între o politic... de curs ce subvenționeaz... exportul (prin „devalorizare competitiv...”) și una care îl poate dezavantaja prin aprecierea excesiv... a monedei naționale. Dac... și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și cu optimiz...ri complicate (de exemplu, dezinflația vs evitarea influxurilor financiare speculative). Migrația spre exterior a forței de munc... este de amploare din cauza diferențelor de salarii foarte mari. Cand discut...m despre sistemul de cercetare, de dezvoltare și de inovare (R&D), trebuie s... avem în vedere ponderea tot mai mare a capitalului str...în în decizia de difuzie tehnologic.... Aceste condiții pot accentua sentimentul c... o strategie postaderare cu obiective ambițioase ar fi o fantezie, neexistând mijloace pentru înf
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
îmbătrânirea reduce procentul de randament al capitalului fizic (economisirea se diminuează și populația activă mai scade încă), valoarea actualizată a remunerațiilor viitoare crește, ceea ce încurajează investiția tinerilor în capitalul uman. La urma urmei, calitatea populației active într-un context de inovare (economia cunoașterii) stimulează mai mult creșterea decât o cantitate de mână de lucru. În sfârșit, ca să nu evocăm numai partea de ofertă a economiei, trebuie amintit că o populație îmbătrânită nu este sinonimă cu scăderea cererii globale, altă sursă de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sunt invocate în mod curent. Învechirea competențelor este din ce în ce mai rapidă. Întreprinderea are interesul să înlocuiască un salariat în vârstă cu unul mai tânăr. Pe lângă aceasta, salariatul vârstnic pare mai reticent la introducerea progresului tehnic și reprezintă o frână în calea inovării. În fine, procentajul mare de șomeri, în special tineri, duce la eliminarea celor mai în vârstă. În perioadele de șomaj ridicat, puterile publice au interesul să reducă populația activă prin partea superioară. Totuși, patronii găsesc avantajos și să renunțe la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dintre precursori în materie de intervenționism economic și social din partea Statului. El consideră că, față cu mefiența unei dinamici nestăpînite a capitalismului, o intervenție a puterilor publice este necesară. Acestea trebuie să contenească dezlănțuirea producției și să frîneze procesul de inovare. Sismondi acceptă proprietatea privată, dar refuză injustiția socială și conferă, în consecință un rol protector guvernului. În cadrul aceluiași curent de gîndire îl remarcăm pe Ch. H. de Saint-Simon, care conferă un rol esențial puterilor publice. Prin natura lor, acestea trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse decît în întreprinderi publice. Pentru celelalte, s-a convenit că sectorul privat poate fi un cadru mai eficient. După decenii de experiență, între-prinderile publice au făcut demonstrația unor costuri ridicate, inovare slabă, furnizare defectuoasă, ineficientă, gestionare politică, în avantajul unor privilegiați, birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu o corectă stabilire a prețurilor, pentru a nu subvenționa risipa. Cel mai bun preț îl stabilește însă concurența. A te lipsi de acest motor, de spiritul întreprinzător implicat, înseamnă a renunța la una din sursele vitale ale societății, la inovare și creativitate. Nici profitul nu tre-buie renegat, pentru că numai el oferă motivația necesară întreprinzătorilor pentru a satisface prin acțiunea lor vasta diversitate a trebuințelor umane. Profitul și economia publică nu sunt incompatibile. Rolul său este la fel de pertinent ca în sfera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
public a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea infrastructurii culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională, structura variată a serviciilor bancare și larga lor distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
țări. După constituirea Uniunii Europene, în diferitele faze ale drumu-lui integrării, conceperea și aplicarea politicilor regionale a devenit, în tot mai mare măsură, apanajul organismelor comunitare. Diferențialul veniturilor, al ratelor de creștere economică, ratelor dobînzilor, ale șomajului, ritmurilor diferite ale inovării, difuzării progresului tehnic și adaptării la cerințele pieței au constituit tot atîtea dificultăți de surmontat în coordonarea eficientă a dezvoltării regionale europene. În țările asiatice (Japonia, Coreea de Sud ș.a.) planificarea dezvoltării regionale a fost mult mai lejeră, principalul indicator utilizat fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în aval, care transferă tehnologii și, în general, pun în relație diferitele resurse existente. Aceste politici de dezvoltare au menirea de a genera și supraveghea un proces cumulativ de creștere și de a atenua asperitățile asimetriilor acestuia, de a promova inovarea și organizarea, de a valorifica potențialul diferit al regiunilor, diferențe ce decurg din factori naturali, istorici, psihologi, politici ș.a Dezvoltarea implică o sumă de dezechilibre ce trebuie gestionate inteligent, suportabile social și, pînă la urmă, valorificate prin propulsarea efectelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
altor elemente de specific regional; crearea unui cadru optim pentru dezvoltarea durabilă. Dintre obstacolele posibile în calea unei dezvoltări regionale de succes putem reține: diferențialul veniturilor; diferențialul ratelor de creștere economică; diferențialul ratelor dobînzilor; diferențialul ratelor șomajului; ritmurile diferite ale inovării, difuzării progresului tehnic și adaptării la cerințele pieței; înzestrarea diferită cu factori de producție (muncă, capital; mobilitatea capitalurilor și volatilitatea piețelor financiare; niveluri diferite de dezvoltare a societății civile; politicile publice (reglementările) diferite; spiritul antreprenorial diferit; specificitățile culturale, istorico-geografice, religioase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]