539 matches
-
asta, o ruină medievală și pe care, a denumit-o „La Diligenta”. Situat În inima Transilvaniei, așezământul abia de mai amintea de hanul ridicat În urmă cu secole peste zdrobitura unor fortificații de Ev Mediu timpuriu. O parte din odăi, insalubre, mai erau totuși În picioare, năpădite de vegetație luxurianta și cu o fauna care Își Împărțea perfect spațiul de supraviețuire. Povești cu stafii și vampiri care se hrăneau cu sângele călătorilor ce poposeau acolo peste noapte, Inca persistau În legendele
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
a descoperit un nou gadget, casca, care permite o simulare extrem de realistă a lumii ascunse în creierul omenesc. Împreună, cei doi îndrăgostiți extind rețeaua de distribuție a FER-ului, împânzind cu viruși sub forma Red Jack și cu căști localul insalubru "Slimy Mary's", la care lucrează Paco, și localul deținut de "Muzik, Inc.", "Visul American". Atacul virușilor Red Jack afectează imaginea prospăt createi AP a lui "Muzik, Inc.", așa încât conducătorii companiei vor să o înlocuiască rapid cu alta. Noua stea
Mașinăria Rock and Roll () [Corola-website/Science/322140_a_323469]
-
în acea perioadă să se plimbe prin târgul Cucului unde mizeria oamenilor se întretăia cu pitorescul naturii. Acest târg era o adunătură de dughene ponosite și sărace în care locuiau evreii în camerele întunecoase din spatele prăvăliilor. Erau pe alocuri case insalubre, aflate pe pantele străzilor unde atunci când ploua se inundau și când arșița verii le ardea erau înecate de praf. Târgul Cucului se afla la poalele dealului Sărăriei în apropierea intersecțiilor străzii Sărăriei cu Golia (Cuza Vodă), Costache Negri, Elena Doamna
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
aflau moșiile câtorva mari proprietari, care nu agreau proiectul de lege privind periferia orașului deoarece „"ar fi privați de specula ce fac astăzi prin transformarea locurilor lor, odinioară pentru agricultură, în loturi parcelate, deschizând pe dânsele strade din cele mai insalubre, fără nici o autorizație și fără a se conforma regulelor Comunale"”. Pentru a pune capăt acestei situații în 1894 fusese adoptată "Legea pentru organizarea comunelor urbane", care la art. 94 prevedea obligația ca toate orașele țării să aibă aprobate planurile de
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
de administrațiile succesive, astfel încât în 1907, când Vintilă Brătianu a fost ales primar, acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar cartierele mărginașe: Floreasca, Tei, Între Vii, Balta Albă, Dudești-Cioplea, Rahovei, Ghencea, Panduri, fuseseră umplute cu locuințe insalubre și fără acces la utilitățile edilitare. Vintilă Brătianu încheie în 1908 un contract cu Serviciul Geografic al Armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia, o comisie tehnică specială a finalizat în anul 1911 primul plan de
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă etc. "Minovici dărâma tot / Minovici e târnăcop!" Ce a găsit doctorul atunci în aceste părți ale orașului: străzi fără trotuar, nepavate și necanalizate, majoritatea luminate prost sau deloc, cocioabe și maghernițe insalubre, înghesuite și înconjurate de mormane de gunoi. Mandatul său a fost benefic pentru această parte de oraș, numele său intrând și în folclorul de mahala: "Minovici dărâma tot / Minovici e târnăcop!" Astfel străzile au fost periodic curățate și multe dintre
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
chiar și după semnarea tratatului de pace. În consecință, în octombrie 1947, Eugen Filotti a cerut pensionarea. În perioada 1947 - 1957 Eugen Filotti a avut mari dificultăți sub regimul comunist. A fost evacuat din casă, fiindu-i repartizată o locuință insalubră, i s-a tăiat pensia și a fost nevoit să ocupe diferite slujbe din care era în scurt timp concediat, ca exponent al fostului regim burghezo-moșieresc. Situația s-a ameliorat în 1957 când Eugen Filotti a fost numit director al
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Mănăstirii Radu Vodă mari pagube, fiind necesare ample lucrări de refacere. În 1875, Titu Maiorescu, în acea vreme ministru al cultelor, hotărăște dărâmarea unei părți însemnate din mănăstire - ca și a altor incinte mânăstirești și hanuri din București -, considerate clădiri insalubre. Biserică, turnul-clopotniță și o parte din chilii vor rămâne totuși nedemolate. Dacă în perioada 1839-1847 la Radu Vodă va funcționa Seminarul Mitropoliei, iar mai tarziu, pentru o scurtă perioadă, Liceul Francez, la începuturile perioadei comuniste va funcționa aici o școală
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
localitate. Dacă salariile muncitorilor erau destul de mici, condițiile de muncă erau foarte grele, uneltele erau rudimentare, mașinile greu de mânuit și necesitau eforturi fizice extraordinare. La toate acestea se adăugau condițiile mizere de locuit. Muncitorii stăteau în bărăci din scândură, insalubre, cu instalații igienice rudimentare în care bântuiau bolile. Mortalitatea infantilă era foarte ridicată. Aceasta se datora și lipsei de asistență medicală corespunzătoare. În întreg defileul nu exista nici un medic sau vreo unitate sanitară, doar la Toplița și Reghin exista câte
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
situația că în majoritatea cazurilor, cauza decesului era decisă în cancelariile oficiale conform formulei: vara, dizenteria și iarna, tifosul exantematic, ambele boli fiind provocatoare de epidemii și datorate condițiilor dezastruase de sanitație, situație pe care propaganda oficială o atribuia "obiceiurilor insalubre de viață ale romilor". Raportul întocmit la 21 decembrie 1942 de o comisie numită de Inspectoratul General al Jandarmeriei și condusă de colonelul Sandu Moldoveanu, care a anchetat situația celor 5 100 de romi deportați în zona Covalevca - Avdotevca - Varușino
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
în decoruri reale și nu pe platouri. Regizorul mărturisea că „pentru acest film nu am tras nici un metru de peliculă pe platou”. Decorurile au fost realizate de scenograful Radu Boruzescu. A fost reconstituit un colț al Bucureștilor de altădată: mahalale insalubre, maidane, străzi pavate cu piatră, vile somptuoase. Costumele au fost proiectate de soția scenografului, Miruna Boruzescu. Filmări au fost realizate în zona Gării de Est (Obor) (scena de la început în care comisarul este omorât de bandiți), în curtea Palatului de
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
aflau moșiile câtorva mari proprietari, care nu agreeau proiectul de lege privind periferia orașului deoarece „"ar fi privați de specula ce fac astăzi prin transformarea locurilor lor, odinioară pentru agricultură, în loturi parcelate, deschizând pe dânsele strade din cele mai insalubre, fără nici o autorizație și fără a se conforma regulelor Comunale"”. Pentru a pune capăt acestei situații în 1894 este adoptată "Legea pentru organizarea comunelor urbane", care la art. 94 prevedea obligația ca toate orașele țării să aibă aprobate planurile de
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
de administrațiile succesive, astfel încât în 1907, când Vintilă Brătianu a fost ales primar,acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar cartierele mărginașe: Floreasca, Tei, Între Vii, Balta Albă, Dudești-Cioplea, Rahovei, Ghencea, Panduri, fuseseră umplute cu locuințe insalubre și fără acces la utilitățile edilitare. Vintilă Brătianu încheie în 1908 un contract cu serviciul geografic al armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia o Comisie tehnică specială, va finaliza în anul 1911 primul plan de
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
în toate funcțiile publice pe care le-a deținut, a constituit-o îmbunătățirea stării precare de igienă, atât la nivel de comunitate prin executarea de diverse lucrări edilitare specifice, cât și prin măsuri menite să elimine sau să transforme locuințele insalubre, în special din zonele periferice ale orașului. La intrarea sa în funcție, sistemul public de sănătate al comunei dispunea doar de 3 dispensare (pe străzile General Cernat, Ferari și Tăbăcari). Între 1907-1910 vor fi construite 6 dispensare noi dintre care
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
arătat mai sus, primul proiect de sistematizare a orasului, cuprinzând printre altele și o delimitare a destinației diferitelor zone urbane, fiind prevăzute zone pentru construirea de cartiere de lux,zone pentru construcția de locuintele ieftine, sau o „zonă a industriilor insalubre”. A fost revizuit regulamentul de construcții și au fost impuse noi reguli pentru construcția de locuințe. Procesul de industrializare și urbanizare de la începutul secolului XX a determinat o creștere rapidă a populației Bucureștilor, punând autoritățile în situația de a găsi
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
ce urmau să fie parcelate, construia pe aceste terenuri locuințe în valoare de maximum 8.000 de lei și vindea aceste locuinte. Mai mult, această societate putea construi locuințe și pe terenuri private, dar putea și repara sau modifica locuințele insalubre. Beneficiarii puteau achita aceste locuințe țn timp, plătind un avans de doar 10 la sută la început. Erau preferați muncitorii, funcționarii publici sau privați, dar și meseriașii. Condiția limitativă era ca salariile lor să nu depășească 250 de lei lunar
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Podul Minciunilor este iluminată noaptea de trei lanterne și păzită de trei santinele"". De o parte și de alta a intrării în tunel, existau pe la 1837 două căsuțe de gardă, păzite de militari. Ca urmare a faptului că zona devenise insalubră, fiind sufocată de gunoaie care produceau un miros pestilențial, magistratul orașului a luat decizia de a demola acest rând de case, ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului. Casele aflate în zona tunelului au fost demolate în 1851, iar tunelul
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
este disputat și probabil mai mare, o altă sursă numărând 2160 de ofițeri și 287.000 de combatanți de grade inferioare. Între aceștia, ar putea fi incluși și până la 87.000 de morți. Mulți soldați s-au îmbolnăvit din cauza condițiilor insalubre, în special de febră tifoidă, dizenterie și diaree. Se estimează că cel puțin 145.000 de soldați britanici s-au îmbolnăvit în timpul campaniei. Numărul turcilor care s-au îmbolnăvit este estimat la 64.000. În noiembrie 1918, Regimentele Canterbury Mounted
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
Rin și extinderea amenajărilor portuare din arealul orașului care a urmat acestei reforme (1834-1840 și 1885/1887). Din 1870 iau ființă mai multe fabrici în zonele limitrofe, ocupate, inițial, de grădini, unde se construiesc colonii muncitorești. Ca reacție la condițiile insalubre și la lipsa de spațiu care domneau în aceste colonii, a luat naștere, mai târziu, mișcarea "Orașului-Grădină", după modelul dat de "Garden city movement" în Anglia. Acestei mișcări i se datorează construcția suburbiilor din Mannheim-Waldhof (1912) și Almenhof (azi aparținând
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
ca urmare a creșterii populației de la 22,4 milioane în 1705 la 27,9 milioane în 1790. Ce-a de-a treia componentă a stării a treia o formau muncitorii urbani. Majoritatea muncitorilor de la oraș trăiau în locuințe aglomerate și insalubre. Ei erau necalificați și săraci. Meșteșugarii erau organizați în bresle. Orele de muncă erau multe - 16 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. Nivelul de trai al salariaților scăzuse lent deoarece prețurile urcaseră în medie cu 65% în timp ce salariile numai
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
patru sau chiar 5 persoane. Paturi suprapuse. O chiuvetă în colț. Un radiator sub fereastră. O masă pliantă și o cafetieră veche pe pervazul geamului. Zugraveala este acoperită de mucegai și ușa nu mai închide de mult cum trebuie. Baia insalubră este pe hol, comună cu alte familii în aceeași situație. mirosul umed este omniprezent. Nu este o situație unică. O găsim de mult prea multe ori în localitățile mici și mari din România. Și de cele mai multe ori oamenii aceștia necăjiți
Habitat for Humanity () [Corola-website/Science/329801_a_331130]
-
boltit pe care îl avea. În anul 1747, breasla aurarilor a oferit acestei biserici o cruce de argint. Ca urmare a faptului că zona unde se afla tunelul ce făcea legătura între Orașul de jos și Orașul de sus devenise insalubră, fiind sufocată de gunoaie care produceau un miros pestilențial, dar și pentru a realiza o legătură mai rapidă între cele două părți ale orașului medieval, magistratul orașului a luat decizia de a demola acest rând de case, ce se întindeau
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
urbane iar pe de altă parte cu un regim torențial care constituiau un pericol permanent de inundații. De asemenea, pe valea unora din râurile din zona capitalei, cum era de exemplu râul Colentina, existau zone mlăștinoase și condiții de scurgere insalubre. Aceste probleme deveniseră evidente cu peste două secole în urmă, și în decursul timpului se executaseră diferite lucrări care încercaseră să rezolve, măcar în parte, problemele hidrotehnice ale zonei. Având responsabilitatea schemei de gospodărire a apelor din zonă, Paul Solacolu
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]