746 matches
-
de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de lectură (Romanul adolescentului miop de M. Eliade, Insula de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de tipul „intrărilor multiple“, prin care este supramarcat începutul discursului narativ ( Ultima noapte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și călâul, filmați în plan american, sunt despărțiți de lanțuri; imagine simbol. Vocea off a Dilei își asumă cuvintele lui Emanou: "Eli, Eli, Eli, Lama sabactani! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?"138. Printre imaginile corespunzătoare răstignirii este inserata și aceea a unui porumbel. Urmează un plan detaliu al mâinii, ecranul se întuneca, sunt luminate doar trei degete (trimitere la Trinitate). Aceeași voce off continuă: "S-a desprins de pământ"139. Ca urmare a replicii verbale, mâna se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și să-i recunoaștem forța verbului acolo unde se află. Era un bun cunoscător al publicității din Hexagon, deci nu avea cum să ignore potențialul manipulator al unui cuvânt pe fundalul schemelor corporale. Morfologia corporală a "sursoaicei" este în fapt inserată subliminal în imaginarul cititorului de azi: nu e o Valkyrie (a cărei imagine era folosită pentru mijloacele de transport ale trupelor germane în Primul Război Mondial), e mai curând imaginea creată pentru regimentul de "Ravitaillement en Viande Fraîche" ("Aprovizionare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a Comandantului Gândurilor Naționale în visul lui Elpi ar fi sunat "Viitor de taur, Cajvantoglu are". Se pare însă că n-a fost să fie. Existau și rațiuni (re)pulsionale sau, poate doar de incompatibilitate simbolică, evidente dacă priviți ilustrația inserată. Este greu de închipuit un compromis între Kiri de pe cutiile cu brânză topită și taurul urmărind cu atenție mâna apostolului, considerat printre altele patron al pictorilor. Imaginează-ți în schimb, Cititorule familiarizat cu seriale de spionaj, cât de utili pot
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
incoerente. Conceptul de sistem economic permite depășirea antinomiei dintre înțelegerea generală și teoretică și infinita varietate de experiențe istorice observabile, antinomie care a tulburat reflexia economică o lungă perioadă de timp. Karl Polanyi lansează în lucrările sale conceptele de "economie inserată" și cel de "economie neinserată". Primul este specific societăților arhaice, economiei naturale, în care economicul nu era autonom, ci inserat în ansamblul activității umane; al doilea se impune o dată cu epoca modernă, cînd economicul devine autonom față de politic, față de religie, față de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de cazul acestor societăți. Antropologia economică pe care o fondează ar avea tocmai menirea de a studia locul și statutul economiei în diferitele tipuri de societăți. Această abordare distinge două mari figuri: primele societăți în care economia este embedded, adică "inserată" ("realitatea economică" este invizibilă, pentru că difuză, integrată printre celelalte activități și instituții umane); societățile moderne în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o necesitate ineluctabilă ca piața să fie liberă și nimic să n-o îngrădească 69." Societatea se supune unei realități pe care o consideră transcendentală, de necontrolat. Din lucrările lui Karl Polanyi au fost reținute mai ales conceptele de economie "inserată" și de economie "neinserată". Postulatul care stă la baza cercetărilor sale a fost remarcat și discutat mai puțin: Polanyi presupune că orice societate se confruntă cu problema economică. Particularitatea lumii noastre este aceea de a face din chestiunea economică o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lui Sahlins este ambiguă. Pe de o parte, el afirmă că lumea primelor societăți este "non economică". Pe de altă parte, el evocă existența unei funcțiuni economice în termeni care ne duc cu gîndul la ideea lui Polanyi de economie "inserată". Dumont susține că nimic din ideea de economie n-a existat în "realitatea exterioară" înainte ca acestă categorie să fi fost inventată. Sahlins găsește că este ireal să vorbești de economie în cazul primelor societăți. Dar nici unul nu merge pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spectru al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum o nervură fină, o vascularizare a sa, iar două treimi din spațiul pânzei este invadat de flori. Rochia formează, la rândul ei, un spațiu floral. În pictura simbolistă întâlnim acest motiv al grădinii, al parcului în care se află inserată o prezență feminină. Există în această perioadă un permanent exercițiu al desenului, o reală disponibilitate și o aparentă lejeritate. Ulterior, ea nu va mai fi regăsită, fiind înlocuită cu o anume tensiune și cu un dramatism aparte al scenelor banale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Ion C. Bacalbașa care semnează și articolul de deschidere, însă criticul de artă și patronul spiritual, spiritus rector al revistei, rămâne totuși Alexandru Bogdan-Pitești, prezent atât cu numele real, cât și sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul. Revista este o efemeridă pe lângă alte efemeride revuistice în epocă, dar există câteva elemente care o disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nietzschean este asimilat ca model aristocratic. Ideile nu sunt tocmai noi, însă apariția lui Nietzsche în paginile revistei alături de un artist de talia lui Wagner, ambii ilustrând în mod diferit fenomenul decadent, este în măsură să dea o direcție revistei inserată astfel în problematica modernității. "Aristocrații, intelectualii, anarhiștii îl pot lua drept model. Cei dintâi, vor găsi în Super-Omul, mergând peste mulțimea sclavilor, prototipul aristocrației de drept divin. Iar Anarhiștii, vor vedea, la rândul lor, în Super-Omul, pe individul fără prejudecăți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
articol 5 din Convenția de Armistițiu, autoritățile românești erau obligate să achite cazarea și pentru delegații sovietici din Comisiile de Repatriere astfel, într-o notă de plată emisă de hotelul „Splendid” din Vaslui, situat pe strada Vidin nr. 1 erau inserate următoarele sume datorate de prefectură în contul cazării și „serviciilor de 7%” ale membrilor (sovietici n.n.) Comisiei de Repatriere: „...11-31 iulie 1945. 71 de camere X 1.800 lei/camera/zi=127.800 lei+serviciile 7%=136.740 lei”. Vârstnicii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
voi pune în discuție doar cazul numeralului cardinal 4. Întrebarea care se naște acum este dezarmant de simplă: de ce anume numărul 4 ajunge să dețină o poziție atât de însemnată în cadrul sistemului nesistematic blakean? Este aceasta o simplă metaforă aleatorie, inserata în scopuri pur expresive sau are ea o semnificație clară, derivată din gnoza magică și/sau esoterica? Pentru a putea oferi un raspuns semnificativ, vă propun să revenim la caracteristicile de bază ale numărului 4170. Paneth observa că 4 simbolizează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
decît o singură secvență (narativă, de exemplu vom vorbi atunci despre povestire minimală). sau textul conține n secvențe de același tip (toate narative, de exemplu; ele se pot înlănțui linear coordonîndu-se între ele este cazul basmului -, dar pot fi și inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale). Dacă textul se prezintă ca o structură textuală eterogenă (cea mai întîlnită manifestare a textualității), trebuie regîndite cele două tipuri: Tipul 1 de eterogenitate: Secvențe de tip diferit alternează [secvența
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
faptele, indiferent de natura lor, sînt raportate, printr-o logică aparent incontestabilă, la o aceeași cauzalitate, unică și în același timp elementară și atotcuprinzătoare. Altfel spus, totul apare ca și cum ar fi stabilită o grilă interpretativă prin care s-ar vedea inserate evenimentele actuale, bineînțeles cele mai încurcate și mai înspăimîntătoare. În același fel, acea necunoscută extrem de greu de lămurit, a întrebărilor fără răspuns cedează în fața unui sistem organizat de lucruri limpezi, destinul redevine inteligibil; o anumită logică, sau cel puțin o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
izotopic nu poate fi instaurat fără un efort destul de mare de interpretare. În ceea ce privește legătura instaurată, propozițiile succesive introduc în mod continuu informații noi. Informații sigure, legate sintactic între ele, însă după modelul unei foarte vechi și cunoscute înlănțuiri de relative, inserate unele în altele la infinit precum Omul care a semănat porumbul care l-a hrănit pe cocoș care l-a trezit pe bunul domn care l-a oprit pe ticălosul cel nemernic care a bătut servitoarea care a muls vaca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe de o parte..., pe de altă parte... etc.). Într-o altă lucrare (1990: 82-83), studiez în detaliu acest scurt pasaj din "discursul pentru alegerea potrivită pentru Franța" în care (2) se află inserat: (6) Fiecare din aceste întrebări are un răspuns clar. Nu pot să vi-l dictez eu PENTRU CĂ suntem într-o țară liberă, DAR nici nu vreau ca nimeni, și spun bine nimeni, să mai aibă ocazia vreodată să spună că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide textul) * Prin secvența rezumativă (care rezumă întregul text) Se va evita confuzia terminologică privind planurile de texte și planurile sau nivelurile de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nivel. Prima secvență narativă (Sn1) se constituie dintr-o succesiune de macro-propoziții narative: Pn1 [a] = Situația inițială Orientarea, verbe la imperfect. Pn2 [b] = Complicația [declanșatorul procesului] [și când] și verbul la perfectul compus. Pn3 [c] da [g] = Re-acțiunea [aici secvența inserată Sn2, detaliată mai sus]. Pn4 [h] = Rezolvarea ca încercare, verb la perfect simplu. Pn5 [i] = Situația finală, verb la imperfect. Răspunzătoare de acțiunea diferită de primul proces, secvența centrală (Sn2) poate fi descrisă: Pn1' [c] = Situația inițială (despre care + imperfect
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ce urmează. [b] = Intrarea-prefață (plus o paranteză a condițiilor actului de narațiune). Pn1 [c] = Situația inițială Orientare introdusă printr-un DECI cu funcție fatică. Pn2 [d] = Complicația introdusă în mod clasic de către declanșatorul narativ ȘI ATUNCI DINTR-O DATĂ. Pn3 = [secvență inserată Sn2] plecând de la [e] "Zâmbet deci". Pn1' -[f] = Situație inițială: " pe scurt, așteptam". Pn2' -[g] = Complicația introdusă prin declanșatorul narativ ȘI DINTR-O DATĂ. Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă prezentată de narator drept Rezolvare, introdusă de ATUNCI și încheiată prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k] = Situația finală a secvenței inserate și întoarcerea la [l] a acestei secvențe și a celei de prim nivel: auditoarea ar putea considera povestirea încheiată pe când este vorba doar de închiderea secvenței inserate "n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k] = Situația finală a secvenței inserate și întoarcerea la [l] a acestei secvențe și a celei de prim nivel: auditoarea ar putea considera povestirea încheiată pe când este vorba doar de închiderea secvenței inserate "n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n] = Situația finală este subliniată de IATĂ și PE SCURT. Pn Ω [o] = Evaluarea finală dialogată. 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine (5) LUPUL ȘI
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inserării într-un anumit text (narativ, argumentativ sau de altă natură). Refuzul pasajului descriptiv își găsește explicația în special în perceperea caracterului eterogen al acestuia și al aspectului ușor bizar pe care-l prezintă în raport cu contextul în care se află inserat. Toate criticile confirmă faptul că o ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională. Vom vedea în capitolul 7 cum, în epoca clasică, reguli stricte generează inserția secvenței narative într-un dialog teatral. Problema
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]