10,350 matches
-
el numai ritmic, sau și de altă natură. Dar cu ce ne alegem pozitiv, este faptul de netăgăduit că imensa operă a Maestrului Gh. Popescu Județ, este, în spiritul unui sistem aparent îngrăditor, un izvor permanent și nesfîrțit de variate inspirații ritmice nu numai pentru viitorii creatori de joc - cari au devenit necesari din cauza corupției și secetei actuale în materie - ci și pentru viitorii creatori de stih și cîntec, fie că vor adopta metoda genului „sistematic”, fie că se vor decide
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
această vreme și am propus valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântării Nr. 2/2012 0 160 bisericești, în: Colocvii 1993 - 1994, Festivalul internațional “Festum musicae” Iași, Filarmonica “Moldova”, 1995, pp. 67 - 79; footnote> și 1996, într-un material publicat la Iași<footnote Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a secolului al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie Suceveanu, în: Muzica, București, s. nouă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Fugă, deși se îndepărtează în general mult, de forma strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
strictă, îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fac câte una boacăna cum, poate, am făcut cu Oratoriul D-tale. Dacă aș putea aș da tot ce produceți acolo, atât D-ta, cât și Jora, Andricu și ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în „Filocalia...”, vol. II, p.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în „Filocalia...”, vol. II, p. 274 footnote>. Așadar, depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui, sunt începuturile tuturor relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
voci complicat împletite, la care ia parte și orchestra sunt doar un exemplu de modernitate verdiană preluată fără ezitare de Puccini și experimentată încă din scherzo-ul din primul act al operei Manon Lescaut. De asemenea, către aceeași sursă de inspirație trimite și delicatețea unor momente ca cel din actul al II-lea în care Rodolfo o prezintă pe Mimi prietenilor săi, în tumultul Cartierului latin (Questa e Mimı, gaia fioraia/Aceasta e Mimi, floare fericită), o scurtă romanță într-un
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o bogăție și spontaneitate inegalate<footnote Tranchefort, Francois-Rene - L’ Opera, ed. Seuil,, Paris, 1983 p. 327 footnote>. Falstaff împlinește magistral gloria operei comice italiene. Este testamentul unui creator de geniu, cu o creație imensă întinsă pe o jumătate de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor simpli. Ceea ce le distruge este impactul cu societatea, cu tradițiile și cu mentalitățile învechite ale oamenilor. Ambii compozitori crează muzica în funcție de expresia textului, ambii intervin în mod direct în realizarea libretelor. Întreaga inspirație este subordonată elementelor teatrale și dramaturgiei subiectelor. Înrâurirea cântului popular italian asupra creațiilor celor doi compozitori este evidentă. În ciuda strămoșilor săi muzicanți și compozitori, Puccini este rustic, nu prin obârșie și îndeletniciri agricole ca Verdi, ci prin fiorul poetic cu
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
două ipostaze diferite prin perfecționarea lor, fiecare cu expresivitatea sa. Antifonarul este totodată și un îndreptar în ce privește regulile de execuție și ordinea cântărilor în cadrul liturghiei. Coralul gregorian a servit ca bază începutului polifonic devenind pentru câteva secole un izvor de inspirație pentru muzicieni. Monodia vocală atât religioasă cât și cea profană (laică) a caracterizat exprimarea muzicală până spre anul 1000 d. Hr. 4. Polifonia religioasă Aventura muzicii europene va începe odată cu apariția polifoniei și va duce la apogeul erei tonale. Ars
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Schimbă-te în cuvânt ca să nu te roadă viermii”, urmat de inscripții pe răbojul clipei: Încep să dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
perioada interbelică, înainte de ,,obsedantul deceniu’’ stalinist, reconfirmată, apoi, abia în anii’70-’80 ai secolului XX. În viziunea lui Vladimir Streinu, alături de lirica filosofică și de cea erotică, al treilea factor intrinsec al operei eminesciene care asigură popularitatea acesteia este inspirația națională. Unii pseudoelitiști de astăzi și ignoranți de toate vârstele - considerăm noi - strâmbă, aproape sigur, din nas la o aserțiune atât de clară a cercetătorului avizat, care își argumentează în acest fel opinia: ,, Când spunem astfel, nu ne gândim numai
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Deli, care vor oferi celor prezenți posibilitatea de a descoperi sau redescoperi gusturile și aromele celor mai cunoscute bucate românești. Nu în ultimul rând, fiecare dintre cele două zile de weekend se va încheia cu osărbătoare a muzicii românești de inspirație tradițională, cu participarea câtorva dintre cei mai apreciați muzicieni în rândul iubitorilor de sonorități folclorice autentice: Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara 10 Prăjini pe 4 octombrie, iar pe 5 octombrie, Irina Sârbu împreună cu un grup de muzicieni români și britanici
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
sofisticate resorturi interioare, fotografiile incluse în această expoziție cu vânzare constituie un mix contrastant, pornind de la discrepanta dintre griul unui cartier pierdut la marginea Bucureștiului și poetica subtilă a imaginilor, de la geometria urbană, la sălbaticia impredictibila a naturii. Momente de inspirație într-un sezon plin, fotografiile au fost realizate în timpul filmărilor pentru „Dincolo de calea ferata“, cea mai recentă producție a regizorului Cătălin Mitulescu, o poveste misterioasă și tensionată de dragoste, la rândul ei împărțită între scene dramatice și nuanțe comice, film
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
îndeplinește aceste condiții, ziarist adevărat nu poate fi! Este o grea meserie. Gazetăria îți cere o dăruite totală. Și o neîntreruptă luptă pe baricada interesului național și a adevărului. Trebuie să iubești această meserie, să dovedești respect față de cititori. Și inspirație. Cititorii noștri au observat că, pe lângă tematica social-politică actuală, în paginile „Cuvântului liber” am publicat și editoriale culturale, dedicate lui Eminescu („Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere”), Coșbuc, Goga, Blaga, Radu Gyr, deoarece, mai
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
pasiune deontologia artistică de tip religios a momentului" (p. 299). Asemănînd scrisul unei credințe, prin devoțiune existențială, prin sacrificiul pe care îl cere, ca și prin responsabilitatea misionară pe care o implică, autoarea nu aderă, însă, la concepția creației ca inspirație. Deși nu ignoră partea ei întunecată și vătămătoare (într-un interviu acordat Dorei Pavel, vorbește despre "pragul periculos al literaturii" întrucît "există niște lucruri cu care intri într-o comunicare, stări, evenimente, praguri de existență care te pot deregla dacă
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
statură și groși"; îi dă în exemplu pe Stendhal, Flaubert, Roger Martin du Gard, M. Sadoveanu, C. Stere, Rebreanu. Este exact opusul persoanei sale: "am fost conceput la o scară redusă. Am capul mic, sunt mic de statură, chiar și inspirația mi-e mică. Numai inima mi-a fost mereu mare și generoasă, oferindu-se celorlalți într-un mod absurd". Prin august 1940, se simte respins de comuniști; de când "tovarășii" s-au debarasat de el "ca de un câine, și inima
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
de ani ai mei nu vor fi fost trăiți zadarnic. Astăzi la ziar : o adevărată conspirație a "jegoșilor" ("les crasseux"): Geo Dumitrescu, Tiberiu (Tretinescu), Ierunca, Marin Preda, și, culmea, Dimitrie Stelaru. Unul mai talentat ca altul, acoperiți de daruri, de inspirație, de tinerețe, de talent și de sărăcie. Îi iubesc și-i admir, și sunt una cu ei." Însă bucuriile literare de acest gen au un termen ; trei ani mai târziu, în septembrie 1945, un MRP de 34 de ani își
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
critic literar, la treizeci de ani, le răspundea cu un surâs amabil celor ce-i puneau la îndoială una sau alta din calități - de poet și de critic, sau pe amândouă... Grigurcu se putea considera încă mai nedreptățit, iar rodul inspirației sale lirice, adunate în foarte masivul volum antologic, de peste șase sute de pagini, Un trandafir învață matematica, apărut în colecția "Ediții definitive" a Editurii Vinea, justifică amărăciunea pe care o va fi resimțit. Ne aflăm în fața unuia din cei mai fertili
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
catgoria retrograzilor, care nu pregetă să repete un discurs cinic și rasist. Pe de altă parte, în artă, se ridică la o cotă maximă, cota marii performanțe. Unde să-l plasăm într-o apreciere obiectivă? Cât cântărește ideologia (destructivă) în raport cu inspirația artistică (fecundă, foarte originală)? Ne întoarcem la antagonismul care a marcat destinul unor prsonalități de seamă în secolul XX. Céline ilustrează aceeași bifurcare de traseu ca și Cioran și Eliade, la care am zăbovit cu alt prilej. Aplicăm criteriul enunțat
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]