719 matches
-
influențe sovietice în Est și a regimurilor comuniste în curs de instalare. Relațiile postbelice dintre state și Națiunile Unite erau totuși subordonate marii idei de ordine la nivel mondial, un concept des uzitat însă înțeles diferit de guvernele acelui moment. Instinctual, mai toți actorii internaționali intuiau o schimbare importantă în organizarea sistemului mondial de state, după cel de-al doilea război mondial. Realitatea politică indica trecerea de la o ordine multipolară la una bipolară, cu două superputeri dominante. Era o caracteristică nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
refer la perioada cuprinsă Între 1921 și 1992 deoarece am găsit-o plină de contradicții și, În același timp, de afirmare a unor valori românești. Ruxandra Cesereanu: Au existat manipulări și manipulări. Alegerile din 1990 au constituit o manipulare naivă, instinctuală, ca să zic așa: Ion Iliescu era confundat cu revoluția din decembrie 1989, cu retrocedarea pământului etc.; Iliescu se afla la vârsta unei senectuți considerate Încă viabilă, spre deosebire de contracandidații săi; iar masa românilor era analfabetă din punct de vedere politic. În timp ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau pe teme mai larg culturale din Oameni și idei și Fragmente de critică literară (1939), principala motivație a demersului este revolta lui M. împotriva scriitorilor care „degradează de-a dreptul sensurile artei”, fiind preocupați „să exploateze, până la epuizare, domeniile instinctuale ale vieții” și, drept consecință, necesitatea de a susține „scrierile autorilor reprezentativi ai sufletului național”. În acest sens, exemplar îi apare V. Voiculescu, „poet delicat”, ale cărui versuri „încărcate de imagini” ajută cititorul să își descopere „nebănuite armonii și frumuseți
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia i-a păstrat
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de reproducere mai mari pentru că asigură, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe și schimbări cu greu s-ar fi putut produce. Psihologii sociali și sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută, nu neagă orice rol al factorilor biologici. Cromozomul y, supranumerar, diferențele în structurile neurologice și alți parametri de natură biologică au importanță în spectrul comportamentului prosocial sau al celui antisocial. S-a constatat, de exemplu, că indivizii arestați pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau nu, apare destul de limpede determinarea lor multiplă. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că în aproape fiecare act de violență sunt implicați atât factori de natură biologică și psihologică, cât și factori psihosociali, altfel spus atât trimiteri spontan-emoționale (probabil instinctuale), cât și modele comportamentale achiziționate prin învățare, precum și evaluarea situației în termeni de costuri și beneficii. Pe de altă parte, cauzalitatea multiplă arată că, în funcție de tipurile de agresivitate, prezența și ponderea respectivilor factori sunt diferite. Analiza mai concretă a violenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate, de macabru, iar întâmplările plutesc parcă într-o ceață groasă, care creează o
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
pot fi văzute În schema de la pagina 74. E. Dupréel recunoaște, la rândul său, tot trei niveluri sau instanțe În organizarea aparatului psihic al personalității, din punctul de vedere al Psihologiei Morale. Aceste niveluri sunt următoarele: - nivelul inferior, corespunzător fazei instinctuale a individului; - nivelul mediu, corespunzător fazei conștiinței morale propriu-zise, cea care corepunde cunoașterii regulilor sau a normelor morale de către persoană; - nivelul superior, corespunzător voinței pure sau idealului moral al persoanei. Structura aparatului psihic Psihanaliză Psihologia Morală Supra-Eul Rațiunea, spontaneitatea superioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ea constituie premiza „completării de sine”, prin căutarea unui partener de sex opus. Una dintre condițiile constituirii unui cuplu este maturizarea psihosexuală a persoanei, formarea identității sale sexuale În plan psiho-biologic. Alegerea unui partener sexual este nu numai o problemă instinctuală, ci și una morală. Nevoia firească de un partener de sex opus, În scopul formării unui cuplu cuprinde, În interiorul ei, refacerea simbolică a Întregului, prin Întâlnirea celor două jumătăți: bărbatul și femeia. În cazul cuplului, cei doi parteneri, dincolo de identitățile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca fiind diferențiată În raport cu nevoile corporale ale individului. M. Pradines afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge finalitatea prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au ca obiect plăcerea Aceste ritualuri fie urmăresc realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forme de cupluri nefirești, care din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-au putut fixa identitatea, sau personalități dependente de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerente, fiecare individ are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subordoneze, să se ridice deasupra acesteia, să o domine, să iasă de sub normele colective și să impună, În final, masei și cetății voința sa. Va fi o luptă permanentă care Își are originea În natura primară de „ființă liberă și instinctuală” a omului natural, Împotriva „ființei sociale”, a omului-cetățean și a naturii secundare a acestuia modelată de valorile morale, culturale și spiritual-religioase. Din acest moment, raporturile dintre om și cetate vor cunoaște o evoluție și o nuanțare continue. Omul nu poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stării de sănătate mintală și boală psihică (vezi tabelul anexă). Fig. Etapa vieții în natură (psyhis) a speciei umane. Procesul de hominizare a speciei umane. Natura brută / mediul fizic natural Factorii naturali în formă primară Satisfacerea nevoilor primare, imediate Conduite instinctuale primare Mod de existență biologic. Conduite naturale Tipul uman natural, „sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea socială, care este inactivitatea impusă în cursul unor situații de tipul: pensionare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acomoda cu rigorile sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al manifestărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
animale care trăiesc pe uscat sunt ucise în fiecare an, peste un milion la fiecare oră, iar numărul animalelor acvatice omorâte pentru hrană este mult mai mare. Aceste animale suferă din cauza înghesuielii stresante, a mediului steril ce le împiedică pornirile instinctuale, amputărilor fără anestezie (tăierea ciocului, a coarnelor, a cozii, castrare) și a altor proceduri dureroase (Dr. Bernard Rollin, Farm Animal Welfare).În mod obișnuit, tăierea implică teroare și de multe ori durere sfâșietoare (Gail Eisnitz, Slaughterhouse). Ilustrând cruzimea din industrie
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
Iuda - după război nu apare decât Omul ascuns (1947). Piesele, admirate de unii contemporani pentru inteligență și energie spirituală, ilustrează principii morale. Călătorie-n întuneric încearcă să probeze că într-o lume deviată nu pot răzbate spre lumină nici făpturile instinctuale, stăpânite de patimi, nici cele guvernate de un raționalism maladiv. Omul ascuns este o pledoarie pentru egalitatea sexelor și pentru căsnicia întemeiată pe dragoste, pe respect și înțelegere. Impregnate de un lirism meditativ, aceste lucrări de introspecție centrate pe problemele
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
orice convenții, iar convenția devine, inevitabil, clișeu. Și cum gândirea comunică doar prin limbaj, ea riscă în orice moment să eșueze în stereotipii. Cât privește totalitatea existenței umane, inclusiv infinitatea inefabilelor sufletești, funcționările ei sunt determinate evident de mobiluri primare, instinctuale, de resorturi tot atât de simple, în ultimă expresie, ca ale oricărui mecanism. Oamenii sunt adesea personaje urmuziene. Singuratic și bizar sub înfățișarea lui de funcționar hipercorect, de burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]