720 matches
-
Spencer spunea cândva că existența individului pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei umane pe parcursul existenței sale este ușor de verificat valabilitatea viziunii spenceriene, pentru că dacă până la 60 de ani omul este dominat de cerințe instinctuale (nutriție, conservare, reproducere, proprietate și dominație), a căror mod de manifestare diferă de la individ la individ În funcție de tipul de societate și modelul cultural al societății respective, În ultima parte a vieții; tihna, liniștea, meditația și contemplația fac loc lumii ideilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să aibă un anumit grad de integritate nervos centrală și implicit psihointelectuală care să-i permită evidențierea și punerea În valoare a acelor calități Înnăscute caracteristice ființei umane. Aici trebuie făcută clară diferența Între creativitatea ca proces psihointelectual și creativitatea instinctuală pe care o Întâlnim În lumea animală. Modul de construcție a cuibului de către pasărea crescută și eliberată din colivie, construcția fagurelui de miere de către albină, sau adăpostul termitelor (supraetajat și sprijinit de contraforturi) sunt exemple de artă inginerească ce pot
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau cu mulți copii. O notă aparte o constituie abordarea psihologiei familiei În care apare un copil cu dizabilitate, nota dominantă fiind aici aspectul ocrotitor și chiar focalizarea atenției membrilor familiei În sprijinul acestuia. Este o expresie a dragostei familiale instinctuale, manifestă aproape constant la orice ființă viețuitoare. Este și motivul pentru care atitudinile ostile sunt rarisime, pentru că de regulă familia Încearcă un sentiment de vinovăție care sfârșește fie În Împăcarea cu sine și ajutorarea pasivă, fie În refuzul total de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apropiat de natura umană și anume din punct de vedere biologic, psihologic și sociologic, altfel spus prin prisma instinctelor individuale și sociale, și În egală măsură prin prisma structurii psihice și temperamentale a individului, structură care guvernează comportamentul uman. Conotația instinctuală a violenței Este un lucru bine demonstrat astăzi că existența biologică a ființei umane, ca de altfel a oricărei ființe viețuitoare, este coordonată de instincte, care se definesc ca acele forme de manifestare, fără Învățătură prealabilă și anterioare oricărei experiențe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
biologice, cu menirea expresă de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de exemplu, satisfacerea instinctului se realizează prin asigurarea nevoilor de oxigen, apă și substanțe nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale) provenite din alimentație. Pentru organism acestea sunt priorități absolute, deoarece absența oxigenului de pildă duce la moarte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un alt reflex declanșat de aceeași senzație frica. Atunci când această rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca circumstanță atenuantă, dar prezentă constant ca realitate instinctuală cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca circumstanță atenuantă, dar prezentă constant ca realitate instinctuală cu manifestări diferite de la individ la individ. Este de fapt un răspuns la violența extremă printr-o violență extremă. Nu mai puțin important ca sursă de violență este și instinctul de reproducere, instinct care stă la baza tendinței de apropiere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poate degenera oricând Într-o stare conflictuală, cel puțin pentru ultimele două etape (selecția sexuală și dragostea sexuală), pentru că alegerea irațională (prima etapă) nu pare să aibă nici o conotație agresivă. Ceea ce este foarte important aici, este faptul că această latură instinctuală a existenței individuale este la originea unor instincte derivate cum ar fi; instinctul matern, instinctul de familie, dragostea conjugală, iubirea părintească și iubirea frățească. Instinctul de reproducere, Împreună cu derivatele sale, depășește cu mult pragul individual și se răsfrânge asupra speciei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cel mai frumos exemplu pe care datul natural al omului ni-l oferă totuși, este sentimentul iubirii, al cărui substrat biologic este instinctul de reproducere și perpetuare. Prin urmare resortul biologic al coabitării, urmată de constituirea familiei, este de natură instinctuală și are la origine sentimentul de iubire cu derivatele sale (iubirea conjugală, iubirea părintească, iubirea filială, iubirea frățească), pentru că numai iubirea determină echilibrul, armonia și pacea sufletească Într-o comunitate indiferent de mărimea și statutul ei. Pornind de la aceste constatări
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de vedere biologic la originea violenței stau; nesatisfacerea instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voluntare care prin repetiție devin acte involuntare (cum ar fi; limbajul, scrisul, diversele deprinderi și Îndemânări), tot așa utilizând aceeași modalitate se poate obține un act involuntar cunoscut În psihofiziologie ca voință inhibitorie. De fapt voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Hristos. Dincolo de toate aceste evoluții uneori nefaste, familia, școala și biserica, rămân cele trei structuri fundamentale (adevărate temple spirituale) În formarea prin educație a personalității umane, pentru că numai educația poate forma și dezvolta voința inhibitorie, ca act voluntar Împotriva pornirilor instinctuale și temperamentale pe care ființa umană le posedă ca un dat natural. În concluzie: diminuarea violenței ca țintă și eradicarea ei ca fenomen social, nu se poate face decât prin dezvoltarea voinței inhibitorii, act voluntar care la rândul său nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exploatările aurifere din Roșia Montană sau a gazelor de șist din zona Moldovei, Dobrogei și Transilvania pentru sume derizorii neglijându-se cu bună știință riscurile enorme la care se expune țara. Reacția firească a locuitorilor zonelor citate este firească, naturală, instinctuală, pornită din percepția instinctivă a pericolului ecologic care se prefigurează chiar asupra existenței vieții din aceste zone. Este un gest firesc de apărare din partea viețuitorilor acestor locuri de care orice ființă rațională ar trebui să țină cont pentru că zona În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de familia de origine și inițierea unei intimități pe care În general o vede desăvârșită În cadrul și numai În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională, etapă În care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere biologic Îi corespunde; 2. selecția sexuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională, etapă În care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere biologic Îi corespunde; 2. selecția sexuală În care apropierea, gestica și comunicarea sunt acompaniate de afecțiune și iubire; 3. dragostea sexuală, care desăvârșește chemarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fără casă și invers. Univers de bucurii dar și tristeți, de satisfacții dar și insatisfacții, de Împliniri dar și neîmpliniri, casa rămâne locul cel mai apropiat sufletului omenesc cel puțin din trei motive a căror necesitate este percepută mai mult instinctual decât rațional. În primul rând, pentru că este locul unde omul vede lumina zilei și se dezvoltă În atmosfera mirifică a copilăriei, aspect ce-l va face ca de-a lungul existenței sale să caute și să retrăiască cu nostalgie această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În sens mai general este locul În care fiecare ființă viețuitoare inclusiv omul Își Împlinește În primul rând destinul biologic. Este locul unde instinctiv omul Își caută Împlinirea. Este impresionant exemplul pe care Paulescu Îl folosește atunci când demonstrează extraordinara putere instinctuală a ființei viețuitoare când este vorba de adăpost citez: “dar priviți cu câtă precizie și Îndemânare pasărea scăpată din captivitate care nu a văzut niciodată cum se construiește un cuib, Își construiește propriul cuib În care se va adăposti și-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și va depune ouăle În vederea procreerii și aceasta În virtutea unui instinct de care nu este conștientă, către o finalitate pe care nu o cunoaște, dar care operează cu o exactitate inimaginabilă”. Iată cum biologic vorbind casa apare ca o necesitate instinctuală Întâlnită În lumea viețuitoarelor, iar omul nu face excepție. Casa din perspectiva familiei În societatea umană, dincolo de semnificația pur materială de construcție-adăpost al casei, mai importantă este semnificația sociodemografică, prin care Înțelegem totalitatea persoanelor care trăiesc Într-o casă formând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un plan pentru independența sa economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care o vede desăvârșită prin Întemeierea unei familii. Acest ultim aspect este În fapt o tendință naturală, imperativă, bazată pe puternice resorturi biologice, Îndeosebi instinctuale. Iată cum În adolescența târzie tendința de a forma o familie devine o dominantă. 2. Producerea și acumularea mijloacelor de existență necesare familiei pentru subzistență și dezvoltare, ceea ce face ca familia să aibă un grad de independență și perspectivă de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
MERIDIANUL, An IX, nr. 48 (727), joi, 20 decembrie 2007, Editorial) CELULARUL ? Lucrul dracului ... ! Semnele (din mâini, picioare, cap, ochi) au fost primele elemente de comunicare (înțelegere, ceartă)... Vorbele, mai mult sau mai puțin meșteșugite, au marcat trecerea de la manifestarea instinctuală la înțelegerea scopului comun și acțiune în aceeași direcție pentru împlinirea lui. Era o etapă superioară și marca saltul uriaș 65 al omului către înțelegerea lumii și posibilitatea de a-și valorifica materia cenușie din ce în ce mai bine. Folclorul era... COMUNICARE. Scrisul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
raport dintre sexe. Or, dacă dezolanta constatare nu e chiar așa greu de admis, oare de ce tocmai intelectualul, omul cu sufletul șlefuit de lectură și meditație, înclină să-și aproprieze o asemenea (vai, total ne-filozofică!) viziune asupra naturii (pur instinctuale) a raporturilor dintre bărbat și femeie? Să fie oare "eroul" lovinescian, în pofida complexității sale sufletești insistent clamate, un rudimentar misogin acrit de resentimente? Răspunsul rămâne să-l căutăm în altă parte, și nu în "drama" de față, unde "personajele", slab
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Marilor Arcane, Orfeu, Homer, Moise foloseau pentagrame cum ar fi steaua înflăcărată sau a lui Agrippa cum i se mai spune azi. Patru puncte aveau înscrise literele Iod-He-Vau-He, Iod fiind principiul generator masculin și He cel feminin, Vau este semnul instinctual genetic precedând acțiunea lui Iod și atitudinea receptoare a lui He. Al doilea He devine figurativ produsul conexiunii celor două principii generatoare. După Kabbala Iahveh desemnează principiul uriaș al Ființei, materia vie care se fecundează pe ea înseși și se
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
economice spune Marx. În ambele cazuri ei împing cercetările dincolo de conștiința individuală, dar cu determinism cert al nivelului individual de conștiință. Freud considera că mintea cuprinde o structură ce se poate defini prin trei părți distincte, id care are funcția instinctuală și care obține satisfacții imediate, ego care face legătura cu lumea exterioară și mediază între aceasta și id ori superego care conține conștiința respectând normele sociale învățate în cei șapte ani de acasă. Ego determină cât și cum poți fi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]