31,773 matches
-
și Centrul de Excelență. Inspectorul școlar general adjunct pentru management, personal și inspecție școlară instituțională răspunde de recrutare, încadrare, mobilitatea personalului didactic, de conducere, îndrumare și control, perfecționarea și formarea continuă, alternativele educaționale și învățământul particular, managementul educațional, inspecția școlară instituțională, dezvoltarea instituțională, programele de cooperare internațională, palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive, programele educative și activitatea de consiliere. Inspectorul școlar general adjunct pentru normare, salarizare, tehnic-administrativ, statistică și prognoză are atribuțiuni legate de planul de școlarizare, rețeaua școlară, evidența informatizată
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
de Excelență. Inspectorul școlar general adjunct pentru management, personal și inspecție școlară instituțională răspunde de recrutare, încadrare, mobilitatea personalului didactic, de conducere, îndrumare și control, perfecționarea și formarea continuă, alternativele educaționale și învățământul particular, managementul educațional, inspecția școlară instituțională, dezvoltarea instituțională, programele de cooperare internațională, palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive, programele educative și activitatea de consiliere. Inspectorul școlar general adjunct pentru normare, salarizare, tehnic-administrativ, statistică și prognoză are atribuțiuni legate de planul de școlarizare, rețeaua școlară, evidența informatizată, normare, salarizare
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
școlari, fără a depăși însă numărul maxim de posturi alocate județului Timiș: jumătate de normă pentru consilierul de imagine, jumătate de normă pentru alternativele educaționale și învățământul particular, un post pentru programele de cooperare internațională și un post pentru management instituțional.
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
drd. Avram Florea. Cu această ocazie, va fi analizat modul în care au fost atinse obiectivele strategice în domeniul educațional, din perspectiva dezvoltării resurselor umane, a dezvoltării unui curriculum adecvat în plan local, conform cu exigențele socio-profesionale comunitare, a dezvoltării managementului instituțional, centrat pe valori democratice și umaniste, a dezvoltării bazei materiale a Inspectoratului Școlar al Județului Timiș prin valorificarea resurselor comunitare. De asemenea, vor fi analizate unele obiective care au apărut în plus, pe parcursul derulării Strategiei, precum și modul în care vor
Agenda2003-13-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280844_a_282173]
-
care riscă să fie marginalizate din punct de vedere economic, social sau politic; sprijinirea adoptării și implementării acquis-ului comunitar în domeniul protecției mediului și al dezvoltării socio-economice; îmbunătățirea accesului organizațiilor neguvernamentale din România la servicii de instruire și de dezvoltare instituțională durabile; dezvoltarea și consolidarea mass-media independente și profesioniste; sprijinirea procesului de creare a unui mecanism/agenții de autoreglementare a sectorului neguvernamental și nonprofit; înființarea de centre de resurse pentru organizații neguvernamentale; sprijinirea participării O. N.G. -urilor la evenimente multinaționale. Detalii
Agenda2003-14-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280861_a_282190]
-
ele portretul robot reciclat al cronicii de film instituite în 1950 va mai putea să funcționeze, alimentînd longevitatea peste hotarul dintre secole a sistemului însuși, inaugurat și el în aceeași perioadă. Fiindcă, încă o dată: nu ne putem aștepta la intervenții instituționale salvatoare, atîta timp cît însăși Legea Cinematografiei adoptată în 1997 cantonează "reforma" în reglementarea surselor și căilor de finanțare a filmelor, ca și cum ne-am află în una dintre cinematografiile străine evoluate, unde tradiția și cotele atinse asigura autoreglarea sistemului de
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
a comunității (există, de exemplu, 25 de milioane de ruși în afara Rusiei). IV. Integrarea euro-atlantică După dezintegrarea sistemului comunist, statele din Europa Centrală și de Sud-Est și-au fixat ca obiectiv politic principal implicarea în procesul de reconstrucție legislativă și instituțională europeană, precum și în sistemul de instituții de securitate interconectate la nivel euro-atlantic. Această politică de integrare presupune, în mod evident, compatibilzarea cu strategiile politice și de securitate promovate de NATO, UE, UEO și Consiliul Europei. Excluderea oricărei țări central sau
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
poate avea consecințe nebănuite în ceea ce privește însănătoșirea și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
triviale și simpliste: comuniști sau naziști; golani sau cetățeni respectabili; intelectuali sau muncitori; a munci sau a gîndi etc. Vara trecută, cînd România a fost invitată de onoare la Festivalul organizat de Smithonian Institute la Washington, s-au făcut eforturi instituționale și imaginative uriașe pentru a se etala în public tot ce putea să treacă drept reprezentativ pentru noi. Pe atunci, m-am amuzat pe ascuns, gîndindu-mă ce bine i-ar fi stat să moară glorios acolo Caprei vecinului. Sau cum
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
în fața acestui gen mercantilo-narcisiac al prezentării de modă, perfect onorabil în sfera sa de acțiune, dar incompatibil ca orizont și ca acțiune directă cu ceea ce este, sau ar trebui să fie, un muzeu. Pierzîndu-și, așadar, una cîte una acele prerogative instituționale care să-i acrediteze și să-i perpetueze statutul său specific, Muzeul (totuși) Național de Artă, și-a concentrat întreaga atenție și toată energia asupra artei contemporane și s-a trensformat, așa cum am spus-o deja, în galerie curentă. într-
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
să arătăm, mai întîi, că în cazul altor cunoscuți barzi ai generației '60 situația e inversă. Ioan Alexandru a renunțat la frenezia sa dionisiacă inițială, clocot individualist anarhic, în favoarea unui discurs liturgic, de largă audiență ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat registrul liric propriu-zis pe unul lozincard-agitatoric, așadar de prefabricate ideologice, reglate, conform preferinței intime, la
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
18 luni am mai învățat și altceva: cauzele crizelor financiare și ale sărăciei sînt aceleași... Restrîngerea sărăciei ocupă o poziție de frunte și de centru în agenda noastră, preocupările noastre trebuie să aibă în vedere administrarea, instituțiile și construirea capacității instituționale". Firește că există și destule motive de satisfacție: de pildă, contemporaneitatea noastră este locul în care s-a petrecut "minunea" ca speranța de viață, longevitatea medie, să crească - în doar patru decenii - mai mult decît pe parcursul a patru milenii, în pofida
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
ar putea justifica, ci unul pur și simplu pentru tineret, chiar dacă tînărul este, să zicem, la cea de-a treia sau la cea de-a patra lui expoziție. în urma acestei înșiruiri de fapte, concluzia este evidentă: la nivelul reprezentării sale instituționale sau, cu alte cuvinte, la nivel sindicalist, arta românească nu a reușit să se adapteze la condițiile de libertate, iar încercările de a dovedi contrariul au fost, de cele mai multe ori, de-a dreptul jenante. Cum au reușit artiștii să facă
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
nu e lipsită de un umor, de data aceasta involuntar, declanșat de contrastul stilistic care o face de nepreluat (sau cel mult de preluat în mod ironic) de către limbajul curent și familiar: termenul comunitar pare prea tehnic, prea serios, prea "instituțional" pentru a desemna simpatica (sau, după gust și împrejurări) terifianta vietate de la colțul blocului. Opțiunea lexicală permite în acest caz și alte speculații ironice: putem observa că adjectivul (uneori substantivizat) comunitar capătă un sens "intern" ("cîinii care s-au aciuat
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
furnizor de inedite și de materie primă pentru istoria literaturii. Fără să piardă nimic din toate acestea, el a devenit, în ultimii ani, grație directorului sau, criticul și istoricul literar Dan Alexandru Condeescu, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat, un loc de confluenta a artelor, un reper cotidian pentru artiști, pentru numeroși oameni de cultură și pentru o bună parte din boema artistică bucureșteana. Dintr-o instituție necrofila, introvertita și glaciala, așa cum
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
de timpuriu imensele perspective deschise de tehnica audio-video; cu cele circa 800 de titluri trase an milioane de exemplare, el a făcut din disc temelia activității sale, ceea ce i-a dat ce ași dorea mai mult, independentă față de orice autoritate instituțională. Dar nu a făcut-o numai din calcul și an mod pasiv, ci și din reală pasiune pentru tehnică, studiind el ănsusi mijloacele și posibilitățile apărăturii, parcurgând toate etapele de la discul mono până la video-disc. an opera a introdus sistemul schimbului
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere a spiritului critic față cu tranziția. Bruscă, violența și confuză în plan politic și instituțional, "despărțirea" de comunism s-a făcut intelectual aproape exclusiv sub forma unor rechizitorii pe cît de vehemențe, pe atît de nediferențiate. Examenul critic al regimului prăbușit în doar cîteva ore a fost substituit de o simplistă retorica a delimitării patetice
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
din ianuarie 1990 și pînă acum, au fost implicați și au avut responsabilități publice, politice, administrative în "mersul tranziției" ar putea îndrăzni să spună "N-am văzut că nimicirea aparatului comunist era nimicirea Statului. Am contribuit la crearea unui deșert instituțional"?! Cel căruia îi aparține această recunoaștere tardivă a unei erori capitale nu este un om public său politic român: e directorul general al FMI, Michel Camdessus, personaj al cărui nume este însă bine știut de români. E adevărat, el a
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
Revenit în țară după 1990, printre altele chiar pentru a organiza unul dintre cele mai importante simpozioane de sculptură în lemn, Simpozionul de la Gărâna, Bată Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a arogantei birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
sportului. Putem aprecia că acest nou concept pune în valoare un domeniu din sistem educațional, educație fizică și sport, resursele științifice ale acestuia, consolidează sistemul și promovează un model care perfectat și aplicat va funcționa în beneficiul și interesul personal, instituțional, al sistemlui educațional și general din România. I. Motivație argument In procesul de integrare europeană, România impune modificări de sistem, extrapolări și mutații de subsisteme pe traseul aplicării unui management participativ ai calității. In mod deosebit, sistemul educațional parcurge o
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
activităților rezultate din organizarea, desfășurarea și participarea la sesiuni de comunicări științifice la conferințe și congrese și clasificarea acestora. • Stabilirea unui sistem unitar de punctaj în ierarhizarea pe diferite categorii ale centrelor de cercetare, revistelor și sesiunilor științifice, la nivel instituțional, național și internațional. III. Premise Ipoteze Prevederile legislației învățământului în vigoare impun sistemului de evaluare și recunoaștere profesională, în cadrul procesului de reformă educațională, o nouă componentă și anume competiția științifică. Sistemul existent nu dispune de o structură națională care să
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
Comisiile acestora, C.N.A.T.D.C.U. și A.N.A.C. și respectiv Comisiile de educație fizică și sport din cadrul acestora, care evaluează conform legii atât cadrele didactice în procesul de stimulare, motivare și promovare, cât și în procesul de evaluare și acreditare instituțională conform prevederilor legislației învățământului în vigoare. Prin identificarea beneficiarilor, se evidențiază și nivelele de valorificare a noului concept, a noului model. Rezultatul cercetării, conduce la necesitatea implementării noului model de evaluare și recunoaștere profesională prin competiție științifică în sistemul național
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
concept național de evaluare și recunoaștere profesională prin competiție științifică în domeniul fundamental, educație fizică și sport. Rezultă dovedit științific, necesitatea introducerii competiției în procesul de evaluare și recunoaștere profesională, obligatoriu de la primul nivel al „celulei"' de bază, la nivel instituțional, care prin lege este catedra. De la acest nivel structural în sistem educațional este necesar a se constitui comisii de evaluare, formate din 3-5 membrii, având în vedere faptul că în conformitate cu prevederile legislației învățământului în vigoare, o catedră este formată din
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
cel puțin 12 membrii, comisie care să fie condusă de Șeful de Catedră. De la acest nivel structural se va elabora o grilă de evaluare bazată pe un sistem de punctaj unitar care să aibă în vedere grila cadru de la nivel instituțional și național. Al doilea nivel de evaluare necesar a se crea, este cel instituțional. Comisiile de evaluare și recunoaștere profesională prin competiție științifică la nivel instituțional au un rol deosebit în asigurarea veridicității și probității procesului, de a reprezenta instituția
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]