269 matches
-
între neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile economice și
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în Relațiile Internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în Relațiile Internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a făcut ca prescripțiile liberalismului republican și cele ale liberalismului comercial să fie adesea incluse în conceptul de neoliberalism. Din acest motiv, pentru a evita confuzia, nu
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii '90 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul Relațiilor Internaționale. Urmând tendința noului instituționalism în știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (de exemplu, explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
arată în ce condiții sunt valide propozițiile realiste (1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod constant ideea complementarității celor două programe de cercetare, iar același lucru reiese și din observația lui Powell potrivit căreia multe aspecte importante ale instituționalismului neoliberal și ale realismului structural pot fi văzute drept cazuri speciale ale unui model mai general de sistem internațional. Referitor la metafora privind cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă doar într-un
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ca rezultatul unor alegeri raționale ale partidelor politice ca agenți raționali care încearcă să-și optimizeze câștigul în cadrul procesului de formare a coalițiilor. Unul dintre primii autori care s-au ocupat de domeniul teoriilor coalițiilor din punct de vedere al instituționalismului este Kaare Strøm. În lucrarea sa, acesta a încercat să ofere o explicație teoretică pentru formarea guvernelor minoritare. El ia drept variabile explicative influența opoziției și decisivitatea alegerilor ca instituții care influențează apariția și performanța guvernelor minoritare. Cercetarea sa, care
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
instituțiilor internaționale*tc " Falsa promisiune a instituțiilor internaționale*" John J. Mearsheimer** Acest articol analizează afirmația că instituțiile îndepărtează statele de război și promovează pacea. Mă voi concentra asupra evaluării principalelor teorii ale relațiilor internaționale care folosesc instituțiile drept concept central: instituționalismul liberal, securitatea colectivă și teoria critică 1. Voi începe însă cu o scurtă trecere în revistă a realismului, deoarece teoriile „instituționaliste” sunt în mare măsură reacții la acest curent și fiecare contestă direct logica de la baza lui2. Realiștii și instituționaliștii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-și găsește prea multă susținere în documentele istorice. Articolul este organizat după cum urmează. Voi începe cu o scurtă descriere a instituțiilor și cu o discuție despre realism, deoarece fiecare teorie instituționalistă îl critică. În continuare, voi prezenta și voi evalua instituționalismul liberal, securitatea colectivă și teoria critică. Secțiunea finală analizează motivele pentru care instituțiile sunt atât de bine văzute de strategi și cercetători, când există atât de puține dovezi că ele constituie o cauză importantă a păcii. Ce sunt instituțiile? Nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
24. Alianța nu poate rămâne la fel ca în timpul Războiului Rece. Variante ale teoriilor instituționaliste Există trei teorii instituționaliste, fiecare oferind argumente despre modul în care instituțiile reduc riscul războiului și favorizează pacea 25. Cea mai puțin ambițioasă teorie este instituționalismul liberal. Nu abordează direct importanta problemă a modalităților de a împiedica declanșarea unui război, ci se concentrează asupra explicării motivelor pentru care cooperarea economică dintre state și cea legată de mediul înconjurător sunt mai probabile decât admit realiștii. O mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai ambițioasă dintre toate, scopurile sale finale fiind transformarea fundamentală a naturii politicii internaționale și apariția unei lumi în care există nu numai o mai bună cooperare între state, ci și o pace autentică. Ca și securitatea colectivă, dar spre deosebire de instituționalismul liberal, teoria critică provoacă direct gândirea realistă privind comportamentul egoist al statelor. Argumentația rezultă din ipoteza că ideile și discursul - modul cum gândim și vorbim despre politica internațională - sunt forțele motoare ale acțiunii statelor. Respinge fără drept de apel afirmația
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Krasner a studiat eforturile de cooperare în diferite sectoare ale industriei internaționale de comunicații. El a descoperit că statele nu erau aproape deloc preocupate de trișat, fiind însă profund îngrijorate de beneficiile comparative, ceea ce l-a condus la concluzia că instituționalismul liberal „nu este relevant pentru comunicațiile globale”. Grieco a analizat eforturile americane și ale Comunității Europene de a implementa sub auspiciile GATT acordurile referitoare la barierele nontarifare în calea comerțului. El a descoperit că succesul nu a depins de preocuparea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezvoltăm o teorie a cooperării între state. Ideea este aparent acceptată de instituționaliștii liberali. Keohane, de pildă, recunoaște că a făcut „o greșeală majoră subestimând chestiunile distributive și complexitățile pe care ele le creează pentru cooperarea internațională”34. Poate fi instituționalismul liberal corectat? Instituționaliștii liberali trebuie să rezolve două probleme, dacă vor să-și remedieze teoria. Mai întâi, pot instituțiile să faciliteze cooperarea atunci când statele sunt în mod serios preocupate de câștigurile relative sau instituțiile contează numai când statele pot să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aparent că teoria lor se aplică atunci când considerentele respective sunt foarte puțin sau deloc importante 35. Astfel, a doua întrebare este: când nu sunt statele preocupate de câștigurile relative? Răspunsul la această întrebare ar defini aria de aplicabilitate a teoriei instituționalismului liberal. Instituționaliștii liberali nu s-au preocupat de acest subiect în mod sistematic; în consecință, orice evaluare a eforturilor de corectare a teoriei lor trebuie să fie preliminară. Există un răspuns complex al lui Keohane la lucrarea inițială a lui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
La originea argumentației lui Powell stă bine-cunoscutul echilibru ofensiv-defensiv, devenit renumit datorită lucrărilor lui Robert Jervis, George Quester, Jack Snyder și Stephen Van Evera 38. Powell susține că preocuparea pentru câștigurile relative contează prea mult și că statele acționează în conformitate cu instituționalismul liberal atunci când amenințarea unui război este redusă și „recurgerea la forță nu mai este o problemă”39. Se ajunge la această situație atunci când costul agresiunii este mare, ceea ce este, la rândul său, o funcție a „constrângerilor impuse de tehnologia războiului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doar câteva mari puteri - de obicei, cinci sau șase - și deseori cu importante asimetrii între ele. Snidal nu prezintă nici un exemplu istoric de sisteme multipolare în care marile puteri au ignorat considerațiile privind câștigurile relative 46. În al doilea rând, instituționalismul liberal are puține de spus în legătură cu rațiunile pentru care statele se preocupă de câștigurile relative. Adepții teoriei au ales în schimb să se bazeze pe două explicații realiste: echilibrul ofensiv-defensiv și distribuția puterii în sistem. În consecință, instituționalismul liberal nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doilea rând, instituționalismul liberal are puține de spus în legătură cu rațiunile pentru care statele se preocupă de câștigurile relative. Adepții teoriei au ales în schimb să se bazeze pe două explicații realiste: echilibrul ofensiv-defensiv și distribuția puterii în sistem. În consecință, instituționalismul liberal nu prea poate fi numit o alternativă teoretică la realism; ar trebui în schimb să fie considerat ca fiind subordonat acestuia 47. În al treilea rând, chiar și în circumstanțele în care logica realistă legată de câștigurile relative nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestuia 47. În al treilea rând, chiar și în circumstanțele în care logica realistă legată de câștigurile relative nu se aplică, o logică nonmilitară, precum teoria comerțului strategic, ar putea determina statele să gândească în termenii câștigurilor relative comparative. Teoria instituționalismului liberal ar trebui să confrunte direct aceste tipuri de logică. Erori ale logicii cauzale Întâlnim două erori majore în teoria securității colective, ambele referindu-se la componenta majoră a încrederii. Securitatea colectivă este o teorie incompletă, deoarece nu oferă o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
marca teoriei constructiviste, implică examinarea căilor prin care fiecare dintre aceste două fenomene face lumea mai bună. O altă evaluare recentă a constructivismului de către unii dintre creatorii săi, Nicholas Onuf (2001), îl identifică limpede din punct de vedere politic cu instituționalismul liberal (vezi și Sterling-Folker, 2000). Criticii constructivismului, din perspectivă neorealistă și postmodernistă, asociază curentul și cu un idealism liberal care nu cunoaște prea bine rolul puterii în relațiile internaționale. De pildă, într-un studiu recent al relației dintre postmodernism și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
urmăresc doar modificarea cadrului neoclasic, În vreme ce altele doresc completa sa Înlocuire. Vom evoca În continuare cinci curente sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Institutional Economics: Its Place in Political Economy, New Brunswick (NJ), Transaction Publishers. FOUCAULT Michel (1975), Surveiller et punir. Naissance de la prison, Paris, Gallimard. PARSONS Talcott (1951), The Social System, Glencoe, The Free Press. Φ Normă, Putere, Reglementare socială, SOCIALIZARE Instituționalismtc "Instituționalism" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Integraretc "Integrare" Integrarea este un „concept-orizont” În sociologie, structurând ansamblul disciplinei Încă de la Începuturile acesteia (Schnapper, coordonator, 2001, p. 6). Ea poate fi definită pe scurt drept ansamblul legăturilor sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariția unei noi componente a raporturilor internaționale relațiile transnaționale. În centru se află actorii nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32. Teoria instituționalismului neoliberal, expusă de Robert Keohane în After Hegemony este o sinteză între ideile realismului structural și interdependența complexă, care susține că singura sursă de stabilitate și securitate din sistem o constituie instituțiile internaționale 33. În cadrul acestui curent se demonstrează că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]