334 matches
-
care poate oferi o explicație plauzibilă pentru această evoluție, descriind motivul pentru care ea poate avea o semnificație de proporții pentru tiparul dez voltării din politica mondială. În loc să înțelegem sfârșitul Războiului Rece ca un șoc exogen, așa cum afirmă neorealiști și instituționaliști proeminenți, am putea privi colapsul sovietic dpret reflectarea unor procese de selecție culturală din mediul internațional. Din această perspectivă, regimurilor ne-liberale le lipsește flexibilitatea, și vor fi eliminate ca actori semnificativi din competiția pe termen lung cu societățile mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre cele trei cadre teoretice evaluate este util pentru explicarea dinamicii relațiilor dintre marile puteri din timpul perioadei examinate. Totuși, și tiparele generale ale activității instituționalizate dintre state importante prezintă dileme semnificative atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste. Cele ce reprezintă anomalii pentru neorealism și instituționalism oferă dovezi ale tipului de schimbare calitativă în structura relațiilor dintre marilor puteri, prevăzut de teoria liberală. În tabelul 6.1 sunt rezumate concluziile lucrării de față cu referire la aceste criterii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
regionale și globale de cooperare economică și în domeniul securității. Acest fapt reflectă parțial beneficiile pe care China urmează să le dobândească prin participarea în astfel de instituții. De asemenea, se poate să fie nevoie de anumite explicații neorealiste și instituționaliste luate împreună, pentru a înțelege tendințele din arii tematice specifice. Explicații coerente ale funcționării regimului de non-proliferare din Asia de Est pot fi construite folosindu-ne fie de neorealism, fie de instituționalism. În mod similar, diplomația economică dintre principalele puteri
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice și de securitate. China Implicarea Chinei pe baza egalității în creștere între statutul ei și cel al SUA și al Japoniei. Totuși, tiparul general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o bază pentru dezvoltarea multilateralismului. Problema întâmpinată de neorealism și instituționalism constă în faptul că nu este clar dacă aceste modele surprind în mod corespunzător
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
China poate construi cea mai stabilă platformă pe termen lung pentru asigurarea implicării extinse și susținerea creșterii economice continue. În cele trei cazuri, este important să evidențiem complexitatea legăturilor dintre diplomația în domeniul securității și cea referitoare la chestiunile economice. Instituționaliștii tind să privească aceste componente ale diplomației ca fiind distincte, atunci când există cu adevărat legături strânse între ele. Aceasta decurge logic din afirmația potrivit căreia continuitatea va sta la baza structurii relațiilor postbelice dintre principalele puteri. Structura relațiilor multilaterale moștenită
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o stratificare pe orizontală în cadrul sistemului internațional. În acest aranjament "multietajat", statele de rangul doi preiau roluri de puteri civile și se specializează în sprijinirea sistemelor de guvernanță chemate să administreze interdependența economică și de mediu. Acest fapt le permite instituționaliștilor să contracareze enunțurile realiste structurale cu privire la apariția unei competiții poziționale între marile puteri. Totuși, această modalitate de încadrare a dezbaterii privind natura schimbării în sistemul internațional după Războiul Rece pierde din vedere posibilitatea ca structura asimetrică a regimurilor multilaterale dezvoltate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de rangul doi din aceste regiuni sunt presate să-și aducă la zi contribuțiile la securitatea multilaterală și instituțiile economice, și, de asemenea, își exercită propria influență în termeni mai autonomi decât în trecut. Aceste discontinuități reprezintă anomalii pentru predicțiile instituționaliste privind continuitatea în structura acordurilor multilaterale postbelice, după Războiul Rece. Totuși, ele nu se potrivesc nici cu ipotezele neorealiste. În timp ce în ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
scară globală și funcționează în favoarea unei structuri mai egale a drepturilor și responsabilităților în cadrul ordinii internaționale emergente. Tendința generală observată este asociată cu un amestec complex între continuitate și schimbare, care prezintă anomalii majore pentru predicțiile teoriei neorealiste și teoriei instituționaliste. Prin contrast, acest amestec este compatibil cu marjele de comportament asociate cu modelul liberal. Ajustări ale politicii externe În primii zece ani ai perioadei post-Război Rece, Germania, Japonia și China au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale politicii externe În primii zece ani ai perioadei post-Război Rece, Germania, Japonia și China au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe strategice. Aceste preferințe ies din sferele de comportament anticipate de modelul neorealist sau de modelul instituționalist. În timp ce prezintă anomalii pentru cadrele existente, acest tipar poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste mercantile Heginbotham și Samuels China Realiste identitare Johnston Preferințele exprimate de Germania unificată sunt caracterizate de Anderson și Goodman drept reflexiv-instituționaliste. Pe măsură ce se adaptau la tranziția de la Războiul Rece, "instituțiile [...] au restructurat și au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care au structuri industriale complementare (mai ales China), în timp ce balansează împotriva statelor industrializate avansate. Astfel, la fel ca în cazul Germaniei, preferințele distincte exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 nu sunt compatibile nici cu predicțiile neorealiste, și nici cu cele instituționaliste. În schimb, ele reflectă puternic influența coalițiilor economice și politice interne formate după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit lui Johnston, preferințele Chinei după 1989 pot fi caracterizate drept realiste identitare. Realismul identității sugerează că liderii chinezi consideră că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a reflecta la sine în mod critic și de a se transforma din punct de vedere cultural. Totuși, prin extensie, această explicație acordă statelor o sferă semnificativă pentru exprimarea unei diversități de preferințe ce reflectă influența coalițiilor interne. Neorealiștii și instituționaliștii ar obiecta, poate, că și ei ar putea să accepte că, în anumite situații, preferințele interne ale statelor le influențează comportamentul internațional. Totuși, această afirmație poate primi trei răspunsuri, în baza cazurilor examinate. Mai întâi, aceste descoperiri se aplică în raport cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt un factor consecvent care influențează politica externă. Nu se poate sugera că, în aceste cazuri, preferințele influențează politica externă într-un mod ad hoc. Din contra, ele au modelat în mod hotărâtor marile strategii pe parcursul anilor 1990. Neorealiștilor și instituționaliștilor le este dificil să sugereze că aceste tipare consecvente ale comportamentului celor trei state importante, care funcționează în circumstanțe foarte diferite, reprezintă anomalii temporare în raport cu tiparele de comportament prezise de teoriile lor. Prin contrast, tiparul observat poate fi explicat prin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și alte state importante. Astfel, în prezent circulă o evaluare neorealistă a naturii ordinii emergente post-Război Rece, ca o consecință a principalelor evoluții apărute în sistemul internațional după 1999. Dacă alinierea la hegemon se dovedește a nu fi durabilă, teoria instituționalistă ar putea oferi un scenariu alternativ și mai optimist pentru viitor. Logica argumentelor instituționaliste tinde să indice că riscul de declin și supraextindere hegemonică intrinsec statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
emergente post-Război Rece, ca o consecință a principalelor evoluții apărute în sistemul internațional după 1999. Dacă alinierea la hegemon se dovedește a nu fi durabilă, teoria instituționalistă ar putea oferi un scenariu alternativ și mai optimist pentru viitor. Logica argumentelor instituționaliste tinde să indice că riscul de declin și supraextindere hegemonică intrinsec statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în mare măsură de multilateralism. Această perspectivă teoretică se bazează pe metodologia alegerii raționale și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în mare măsură de multilateralism. Această perspectivă teoretică se bazează pe metodologia alegerii raționale și pe logica funcțională a cooperării. În chestiunea terorismului internațional, potrivit logicii instituționaliste nu numai că amenințarea reprezentată de rețelele teroriste poate fi foarte mare pentru SUA, ci și recursul la puterea militară în sine poate fi un instrument brutal de abordare a problemei. Pentru a face față eficient activităților teroriste internaționale, SUA
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
față eficient activităților teroriste internaționale, SUA vor trebui să coopereze intensiv cu alți actori într-o serie largă de domenii ale politicii "mici", cum ar fi imigrația, forțele de poliție și serviciile de informații. În cazul unilateralismului și intervenției preemptive, instituționaliștii ar putea identifica o serie de costuri pe termen lung pentru SUA, asociate cu un astfel de comportament constant. Probabil că astfel de acțiuni vor genera ceea ce Keohane numește un "efect de bumerang", în care SUA sunt, în consecință, încurajate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
susținerii directe a activităților teroriste orientate împotriva SUA, cel puțin pe termen scurt și mediu. Bineînțeles că tema proliferării nucleare este mult mai problematică în contextul estasiatic, mai ales în ceea ce privește Coreea de Nord, dar și China și, posibil, Japonia. Cu toate acestea, instituționaliștii ar putea oferi un scenariu mai optimist pentru lumea după 11 septembrie 2001, în baza afirmațiilor lor privind costurile administrării sistemului pentru hegemon, precum și avantajele lui pe termen lung, în urma recursului la diplomația multilaterală. Totuși, se poate afirma că dificultățile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
11 septembrie 2001, în baza afirmațiilor lor privind costurile administrării sistemului pentru hegemon, precum și avantajele lui pe termen lung, în urma recursului la diplomația multilaterală. Totuși, se poate afirma că dificultățile cu care se confruntă SUA depășesc logica funcțională a teoriei instituționaliste. În lucrarea lui celebră, Myths of Empire, Jack Snyder încearcă să integreze nivelul intern și cel sistemic al analizei pentru a explica de ce, din punct de vedere istoric, supra-extinderea se întâlnește mult mai des în cazul puterilor hegemonice decât sub-extinderea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
34, 85, 90, 94, 106, 127, 141 Mayer, P. / 186 McFaul, M. / 72-73 Mearsheimer, J. J. / 31, 51, 68, 78, 99, 121 Mecanismul Ratelor de Schimb (MRS) / 82-84, 152 Meiers, F. J. / 85-86, 90, 96 Mochizuki, M. M. / 116 Modelul instituționalist al sistemului internațional / 30, 33, 60 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1992). Asumîndu-și aceleași premise teoretice ca și Waltz, ei conchid că așteptările neorealiste nu sînt nici corecte, nici eronate: ele sînt un caz particular, un fragment dintr-un tablou mai vast ce poate fi înțeles mai bine în cadrul diverselor tipologii instituționaliste. Unii realiști cred că, de această dată, prețul plătit de realism pentru a fi respectabil din punct de vedere academic și pentru a cîștiga publicul a fost mai mare chiar și decît cel plătit de Morgenthau. Desigur, în vremea crizei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
explorării modului în care aceste tendințe au afectat sistemul francez al guvernării teritoriale. Abordarea generală adoptată este, în primul rând, de a prezenta aspectele generale ale situației franceze (Partea I). Aceasta este o consecința a ceea ce s-a numit abordare instituționalistă istorică asupra științei sociale care argumentează că istoria impune o cale determinată (path dependencies) care afectează dezvoltările ulterioare. Referitor la situația franceză, un "moment" important a fost Revoluția Franceză care a început în 1789, dar aceasta poate fi înțeleasă doar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]