397 matches
-
motivației învățării; îmbunătățirea predării, eficientizarea prin metodologie, mijloace optim valorificate; crearea unor situații de învățare adecvate. „Învățătorul folosește strategii adecvate pentru a introduce, explica și restructura conceptele predate pentru ca toți elevii să le înțeleagă. Învățătorul alege strategii potrivite și contexte instrucționale care să asigure participarea activă la lecție a elevilor.” (Gliga, L., 2002, p. 83) Funcția didactică a învățătorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor, ea se îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de grame în jumătatea superioară a craniului omenesc. Această descriere este, de fapt, palidul model, extrem de simplificat al creierului. L'Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O ții tot așa
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al creierului. L'Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O ții tot așa înainte și cobori traversînd drumul care taie calea. O iei pe drumul ce cotește la dreapta, de-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor textuale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor textuale, preocupate doar de efectul global. Este mult mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aurit, în mijloc, crucea neagră cu brațele de două ori îndoite la capete, iar în plin centru o floare de crin din aur, cu tulpină retezată și deviza: Domnul mîntuiască-l pe rege, stăpînul nostru" (n.t.). În varianta franceză secvențialitatea instrucțională este redată prin utilizarea verbelor la infinitiv: traverser, prendre, continuer etc. care, în limba română, au fost traduse la imperativ (n.t.). * Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994 (n.t.). Traducerile denumirilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
20. Cadrarea 21 se referă la contextul în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și de discrusul regulativ, care se referă la regulile de ordine socială. Trebuie însă specificat aici că există diferențe semnificative între felul în care un cod este transmis și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele curriculare adiționale, precum culegeri de texte și de exerciții, timpul alocat experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
criteriului pentru determinarea priorităților programului; alegerea gradului de rigiditate/flexibilitate al programelor planificate; obținerea suportului puterii situațiilor formale și informale) se referă la etapa de planificare, următoarele patru la design și implementare (selectarea și organizarea experiențelor de învățare; identificarea designului instrucțional cu metode și tehnici propice; utilizarea efectivă a priorităților; obținerea resurselor necesare pentru a susține programul) și ultimele două la evaluare (determinarea rezultatelor, eficienței și impactului; comunicarea valorii programului factorilor de decizie). Modelul Cervero și Wilson (1994)tc "Modelul Cervero
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea intențiilor și pregătirea planului instrucțional; pregătirea planului administrativ; dezvoltarea unui plan de evaluare sumativă. Modelul Caffarella (2002)tc "Modelul Caffarella (2002)" Caffarella propune un model interactiv de planificare a unui program ca o reconfigurare a celor mai bune trăsături a câtorva modele existente. Modelul său
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale modelului, în orice ordine și combinație, în funcție de context. Elementele componente ale acestui model sunt următoarele: delimitarea contextului, construirea unei puternice baze de suport, identificarea ideilor programului, sortarea și realizarea unei liste prioritare a ideilor, dezvoltarea obiectivelor programului, designul planului instrucțional, elaborarea planului de transfer al învățării, formularea planului de evaluare, elaborarea recomandărilor și comunicarea rezultatelor, selectarea formatelor, orarelor și nevoilor personalului, pregătirea bugetelor și a planurilor de marketing, coordonarea facilităților și a evenimentelor. Planificarea este astfel interactivă și devine un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de nevoile identificate, selectarea conținuturilor, strategiilor didactice și metodelor de evaluare. În sprijinul celor afirmate anterior, propunem spre analiză un model elaborat de Institutele Naționale Speciale Media din Statele Unite (apud Gustafson, 1996, p. 504): Figura 4.1. Model de dezvoltare instrucțională Analiza nevoilor de învățaretc "Analiza nevoilor de învățare" Dat fiind faptul că această temă va fi analizată pe larg în alt capitol, vom aminti doar câteva aspecte. Analiza nevoilor de învățare se concentrează asupra unor elemente de tipul „Cine și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele privind natura învățării determină selecția metodelor pe care o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea de către colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
criteriului pentru determinarea priorităților programului; alegerea gradului de rigiditate/flexibilitate al programelor planificate; obținerea suportului puterii situațiilor formale și informale) se referă la etapa de planificare, următoarele patru la design și implementare (selectarea și organizarea experiențelor de învățare; identificarea designului instrucțional cu metode și tehnici propice; utilizarea efectivă a priorităților; obținerea resurselor necesare pentru a susține programul) și ultimele două la evaluare (determinarea rezultatelor, eficienței și impactului; comunicarea valorii programului factorilor de decizie). Modelul Cervero și Wilson (1994)tc "Modelul Cervero
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea intențiilor și pregătirea planului instrucțional; pregătirea planului administrativ; dezvoltarea unui plan de evaluare sumativă. Modelul Caffarella (2002)tc "Modelul Caffarella (2002)" Caffarella propune un model interactiv de planificare a unui program ca o reconfigurare a celor mai bune trăsături a câtorva modele existente. Modelul său
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale modelului, în orice ordine și combinație, în funcție de context. Elementele componente ale acestui model sunt următoarele: delimitarea contextului, construirea unei puternice baze de suport, identificarea ideilor programului, sortarea și realizarea unei liste prioritare a ideilor, dezvoltarea obiectivelor programului, designul planului instrucțional, elaborarea planului de transfer al învățării, formularea planului de evaluare, elaborarea recomandărilor și comunicarea rezultatelor, selectarea formatelor, orarelor și nevoilor personalului, pregătirea bugetelor și a planurilor de marketing, coordonarea facilităților și a evenimentelor. Planificarea este astfel interactivă și devine un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de nevoile identificate, selectarea conținuturilor, strategiilor didactice și metodelor de evaluare. În sprijinul celor afirmate anterior, propunem spre analiză un model elaborat de Institutele Naționale Speciale Media din Statele Unite (apud Gustafson, 1996, p. 504): Figura 4.1. Model de dezvoltare instrucțională Analiza nevoilor de învățaretc "Analiza nevoilor de învățare" Dat fiind faptul că această temă va fi analizată pe larg în alt capitol, vom aminti doar câteva aspecte. Analiza nevoilor de învățare se concentrează asupra unor elemente de tipul „Cine și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele privind natura învățării determină selecția metodelor pe care o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea de către colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că orice lecție trebuie să treacă printr-un număr fix de etape. Practică pedagogica a dovedit că „etapele formale” sunt o creație artificială și împiedică obținerea unui randament maxim al lecției. „Proiectarea unei lecții este operația de identificare a secvențelor instrucționale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră școlară. Documentul care ordonează momentele lecției cu funcțiile adiacente are un caracter tehnic și normativ și se numește de la caz la caz, proiect de lecție, proiect de tehnologie didactica
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]