30,379 matches
-
Schengen - România stă foarte bine, este deja în Schengen în mod practic. Ori, utilizarea MCV-ului și aprecierile cu privire la politicieni împotriva unei țări membre, este deja un lucru care devine dificil de acceptat. Până la urmă, obiectivul nostru este să ne integrăm în Uniunea Europeană, de aceea ne-am bucurat legat de liberalizarea circulației forței de muncă la 1 ianuarie, de aceea vrem să fim în Schengen, să continuăm procesul de integrare și, de aceea, ne pregătim să intrăm în euro tot pentru
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
și nu ține nici cu unii, nici cu alții. El e dincolo de geologie și de istorie. Nici unii, nici alții, - în geologie sau în istorie, - nu au dreptate sau nedreptate. Trebuie să te ridici peste geologie și istorie, spre a te integra într-o ordine spirituală, independentă de lumea asta căreia îi aparții, dar de care te poți libera. Trebuie să ducem o luptă teribilă pentru ca să ne rămînă intactă posibilitatea de a urca, de a ne libera de lanțurile geologiei și istoriei
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Ion Buzași La sfârșitul lunii februarie se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Timotei Cipariu, una dintre cele mai impunătoare figuri culturale din veacul trecut. Integrându-se organic în pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii române
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
cuprinde pe toți. Ce rost ar mai avea, să-l repetăm?... Mă necăjește faptul că, din ce în ce precizîndu-mă, mă dovedesc a fi un întîrziat. Nu sunt nici răsăritean, nici occidental. (în occident, e prea tîrziu ca să mă pot integra, ca să mai prindă grefa). Nu sunt nici în car, nici în căruță. Sunt un amestec hibrid de spiritualitate catolică și ceva ortodoxă. ...Și mă sbat, în mod absurd, pentru lucrurile acestea în ajun de prăvălirea tuturor lucrurilor acestora și a
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
atît de puternică încît continuarea monologului se dovedea cu neputință. Profesorul lansa atunci o întrebare legată de progresul expunerii, căreia cei din sală se întreceau să-i răspundă. Mă surprind utilizînd imperfectul în evocarea acestor împrejurări; pentru mine, ele se integrează capitolului, teoretic încheiat, al studenției. De fapt, ar fi fost mai potrivit să utilizez prezentul. în locul nostru, al celor de acum cîțiva ani, alți studenți iau astăzi cu asalt Amfiteatrul Odobescu, se înghesuie în bănci sau pe prichiciul ferestrelor, ascultă
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
experimental "socialist", atât de artificial, dizarmonic și scindat. Proza scurtă cu care își face debutul literar (Povestiri din provincie, 1967) înseamnă în cazul său nu o vocație, dar necesitatea unui exercițiu, fragmentarist, romanesc. De altfel, trei "povestiri" lungi vor fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor profesionale. El optează pentru mediul industrial socialist, cunoscut, pesemne, ca jurisconsult. Mediul profesional juridic
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
plesnet de bici/ și burta zilelor sure am s-o spintec cu-n brici/ Să țâșnească-n fine, cald și iute, sângele vremii“. Este semnificativ că Maria Banuș a păstrat în evidențe fragmentul și, fără să destăinuiască proveniența, îl va integra, cu titlu retușat, mănunchiului de Răzlețe, atașate selecției retrospective din 1971. De altminteri, va mai extrage de pe aceeași filă de manuscris alte prizărite versuri, vechi de exact patru decenii, dar nealterate în mesajul lor revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
nu au reținut-o. Ideea menționată apare numai ca un aspect special și relativ periferic - și care nici măcar nu este afirmat clar și neechivoc - și nicidecum ca „o înțelegere a artei care leagă între ele părțile” etc., punctul central care integra totul într-o unitate sistematică. De fapt, ideea artei ca formă perfectă a muncii s-a clarificat pe deplin și a fost accentuată de Vianu în lucrările imediat următoare Esteticii: Asupra ideii de perfecțiune în artă (1937), Prefața la Raționalism
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
că orele de clasă înseamnă constrîngere, osteneală și plictiseală, iar recreația joc și libertate, nu se pot aștepta progrese și performanțe școlare. Abia cînd jocul, cu componenta lui de libertate, pe care o subliniază cartea lui Solomon Marcus, va fi integrat în mod inteligent în învățămînt, elevii vor participa cu mai mult entuziasm la ore. Micul tratat al profesorului Solomon Marcus este el însuși un amestec bine dozat de ludic și grav, de informație, creativitate și amuzament. Homo ludens este privit
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
Iosif Cheie-Pantea pledează cazul acestei afinități, în ciuda deosebirilor evidente, aducând drept argumente citate din Alexandru Paleologu, Ion Negoițescu, Eugen Ionescu și alții. Formația comparatistă a autorului se face simțită în toate scrierile sale sub forma filiațiilor pe care le trasează integrând scriitorii români în context internațional. O astfel de paralelă este stabilită între Thalassa, romanul lui Macedonski, și Triomfo della morte, opera lui D'Annunzio, autorul având grijă să distingă între posibilele influențe și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
reformelor", pentru ca, ulterior, să ajungă a indica o doctrină a moderației politice perfect compatibilă cu ideea de progres. Aceeași soartă o are cuvântul reacționar ce dobândește respectabilitate în scrierile politice ale lui Eminescu. Constantin Rădulescu Motru, la rându-i, îl integrează viziunii organice tipic conservatoare: „Când organismul social e viguros, atunci îndreptarea mai este cu putință. Boala poate fi alungată prin una din acele reacțiuni de sănătate care survin brusc ca să deschidă un drum vieții înăbușite. În urma reacțiunii, forțele se reculeg
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
ducea cu caii la adăpat, se interesa de păsăretul curții, cerea slugilor bătrâne să-i spună povești. Această curiozitate e aproape congenitală, ca și auzul foarte bun, care înregistra "acordurile delicate ori grave ale naturii". Ca un "primitiv", el se integrează cu întreaga ființă plantelor și animalelor. Deși în această scriere memorialistică vrea să "se lipsească de meșteșugul breslei din care face parte", Sadoveanu nu se poate abține să nu descrie, cu penelul său cunoscut, bălțile Siretului în expedițiile lui cinegetice
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
evreu a încetat să mai însemne o apartenență religioasă și a început să desemneze o etnie; astfel, convertirea n-a mai fost o soluție, fiindcă dacă religia ți-o poți schimba, dar etnia, rasa, nu. Dorința evreilor de a se integra se pare că în parte a rămas; în Banat, evreii, neologi sau ortodocși, care-au supraviețuit războiului (lagărelor de concentrare sau deportării în Transnistria) fie au plecat în Israel, Canada, Germania, fie s-au asimilat. Și asta fără să-nceteze
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
travaliul filologic este - după cum remarcam mai devreme - esențial, el nu rămîne, nici pe departe, un scop în sine, ci conturează chiar o posibilă deschidere spre zona investigării mentalităților. După cum și-a propus să ne demonstreze autoarea, poetul pare să se integreze într-adevăr unei epoci mai noi, definită "prin răsturnarea modului tradițional de a exista și a celui clasic de a scrie"...... Catrinel Popa Andrei Bodiu, Șapte teme ale romanului postpașoptist, Ed. Paralela 45, 178 pag. Alexandra Ciocârlie, Iuvenal, Editura Fundației
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
prin Constituția din 1866 și apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au cedat din prerogativele lor sociale și politice în favoarea burgheziei în ascensiune." Și aceasta "cu scopul de a așeza țara pe făgașul dezvoltării moderne", deci de a o integra cu adevărat în civilizația occidentală. O impozantă dovadă ar fi chiar denumirea de "mic Paris" care se dădea Bucureștilor de odinioară (ne bucurăm că, un autentic vorbitor de limbă română, dl Mihai Sorin Rădulescu scrie "Bucureștii" și nu "Bucureștiul"). "Astăzi
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
următoare, am părăsit Bucureștiul, grăbind să ajung în casa părinților mei la Sibiu, unde mă aștepta fetița mea în vîrstă de cinci ani, pe care o trimisesem înainte cu două săptămîni, însoțită de guvernantă, scoțînd-o din arșița capitalei. M-am integrat cu rapiditate în atmosfera familiei mele numeroase, în care fetița mea Milena se simțea alintată, fiind înconjurată de frații mei mai mici, care animau jocurile, cu neașteptate acțiuni copilărești, inventate spre plăcerea micei lor nepoțele. Planul unei călătorii la stațiunea
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
femeilor de Ludmila Ulițkaia: “Femeile mint cum respiră”, spune autoarea, nu înainte de a oferi cititorului șase povești din care să poată afla adevărul despre talentul, frumusețea, fantezia, impertinența și - de ce nu? - arta din spatele minciunii unei femei. Când mint, femeile se integrează în minciuna lor, o trăiesc cu pasiune, cu voluptate, cu lacrimi în ochi. Cel mai adesea, deși mai crudă și mai dramatică, viața din minciuna unei femei e mai frumoasă decât cea din realitatea ei. Cel puțin așa se întâmplă
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
III-lea cu un scop foarte practic, acela de a adăposti detașamentul de gardă al palatului prințului moștenitor. Linia neoclasică i se datorează arhitectului Karl Friedrich Schinkel. În 1931 a fost dedicat celor căzuți în războiul mondial. Naziștii l-au integrat firesc în marșurile lor (de fiecare dată când un general german era ucis, procesiunea funebră făcea o scurtă oprire în fața memorialului, iar mareșalul Göring striga: “Generale, te duci în Walhala!”). În timpul celui de-al doilea război a fost grav avariat
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
două care tratează despre starea românului american (Why bother?) și despre singurătatea cititorului de cursă lungă (The reader în exile) mi-au sporit anxietatea în legătură cu ce avea să urmeze după Corrections. Mă așteptam fie că Franzen să încerce să se integreze într-un fel de consumerism al lecturii în căutare de noi cititori, fie să se refugieze într-o formulă snoaba, inaccesibila și hiperintelectualistă, mizând pe radicalizarea și fidelizarea celor vechi. În fine, Corrections, trebuie să recunosc, mi s-a părut
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
se părea mică și castă. și lumea mi se părea cînd urîtă, cînd frumoasă. O, și erau atît de multe prilejuri de minunare! Din burta mamei mele priveam cum ninge. Priveam războaiele care ning peste lume. țineam sub observație și integram în sistem marea care face spume Din burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă ademenească. Așa, ca și cînd ar fi spus: Hai, ghidi-ghidi, ieși afară, ghidușule! Dar eu nu mă dădeam înșelat. Dar
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
echipă critică - Lucian Raicu, Valeriu Cristea, S.Damian, Dana Dumitriu și Gabriel Dimisianu, bineînțeles, erau redactori, iar colaboratori permanenți Matei Călinescu, Nicolae Balotă, Dan Cristea, Mihai Ungheanu (ce mare critic s-a ratat în el!) -, tînărul care eram a fost integrat în cel mai natural chip. Eram împreună și făceam o revistă, asta era tot. Spiritul de echipă era mai presus decît diferențele de vîrstă, de operă și vechime literară, de notorietate, de autoritate. Iar cît era de important acest spirit
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
enigmatic decît toate celelalte pe care macondinii le vor fi mărturisit de-a lungul veacului lor. Firul acesta mi-a virgilat interpretările fascinate de macondinul al cărui corp nu avea nici un milimetru neacoperit de tatuaje și care nu se putuse integra familiei lui, protomasculul a cărui respirație vulcanică se putea auzi prin toată casa. Sîngele vărsat în liniile tatuajelor ce se desfac îmi închipuiau o comunicare miraculoasă, o empatie sanguină ce continua să izvorască chiar și după ce sursa i se închisese
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
Mamele noastre-ntocmesc/ Zi de zi un dicționar traco-tragic/ Cu ierburi de leac,/ În vreme ce eu/ Cu mine însumi vorbesc/ Despre democrația miresmelor/ Și cetăți scufundate.” (Ars Poetica). Există tentația evadării din timp, într-o lumină paradisiacă. Extazul panteist ne va integra în ecuația fericirii. Poetul își asumă pericolul trădării, risc ce merită înfruntat atunci când privilegiezi în mod absolut iubirea. Creatorul nu poate fi recunoscut decât după stigmatul amorului. În acest volum, vocile ancestrale rostesc adevăruri ce vor dăinui perpetuu. E o
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce surprinde instantaneele vieții, cu realismul, care redă fațetele realității, cu oamenii din preajma scriitorului deveniți personaje sau martori discreți, cu aspecte rupte din viața cotidiană în care sunt integrați”. „Pe cărările vieții” este o carte care mărturisește despre problemele actuale ale umanității, despre schimbările în plan literar, cultural, în I.T. ( prin apariția internetului și a site-urilor de socializare care îi apropie pe oameni și le asigură acestora accesul
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]