1,112 matches
-
fi un elev mediocru (categoria 9), iar printre cei tineri se vorbește despre efortul limitat destinat studiului (categoria 7) - ambele fiind exemplificate de altfel prin dosarul lui David, după cum se poate vedea în tabelul 6.1b. În schimb, absolvenții claselor integrative își aduc aminte de libertatea de alegere a materiilor de studiu (categoria 3 în cele două profiluri) - aspect care lipsește cu totul din amintirile celor ce au urmat programul experimental. Numai absolvenții programului normal menționează evaluarea pozitivă a materiilor opționale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care lipsește cu totul din amintirile celor ce au urmat programul experimental. Numai absolvenții programului normal menționează evaluarea pozitivă a materiilor opționale care se puneau la dispoziția elevilor (de exemplu, electronica). Am putea concluziona astfel că programul educațional al școlilor integrative a rămas în memoria absolvenților ca fiind permisiv în ceea ce privește libertatea de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în ceea ce privește libertatea de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi de climatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit programul experimental. 3. Evaluarea generală a experienței școlare. Mulți intervievați au oferit o evaluare spontană a liceului. Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie este mai bine clasată printre absolvenții claselor normale decât printre cei ai claselor segregate (categoriile 9 și 8 pentru cei din clasele segregate și, respectiv, 4 și 5 pentru cei din clasele integrative). O categorie similară exprimă mândria de a fi absolvit școala respectivă; aceasta apare, de asemenea, în profilul adulților tineri din ambele grupe, având însă o conotație ușor diferită. În vreme ce absolvenții claselor segregate se refereau la mândria de a învăța la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ușor diferită. În vreme ce absolvenții claselor segregate se refereau la mândria de a învăța la acel liceu - pentru că „este cel mai bun liceu din oraș” - fără să facă referire directă la ei înșiși ca făcând parte din el, cei din programul integrativ vorbeau de fapt despre două aspecte ale acesti mândrii - rezultatele școlare bune și afilierea lor la acel liceu. Evaluările generale negative au fost prea rare ca să fie incluse printre cele mai frecvente categorii din grupele noastre de cercetare, deși „minimalizarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tineri). Ca rezultat obținut din confruntarea dintre individ și sistemul educațional, mulți și-au exprimat îndoielile privitoare la adevărata lor identitate (categoria 5 din grupa celor de vârstă mijlocie). Aceste trăsături lipsesc aproape cu desăvârșire din relatările absolvenților din clasele integrative, indicând probabil faptul că ele nu se numărau printre aspectele importante ale amintirilor din liceu. Rezultatele pe scurt Rolul jucat de amintirile din liceu în ansamblul poveștii vieții a fost mult mai pregnant în cazul grupelor de absolvenți ai programului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1-10. Tannen, D. (1990), You just don’t understand, William Morrow, New York. Tetlock, P.E. (1991), „An alternative metaphor in the study of judgment and choice: People as politicians”, Theory and Pyschology, 1 (4), pp. 451-477. Tetlock, P.E., Suedfeld, P. (1988), „Integrative complexity coding of verbal behavior”, în C. Antaki (ed.), Analyzing everyday explanation: A casebook of method (pp. 43-59), Sage, Londra. Thompson, S. (1994), „Changing lives, changing genres: Teenage girls’ narratives about sex and romance, 1978-1986”, în A.S. Rossi (ed.), Sexuality
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
materiale, sociale, ideale) induce și ea noi aspecte ale virtualizării. Omologiile structurale fac din fiecare componentă o piesă a ansamblului ce poate fi construit. Standardizarea aduce după sine o compatibilizare a sistemelor economice, financiare, educaționale, informaționale. Construirea unor spații politico-economice integrative (Uniunea Europeană!) presupune o standardizare, respectiv o virtualizare a unor ansambluri ce se fac și se refac necontenit, indiferent de decalaje temporale sau spațiale. Organizarea virtuală a unui ansamblu existențial comportă o serie de caracteristici ce trebuie avute în vedere: potențialitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
recunoscute social, dar având totuși o funcționalitate societală. Pentru unii, sintagma Web social are o consistență viabilă. Gloria Mark, de pildă, invocă o astfel de expresie în înțelesul de Ăinfrastructură prin care oamenii pot face uz de o experiență on-line integrativă pentru a se raporta sau a face uz de o informație socială, chiar și atunci când nu au o colaborare formală. (2001, p. 249) Această experiență este generatoare de o anumită coeziune socială, cu implicații formative asupra ansamblului societal. În același
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cu integrarea curriculumului, chiar dacă, într-o oarecare măsură, putem spune că cea din urmă este rezultatul sau consecința celei dintâi. O altă precizare utilă încă din punctul de pornire al discuției este că, prin curriculum integrat (sau, uneori, educație integrată/integrativă 1), nu vom face referire la integrarea copiilor cu nevoi speciale sau la educația organizată pentru integrarea copiilor cu cerințe educative speciale. Conceptul de integrare este foarte utilizat și în domeniul CES, iar din acest motiv considerăm oportună distincția. Posibilitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
moment dat. Importanța cunoașterii/învățării conceptuale este subliniată de diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare ce se întinde pe tot parcursul vieții. Înțelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate patternuri și conexiuni între fapte, idei și exemple, precum și de a sintetiza informația la nivel conceptual (2002, p. 8). Acestea sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
70-LvSZlIewJ:www.cts.cuni.cz/reports/2000/CTS-00-07.htm. Schrag, F., 1995, „Social Science and Educational Innovation”, Philosophy of Education Yearbook. Senge, P., 1990, The Fifth Discipline: The Art and Practice of the Learning Organization, Doubleday, New York. Shoemaker, B.J., 1989, Integrative education: A curriculum for the twenty-first century, Oregon School Study Council, Eugene. Shoemaker, B.J., 1991, „Education 2000 Integrated Curriculum”, Phi Delta Kappan, vol. 72, 10. Sinclair, M., 2004, Learning to Live Together. Building skills, values and attitudes for the twenty-first
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
www.learndev.org/dl/FactorsThatFoster.PDF. Visser, J., f.a., Overcoming the underdevelopment of learning: a transdisciplinary view, www.unesco.org/education/lwf. Vogt, M., 1997, Cross-Curricular Thematic Instruction, http://www.eduplace.com/rdg/res/vogt.html#1. Walker, D., 1996, „Integrative Education”, în ERIC Clearinghouse on Educational Management, ED 390112. Welsh, W., f.a., „Reason and Transition: On the Concept of Transversal Reason”, www.sammelpunkt.philo.at:8080/archive/00000192/at/Reason.html. Wilson, B.G., f.a., The Postmodern Paradigm, http://www.cudenver
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sperăm, un impact, dar și substanță veridică acestui document lipsit până În prezent de o considerare atentă și riguroasă din partea sistemului instituțional politic românesc. Doctrina se bazează semnificativ și pe apărarea și proiectarea sau diseminarea valorilor transnaționale liberale, democratice, capitaliste și integrative promovate de partenerii și instituțiile de care se leagă. În această perspectivă strategia și mecanismele ei de implementare trebuie gândite coordonat și integrat atât la nivel intern, cât și la nivel internațional. Astfel, politica externă și de securitate a României
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
D.P.; Doyle, W.J. (2000), „Social integration and health: The case of the common cold”, în Journal of Social Structure, vol.1, nr. 3. Committee on Future Directions for Behavioral and Social Sciences Research (2001), New Horizons in Health: An Integrative Approach, National Academy Press, Washington. Dogan, M.; Phare, R. [1991] (1993), Noile științe sociale, Editura Academiei Române, București. Dolbier, C.L. (2000), „The development and validation of the sense of support scale”, în Behavioral Medicine, decembrie. Friedman, H.S. (2002), Autovindecarea și personalitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întregii familii, apelează, acolo unde acestea există, la serviciile de terapie familială. De altfel, anii ’90 au fost dominați în domeniul terapiei de familie, pe lângă noile curente apărute ca reacții la vechile abordări ale familiei (construcționismul social, terapia narativă, abordările integrative etc.), de o intensă preocupare privind aspectele sociale și cele politice ce afectează familia. Schimbarea perspectivei, de la terapia individuală la abordarea sistemică, a fost una esențială, terapia familială constituindu-se într-un veritabil instrument folosit în scopul înțelegerii și rezolvării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați ascendent prin neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice și integrative (Hăulică, 2000). Există trei tipuri de factori a căror intervenție poate explica aceste diferențe: 1) factorii neurofiziologici se regăsesc în diferențele congenitale ale numărului de receptori noriceptivi implicați în receptarea și transmiterea senzațiilor dureroase către ariile senzitive cerebrale; 2) factorii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
activității practice studentul identifica aspectele teoretice care se regăsesc în anumite probleme sociale și utilizează cunoștințele sub directă îndrumare a instructorului din instituție și a coordonatorului din partea Facultății de Asistență Socială și Sociologie. Intenția instruirii practice este antrenarea întro experiență integrativa educație practică care să pregătească studenții pentru o carieră în asistență socială. Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, de la Universitatea "Petre Andrei" din Iași a conceput practică de specialitate astfel încât să respecte normele educației și să asigure formarea abilităților necesare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
asupra cauzelor care îi determină indivizi să consume substanțe. Becona 22 le clasifică în trei mari grupe: a. Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente b. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii c. Teorii și modele integrative și comprehensive a). Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente În această grupa sunt incluse teoriile și modelele biologice ce consideră adicția că o tulburare cu substract biologic. Acestea reduc explicarea tulburării la o cauză fundamental biologică și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
plecând de la atitudini și credințe ale subiectului sau de la comportamente anterioare sau relaționate cu acestea cum ar fi normele subiective și intențiile comportamentale 25. Modelul creșterii stimei de sine a lui Kaplan și colaboratorii 26 și versiunea să actualizată Teoria integrativa a comportamentului deviant sunt teorii psihologice bazate pe cauze intrapersonale. Primul model pleacă de la premiza că adolescenții caută acceptarea și aprobarea comportamentului lor. În situațiile în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările părinților, profesorilor sau ale altor persoane ale
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
sunt considerate importante, acesta va deveni o sursă de disconfort psihologic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. În cazul pierderii favorurilor adulților semnificativi, în viața tânărului vor apărea sentimente de autorespingere care necesită un raspuns corectiv sau compesator. Teoria integrativa a comportamentului deviant sintetizează teoriile și elementele preliminare ale teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii diferențiate și a învățării sociale. Modelul afectivității consideră afectul că mecanism cheie pentru înțelegerea dezvoltării consumului, în sensul determinării și controlului comportamentului. Modelul pune accent pe
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
această teorie susține că se poate realiza pe două căi: ca rezultat al socializării și prin dependența față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri care include tipul de drog, accessibilitatea acestuia și gradul de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
unitate a conceptelor (Hartman, 2001). Învățarea prin observare și auto-eficacitatea au fost intens studiate fără a se urmări explicarea relației dintre ele. De asemenea, conceptul de auto-eficacitate este considerat ambiguu (Eastman și Marzillier, 1984), fiind pusă la îndoială capacitatea lui integrativă. Vancouver, Thompson și William (2001), în urma unor experimente de laborator, infirmă teoria lui Bandura, constatând că auto-eficacitatea nu determină performanța, ci creează o stare de complacere ce diminuează performanța. Această constatare este demontată de Bandura și Locke, fiind considerată un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determinanții și consecințele justiției în alocarea recompenselor financiare. Sunt operaționalizate patru formele ale justiției: distributivă, procedurală, interpersonală și informațională, ultimele două fiind tipuri ale justiției interacționale. Atât Greenberg (1990), cât și Konovsky (2000) subliniază necesitatea unor abordări teoretice de tip integrativ și dezvoltarea cercetărilor comparative. Studiile recente răspund acestor direcții. Cropanzano, Prehar și Chen (2002) propun utilizarea teoriei schimbului social pentru realizarea distincției dintre justiția procedurală și justiția interacțională. Roch și Shanock, (2006) propun un model integrativ bazat tot pe teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abordări teoretice de tip integrativ și dezvoltarea cercetărilor comparative. Studiile recente răspund acestor direcții. Cropanzano, Prehar și Chen (2002) propun utilizarea teoriei schimbului social pentru realizarea distincției dintre justiția procedurală și justiția interacțională. Roch și Shanock, (2006) propun un model integrativ bazat tot pe teoria schimbului social, dar care urmărește explicarea diferențelor dintre toate cele trei tipuri de justiție organizațională: distributivă, procedurală și interpersonală. 5.2. Ciclul înaltei performanțe Teoria stabilirii obiectivelor este teoria de proces care domină cercetarea motivației la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]