35,526 matches
-
realitatea însăși și-a pierdut liniile tari, dacă nu ne bîntuie din nou stafiile fără trup și pretențiile fără fundament. Numai cuvinte de laudă pentru aceste moralități lingvistice, ludice, aparent gratuite ale învățatului Andrei Cornea. Sînt un model de reacție intelectuală la istorie. Rămîne însă de văzut care e publicul apt să asimileze un asemenea tip de discurs. S-ar putea ca lejeritatea să fie simțită doar de către cititorii cu o oarecare aplecare spre asemenea tip de jocuri intelectuale. Tot ce
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
de reacție intelectuală la istorie. Rămîne însă de văzut care e publicul apt să asimileze un asemenea tip de discurs. S-ar putea ca lejeritatea să fie simțită doar de către cititorii cu o oarecare aplecare spre asemenea tip de jocuri intelectuale. Tot ce se poate spune e că ceilalți cititori pierd extraordinare momente de delectare. Andrei Cornea, Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, Editura
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
consecventă, atunci când atacă o sumă de clișee ridicate la rangul de adevăruri de circulație în limbajul politic postcomunist. Cartea lor de la Editura Compania, aparent prefațată de intenții cuminți, extrem de ambițioasă în fond, pune inspirat accentele grave în ceea ce privește evoluția politică și intelectuală a României ultimilor 13 ani - decupând o problematică largă, generoasă, cât pentru alte zeci de studii conexe. Temele vizate cu prioritate sunt cele capabile să ofere o privire în perspectivă a acestei lumi tulburi a "tranziției": partidele (cele moștenind comunismul
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
fine, românii sînt aceia care nu obosesc să respingă părerea răspîndită tot de români, de la care au preluat-o străinii care s-au ocupat de noi și anume că dominanta ideologică în România interbelică n-a fost dată de fascismul intelectual. Să trecem! Mai multe lucruri juste remarcă dna Petreu în Uitarea fascismului. Cel mai important e acela că autoarea cărții n-a consultat în mod nemijlocit sursele, luînd de la alții, cu greșeli cu tot, informația. Sub raport științific, această metodă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
toate aceste abateri deontologice ale dnei Lavastine. Un mason român din secolul al XVIII-lea Dl G. Muntean publică în numărul pe iunie al LITERELOR tîrgoviștene un text senzațional, știut istoricilor de cîtăva vreme, dar fără nici un ecou în opinia intelectuală: un mic discurs pe care l-ar fi rostit Horea, în februarie 1783, în cadrul Lojii Adevărata Înțelegere din Viena. Dl Muntean consideră, pe bună dreptate, că acesta este primul document de limbă română vorbită pe care-l avem. Horea a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
dată în 1893 la Londra, în 200 de exemplare, este tradus în limba franceză în 1932, iar în limba română este prea puțin probabil să mai fi fost tradus până acum. Rezultat al unui experiment literar colectiv, al unui joc intelectual în grup, inițiat de Oscar Wilde, Teleny este o creație literară concepută într-un limbaj care pendulează cu ușurință între euphemistic și lasciv. Este scris la persoana întâi, nu întâmplător într-o formulă la modă în secolul al XVIII-lea
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
norocul de a poseda acum mai multe paliere, nemaifiind silită să "concentreze toate valorile" într-o singură mînă. Este uimitor cum un om inteligent și cultivat ca dl Borbély se poate crampona de o idee pe care o minimă discriminare intelectuală ar arunca-o la coș. Nimic nu-l oprește pe dl Borbély să parieze pe critica multiculturală de tip american. Ea are deja reprezentanți notorii și la noi. Și e departe de a-și fi epuizat resursele. Problema este dacă
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
că au uitat să se refere la valoarea sa literară, absorbiți cu totul fiind de precizarea coordonatelor biografice și contextuale. Impresia mea este că opțiunea pentru Ravelstein rămâne una esențial marcată de trecutul scriitorului și de fascinanta dinamică a mediilor intelectuale nord-americane. Asupra acestui din urmă aspect, postfața lui Sorin Antohi oferă arhisuficiente lămuriri, familiarizându-l pe cititorul român cu principalele date ale lui Ravelstein și ale creatorului său. Ea se ambiționează, într-o manieră deja consacrată de critici în cazul
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
costisitoare dorințe. Ideea și imboldul scrierii acestei fenomenale cărți, asupra căreia nu ni se permit decât indicii vagi, i-au fost insuflate lui Ravelstein de către bunul său prieten Chick, ceva mai în vârstă (amândoi la senectute), dar aflat sub tutela intelectuală a lui R. Pentru tot cititorul devine repede evident că Chick reprezintă de fapt un altger ego simplu construit al autorului. Modelul care i-a servit lui Bellow la crearea personajului principal este, într-un mod destul de transparent, unul dintre
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Irinel. "Ne mor poeții" mari - Gellu Naum, acum Doinaș. I. D. Sârbu avea și el destinul legat de întâlnirea cu Doinaș. I-ai cunoscut pe amândoi, ai fost cu amândoi în corespondență. Poate ar fi interesant să vorbești despre relația ta intelectuală cu Doinaș și Sârbu. Virgil Nemoianu: Am intrat în contact cu "Cerul literar" cam prin 1958 (eram în anul 2-3 la Filologia din București) prin Negoițescu și prieteni ai săi. Pentru mine a fost pur și simplu o revelație extraordinară
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
de unul singur. Descoperirea unui număr mare de oameni de valoare superlativă a fost de-a dreptul salvatoare. Ei au acționat pentru mine ca o universitate alternativă, mi-au îndrumat lecturile, mi-au îndreptat gustul, m-au hrănit cu informație intelectuală. Tot o mirare fantastică a fost să văd solidaritatea și continuitatea acestui grup de oameni constituit cu (atunci) douăzeci de ani în urmă și de fapt continuat cu cel puțin încă 20 de ani. Cu unii din ei am început
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Regman. M-a întors pe dos. L-am citit în avion, în drum spre Washington. Am scris îndată un articol sau chiar două în "Times Literary Supplement" din Londra (care este și a rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
bolile vedetismului, aroganței, ciocoismului și, vai, securismului. Puținii oameni credibili din România au preferat să-și vadă de propriile treburi, lăsând loc liber veleitarilor și corupților de toate nuanțele. Mai trist e fenomenul dezertării, al "tranzacționismului" ce a cuprins pătura intelectuală. Oameni fini, ce până ieri păreau dușmani neînduplecați ai iliescianismului, se înghesuie să se pună la dispoziția echipei care a nenorocit, pentru multe decenii de aici înainte, țara. Nu sunt singurul care constată alterarea fibrei morale a națiunii. Trăind dezastrele
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
persoane care prin trecutul și mentalitatea lor n-ar mai avea ce căuta în prim planul vieții publice sau academice într-o Românie europeană, că promovarea în ierarhiile universitare se face de multe ori în baza altor criterii decât cele intelectuale și morale. Cu alte cuvinte, în loc să se revină la spiritul european al României de altădată, se cultivă în continuare impostura și mediocritatea. Prea adesea triumfă ceea ce Vladimir Streinu numea "mediocrația". De aceea, am scris în mai multe rânduri că presa
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
aplică îndeobște tuturor fenomenelor și manifestărilor din cultura română actuală. Una dintre aceste scheme este cea a "nașului": "Obiceiul pămîntului s-a impus și în lumea literară. ș...ț Cîțiva ai ultimilor 30 de ani: Nicolae Manolescu, Mircea Martin (elita intelectuală și valorică), Laurențiu Ulici (profilat pe veleitari) și, mai nou, concurîndu-l pe ultimul, Dan Silviu Boerescu (specializat în obsedați sexual și suflete bolnave). Mă întreb, ca omul, în ce măsură, în cazurile nășiilor literare, se aplică proverbul popular: ? Relația între nași și
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
apasă prea tare pe faptul că viitorul premiat cu Nobel (În 1976), adică Saul Bellow, a stat multă vreme În preajma lui Mircea Eliade, În casa căruia și-a cunoscut viitoarea soție, originară din România. Cu toate minunatele clipe de destindere intelectuală, de beneficii enciclopedice oferite de Mircea Eliade, În Chicago, Saul Bellow a deturnat „impardonabil” sensurile nobile ale unei relații, transformând-o Într-o jenă de morală josnică. Lângă numele (și faptele, fie și literare) lui Bellow, istoricul propune altele, pe
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
și V în 1936. La acest proces de rescriere se referă Ileana Mihăilă în Nota asupra ediției din volumul II al ediției academice 1) (1999-2000). În calitate de editor și după munca depusă, Ileana Mihăilă este îndreptățită să se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
de ceea ce înșeli, dacă persoana înșelată, ori principiul încălcat, se pun în calea succesului tău. Sigur, - aici intervine imediat morala! Să facem însă abstracție de ea, deocamdată. Ce ți se impune, mai întâi, este confortul cinismului. Rezumând: bunăstarea materială și intelectuală ce deschide vieții un orizont larg, liber, contrar oricăror conveniențe stânjenitoare, un orizont putem să-i spunem estetic. Este momentul existențial notat de Niccolo Machiavelli, moment pătruns în mod evident de stilul scriitorului, al autorului Mătrăgunii, mascat de mantia somptuoasă
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
noțiuni precum nevroză, psihoză, sau perversiune sunt înlocuite cu termenul "moale" de tulburare (disorder). Cartea lui Élisabeth Roudinesco este extrem de bine documentată și atent argumentată. Pe lângă beneficiul unor clarificări de cea mai bună calitate într-o dispută care animă mediile intelectuale ale ultimului deceniu, cititorul român se poate pune la curent și cu modul de interferare al orientărilor terapeutice și culturale actuale. Élisabeth Roudinesco, La ce bun psihanaliza?, trad. Dara Maria Străinu, Editura Trei, București, 2002, 170 p.
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
manuale o persoană foarte importantă din Ministerul Educației, instituție care se presupune că ar trebui să apere interesele tuturor celor pe care-i păstorește și, da, să-i ajute, între altele, pe toți să se îmbogățească. Atît financiar, cît și intelectual. Ioana Pârvulescu autor de manual
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
din interbelic. Ea scrie bunăoară: "Bascularea părții celei mai briliante a intelighenției românești din anii '30 spre o mișcare bazată în chip expres pe o mistică a crimei și a sîngelui constituie una din aventurile cele mai fascinante ale istoriei intelectuale din secolul XX" (p. 85). Am întîlnit afirmații asemănătoare la Catherine Durandin, la Támás, la Fischer - Galați, la Irina Livezeanu și la alții. Nimic mai fals! Oricît zgomot au făcut în epocă adepții lui Nae Ionescu, între care Eliade și
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
menține fără o poliție puternică și fără un aparat represiv gata să înăbușe orice rezistență semnificativă. România de azi a atins culmi ale rafinamentului și în acest domeniu. Deși de ani de zile miniștrii de Interne - indiferent de provenineță, capacitate intelectuală și servilism politic - urlă ca din gură de șarpe că n-au cadre suficiente, că n-au echipament, că nu fac față criminalității în creștere, realitatea e cu totul alta. Purcedeți la următoarea verificare empirică: faceți raportul între civili și
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
o înclinație spiritualistă: "Desigur, el nu mai poate fi "dascăl și arbitru", așa cum a fost pentru generația interbelică, comuniunea cu el nu se mai poate produce, însă și mediat de "texte", rămîne un ferment, un model de aventură ontologică și intelectuală cum pămîntul nostru nu a mai dat, sau măcar un destin complex și vast pe marginea căruia se poate visa". Oricît pot părea excesive ultimele cuvinte, ele își pot găsi rațiunea printr-o judecată nepărtinitoare, dezbărată de excesivele, la rîndul
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
precum un strateg de cabinet, Nae Ionescu n-a fost un "om de acțiune", n-a fost ceea ce se cheamă un "om politic". A fost un gînditor, un profesor și un scriitor de mare clasă, un exponent al dreptei noastre intelectuale (care nu e totuna cu o categorie politică, înjugată la o acțiune ce nu se potrivea componenților săi de frunte, de jucători cu mărgelele de sticlă), suprem inflorescentă în anii interbelicului prin nume de prim rang precum Eliade, Cioran, Noica
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
mai bună ar putea juca un rol pozitiv: o schimbare a felului în care înțelegem patriotismul ne-ar putea ajuta să consolidăm acel tip de virtute de care are nevoie democrația și, mai important, să nu irosim energiile politice sau intelectuale căutând o virtute imposibilă sau periculoasă". Maurizio Viroli. Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism. Traducere din engleză de Mona Antohi. Editura Humanitas, București, 2002.
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]