15,922 matches
-
de ceață profită, alături de securiști, un singur om. Numele lui e Gheorghe Onișoru. Orice adjectiv infamant la adresa acestui individ mi se pare prea slab. În lunga și nu tocmai imaginara listă a celor care-au făcut de rușine ideea de intelectual și de român el ocupă de pe acum un loc de frunte. Dacă se străduie, va putea ajunge poate cel dintâi dintre cei dintâi. Pentru că e tânăr și calități are din belșug. Are chiar și scăunelul asigurat. Îi lipsesc doar funia
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
a descifra și îngriji texte, pentru a explora vechi publicații, pentru a corobora surse și bibliografii...? E adevărat. Lumea de azi e obsedată de clipă, nu de durată. Totuși, pradă unei, cum să-i spun?, inerții a viziunii idealiste asupra intelectualului umanist, domnul Nicolae Manolescu uită că lumea de astăzi este, poate mai mult decât grăbită, pragmatică. Ceea ce s-a modificat esențial pentru tineri este sistemul de motivații, ierarhia lor (spre a vorbi solemn) axiologică. Un tânăr de astăzi, fie și
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Mircea Mihăieș A făcut multe valuri cererea lui A. Năstase de a racola pentru partid cât mai mulți intelectuali. Prin noul ukaz, Arogantul încearcă să dreagă busuiocul imaginii partidului. Cineva din preajmă o fi ajuns la gradul de luciditate care-ți spune că dacă nu ai de partea ta elita nației nu ești legitim, oricâte procente ai scoate de la
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
comisiile de împărțire a fondurilor, înlăturați-i de la conducerea instituțiilor culturale pe care le-au retrimis în anii ’70, tăiați-le stipendiile grase pentru gazetele sau cărțile ilizibile și vedeți ce rămâne. Sigur că apelul la prinderea cu arcanul a intelectualilor are o evidentă miză. A. Năstase știe că nu se poate merge la nesfârșit cu reciclarea scârnei politice secretată de mintea pitică a lui Ceaușescu. El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
vedeți ce rămâne. Sigur că apelul la prinderea cu arcanul a intelectualilor are o evidentă miză. A. Năstase știe că nu se poate merge la nesfârșit cu reciclarea scârnei politice secretată de mintea pitică a lui Ceaușescu. El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel de intelectuali. Până una-alta, a început să-i caute prin școlile generale, unde se vorbește de organizații ale elevilor-pesediști. Nimic nou. Pe vremea Răposatului, Securitatea nu ezita să
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
o evidentă miză. A. Năstase știe că nu se poate merge la nesfârșit cu reciclarea scârnei politice secretată de mintea pitică a lui Ceaușescu. El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel de intelectuali. Până una-alta, a început să-i caute prin școlile generale, unde se vorbește de organizații ale elevilor-pesediști. Nimic nou. Pe vremea Răposatului, Securitatea nu ezita să racoleze pentru uzina "Timpanul și Urechea" chiar copii din clasele gimnaziale. Multă vreme
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
un anumit tip comportamental ca să fii, tu, copie, la fel de reprezentativ ca și originalul. Or, într-o lume prin excelență a formelor, cum e politica, inutilele subtilități de definire nu-și au locul. Să-l lăsăm, așadar, pe premier să vâneze intelectuali. Sper, totuși, că n-o să-i confunde cu mistreții, căprioarele ori rațele sălbatice pe care s-a obișnuit să-i ia în cătarea puștii. Nu c-ar fi mare pagubă: de ce să plângem un intelectual vândut unui regim pentru care
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
așadar, pe premier să vâneze intelectuali. Sper, totuși, că n-o să-i confunde cu mistreții, căprioarele ori rațele sălbatice pe care s-a obișnuit să-i ia în cătarea puștii. Nu c-ar fi mare pagubă: de ce să plângem un intelectual vândut unui regim pentru care ideea de elită, de valoare, de gândire liberă reprezintă dușmanul natural? Apelul șefului pesedist nu e decât scrâșnetul neputincios al cuiva care vede că vecinul de tarla (în cazul de față, PUR-ul lui Voiculescu
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
interesante, chiar dacă unele din tezele sale lasă loc de interpretări, iar terminologia poate naște confuzii. Un eseu (Noua identitate a omului occidental) este dedicat punerii la zid a multiculturalismului. Ovidiu Hurduzeu nu înțelege însă prin multiculturalism ceea ce înțeleg cei mai mulți dintre intelectualii de bună credință - un dialog între diverse culturi - ci un curent care "își propune să denunțe «cu mînie multiculturală» orice prejudecată sau punct de vedere eurocentrist, heterosexual, elitist, naționalist sau antiminoritar" (p. 87). Mai mult, el consideră că și atunci
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
din principiu al dramaturgului de a fi fost propus și ales deputat de către "țuicarii" dâmbovițeni, dacă este să fie acceptat reportajul redactorului publicației "Dâmbovița", la numai doi ani de când s-a recuzat pentru o candidatură similară față de un grup de intelectuali gălățeni. Toate acestea se înscriu în importantele date istorico-literare, atât de necesare ocolirii informațiilor eronate ori umplerii golurilor biografiei scriitorului. Lăsând de o parte atâtea alte argumente, nu fără părere de rău, nu îmi îngădui să nu semnalez unul, la
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
două state și comunități scriitoricești, a întocmi un bilanț, oricât de sumar, al eficienței acestui "comerț" cultural are valoarea developării unei stări de fapt, obligând realitatea să iasă din vagul comod, din amânările și eschivele în care se complac mulți intelectuali și diverși factori de decizie, din păienjenișul frazelor care îi de-responsabilizează. Înaintea impresiilor pe marginea anchetei din Contrafort și în legătură cu ce cred eu însumi pe această temă, ar trebui să formulez câteva observații de principiu. Mai întâi de ce "un
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
familiară) a argatului abuzat. Resentimentul lor trebuia să-și afle o țintă și ea, doar aparent paradoxal, nu s-a numit ocupația sovietică, ale cărei consecințe au generat privațiunile de după 1989, ci a fost "identificată" la celălalt pol: în persoana intelectualilor democrați și unioniști (e drept că "democrați" și "unioniști" mai mult cu vorba, dar foarte pragmatici în aranjamente personale). Pe de altă parte, România însăși, după destule ezitări, a intrat în cărțile integrării europene și euroatlantice, preferând să "conserve" relația
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
cât timp își va depăși ea handicapul istoric, retardarea economică și instituțională? Va fi "suturată" vreodată falia ce se adâncește continuu între cele două state?... Mărturisesc că nu am un răspuns la această întrebare. În lipsa unor strategii politice, măcar, noi, intelectualii, să ne integrăm, cât mai "avem voie", și faptul că ceilalți repondenți ai Contrafortului au interpretat sintagma în sensul sugerat de inițiatorii anchetei - recuperarea unei unități și comuniuni spirituale inter-românești - a confirmat justețea premiselor acestei discuții, cu toate rezervele terminologice
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
de acest fel sunt de înțeles. Foarte puțini scriitori români, după 1989, au avut curajul sau au simțit nevoia "să treacă Prutul", să cunoască la fața locului oamenii și realitățile acestei provincii. Cum bine se știe, în lipsa scriitorilor și a intelectualilor valoroși din România, Basarabia - animată acum un deceniu de euforia libertății și a "rădăcinilor" istorice regăsite - a căzut, cu inocență, în plasa demagogiei național-comuniștilor ceaușiști (nu cred că a fost vorba de un scenariu premeditat de compromitere, pur și simplu
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
etc. (sigur, nu doar acestea, am numit aici cărți pe ai căror autori încă nu i-am avut oaspeți în Basarabia). Aceste volume nu se găsesc în librăriile din Chișinău, Bălți, Soroca, Florești, Cahul, Tighina ș.a.m.d. Le aduc intelectualii basarabeni sau tinerii aflați la studii în România, tot ei le citesc și uneori mai schimbă o părere pe marginea lor, la telefon sau la o cafea în redacția Contrafortului. Evident, mai scriem și noi despre ele, dar atâta timp cât marele
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
vreo două ori din pricina corespondenței mele cu prieteni și scriitori din străinătate și, bineînțeles, din pricina trecutului meu. În perioada „antonesciană" lucrasem în Ministerul Propagandei Naționale unde activitatea mea era, evident, ostilă vecinilor noștri de la răsărit. - Sub ochii dumneavoastră, ai altor intelectuali de marcă, ai oamenilor simpli s-a petrecut falsificarea grosolană a istoriei României. Anii ’50 au fost, fără îndoială, cei mai cumpliți; ați renunțat, de altfel, să faceți însemnările acelea, de frica de a nu fi prins. Descrieți în cîteva
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și Père Marie-Alype Barral (la vremea respectivă secretar al Nunțiaturii Catolice în România), Asociația ";Mihai Eminescu". Principalul scop al acestei organizații a fost rezistența prin cultură și crearea unei rețele ilegale de Cruce Roșie care să se ocupe de ajutorarea intelectualilor persecutați în acei ani de început ai totalitarismului comunist. Experiența s-a încheiat dramatic, în 1948, prin arestarea lui Constant Tonegaru, dar ideea rezistenței prin cultură nu a fost abandonată. Iordan Chimet a continuat să scrie texte parabolice care s-
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică și morală. Prin intermediul lor, autorul își propune să identifice natura răului care a marcat istoria însîngerată a secolului XX și să stabilească responsabilitatea scriitorilor (în sens mai larg, a intelectualilor) în impunerea și funcționarea celor două sisteme totalitare siameze: fascismul și comunismul. Din perspectiva situării față de puterea politică, eseistul identifică în momentul de față trei categorii de scriitori (structural, probabil, clarificarea este valabilă și pentru perioadele anterioare, chiar dacă nu întotdeauna
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
mărturisește: "Aș spune că nu trebuie să ne pierdem răbdarea și să așteptăm alte timpuri - dar tocmai acum lumea intră într-o groaznică eclipsă a spiritului, o eclipsă a inteligenței și a simțirei. Nu vezi cu cîtă îndîrjire este oprimat intelectualul pretutindeni? Și la noi, mai mult decît oriunde, această mentalitate e menită să aibă rezultate funeste.ș...ț Un intelectual aservit este un intelectual steril. Spiritul refuză asemenea dominații brutale." Am să vă vorbesc astăzi despre un spectacol elitist: Anatomie
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
a spiritului, o eclipsă a inteligenței și a simțirei. Nu vezi cu cîtă îndîrjire este oprimat intelectualul pretutindeni? Și la noi, mai mult decît oriunde, această mentalitate e menită să aibă rezultate funeste.ș...ț Un intelectual aservit este un intelectual steril. Spiritul refuză asemenea dominații brutale." Am să vă vorbesc astăzi despre un spectacol elitist: Anatomie. Titus. Căderea Romei după piesa lui Heiner Müller, piesă tradusă și pusă, cred, în premieră la noi. Un spectacol ce-l conduce pe regizorul
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Interesul este că, dintre toate sintezele, cele mai serios documentate aparțin unor comentatoare din străinătate: Literatura și politica de Anneli Ute Gabanyi și Compromis și rezistență de Katherine Verdery. Aș menționa și cele opt volume ale Anei Selejan (de la Trădarea intelectualilor la Literatura în totalitarism, 1959-1960, cu, totuși, rezerva că materialul pe care-l conțin este oarecum inform). Culegerile de articole care-și propune să "reviziteze" trecutul reprezintă, în majoritatea lor, relecturi ale operelor, nu contribuții documentare. Contextul istoric, așadar, nu
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
de conviețuire socială. Comunismul a potențat exponențial defecte care, datorită europenizării rapide, se atenuau vizibil. În anii cincizeci, când a fost construită Casa Scânteii, elitele au fost lichidate fizic în lagăre de exterminare. Un malaxor cumplit a zdrobit oameni politici, intelectuali de mare anvergură, țărani harnici care-și construiseră gospodării prospere, muncitori cu spirit de inițiativă. Nimic nu a scăpat forței destructive puse la punct de stăpânirea sovietică. Cei care au reușit să rămână în viață au ieșit în marea lor
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
russe de Nikolai Berdiaev (toate în 1938) - sunt prea marcați de războiul din Spania și de ascensiunea hitlerismului pentru a mai îngădui o modificare radicală a modului de raportare a Occidentului la URSS. Și apoi, mărturia involuntar trucată a unor intelectuali de talie internațională, precum Romain Rolland, Henri Barbusse, G.B. Shaw ori Nikos Kazantzakis avea încă suficientă rezonanță pentru a pune "accesele de rea-voință" împotriva URSS într-o lumină cel puțin îndoielnică. În ciuda tensiunilor pro sau contra - sovietice din lumea literară
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Să faci ce zice,nu ce face popa". Mentorul spiritual nu trebuie luat la bani mărunți, ci urmat la înălțimea călăuzirilor sale. Sub un titlu generic (tradus de altfel nepotrivit: Intelectuals este un cuvânt nearticulat, deci nu cuprinde toată categoria intelectualilor), stângistul Paul Johnson demonstrează încrâncenat că tocmai aceia care au pretenția să conducă destinele omenirii sunt niște vicioși incapabili de asemenea încredere, ba chiar periculoși, fiindcă preferă ideile oamenilor și nesuferita lor putere de convingere duce mai repede pe căi
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
și el om ca toți oamenii, supus greșelii. Cu internetul la îndemână, cu informație rapidă, complexă și contradictorie, personalitățile puternice și egoiste au devenit într-adevăr mai primejdioase. Dar cu ce sunt mai buni agramații "activi"și "dinamici" care dau intelectualii la o parte ca să conducă ei, cu ce au fost mai buni liderii comuniști care declarau că fac totul pentru oameni și poate chiar făceau, după mintea lor? Nu rezultă pe ce criterii și-a selectat Paul Johnson exemplele "de
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]