464 matches
-
profund și chiar din presentimentul colectiv. Acest lucru este ceea ce permite înțelegerea mimetismului misterios sau a ciudatei "participări mistice" despre care a fost vorba. Într-adevăr, este urgent să depășim evidențele acestei faimoase "întoarceri la individualism", incantație indolentă a unei intelighenția în pană de idei. Aș propune pentru aceasta un nou argument. Ceea ce poate permite, dacă nu justificarea, cel puțin înțelegerea indolenței despre care este vorba, este că saturarea subiectului activ, a acestui subiectivism care a fost elementul esențial al sistemelor
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
parte mici negustori și cămătari, prin urmare nu sunt bine văzuți de țăranii săraci; iar În bună parte, deoarece cultura ebraică e o cultură a Cărții și că toți evreii știu să citească și să scrie, ei vor Îngroșa rândurile intelighenției liberale și revoluționare. Paulicienii sunt mistici, reacționari, legați strâns de feudali, și s-au infiltrat la curte. Evident că Între ei și ierusalemitani nu pot exista fuziuni. Deci sunt interesați să-i discrediteze pe evrei și, prin evrei - au Învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cap, să te mai liniștești, îmi faci un semn! - ...Mă remorchează de-o mânecă și ne pitim, c-o pătură în cap, chiar în sala de la etajul întîi unde-și încingea, în fiecare seară de luni, ședințele de Cenaclu, proaspăta intelighenție literară... Nimerisem la țanc. Fiind cea din urmă reuniune din anul studențesc 1981-1982, lecturile celor doi-trei novici programați 32 DANIEL BĂNULESCU Azvârli oglinzii încă o ocheadă. Zâmbi amuzat și mulțumit, de parcă ar fi trecut proba înfiripării unui aranjament floral. Oftă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
familiile. S-a renunțat la pedeapsa cu moartea sau la vreun tip de pedeapsă privativă de libertate, pentru a se evita victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional, precum și o solidarizare a muncitorilor între ei, dar și a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, motiv pentru care fuseseră exmatriculați, gestul lor a fost emblematic). În 1987, fenomenul disidenței în România luase o oarecare amploare, iar figura lui Ceaușescu decăzuse deja din ipostaza
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost spontane, a existat în schimb o regie a neocomuniștilor ajunși la putere, Frontul Salvării Naționale nefiind altceva decât un PCR „cu față umană”, până la un punct- căci nu arareori a apelat la „practici leniniste” precum mobilizarea muncitorilor împotriva intelighenției ori a opoziției politice care militau pentru o democratizare radicală a țării. Mineriadele din 1990, în special cea din iunie 1990 (calificată de Tismăneanu ca fiind o „orgie stalinisto-fascistă de ură și violență” - p. 234), au demonstrat autoritarismul regimului Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deveniseră singurele cadre de autoexpresie mai puțin cenzurată, un loc de refugiu față de invazia propagandei oficiale, locul predilect în care, de fapt, au fost pregătiți cei mai mulți oameni în ideea unei posibile alternative la totalitarismul comunist, unde a fost cultivată o „intelighenție sceptică”. Existau, e adevărat, și spații publice care treceau drept locuri mai protejate, mai private: anumite cercuri culturale, sălile de clasă și cursuri 31. Dar viața privată a jucat, pentru mulți oameni, rolul de avanpost ridicat împotriva anomaliei politicii oficiale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în principal despre pozițiile ideologice declarate asupra politicii teritoriale ale diferitelor familii politice din Franța. Dar de nenumărate ori se întâmplă ca discursul ideologic și retoric sa aibă loc la un singur nivel în Paris și între partidele politice și intelighenția în timp ce viața continuă, ca de obicei, la alt nivel. În următoarea secțiune vom examina practica actuală a politicii locale din Franța și cum politica națională și cea locală se întrepătrund. Întrepătrunderea politicii naționale cu cea locală Franța nu duce lipsă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o zi de naștere sau, vai, de o înmormântare), mediul cultural basarabean este cu regularitate scurtcircuitat de câte o diversiune care animă pentru un timp spiritele în rândurile intelighenției. Ambalată artistic, emanând groase fumigații biblice, ultima diversiune lansată pe piața chișinăuană poartă semnătura inconfundabilă a lui Ion Druță, un maestru al genului, cel care a produs în acești ani numeroase asemenea „inițiative culturale”. De data aceasta creatorul lui „Badea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
doar instituții: Academia, centrele de cercetare, universitățile, iar ca produse unice și cuantificabile, "știința" și "tehnica" epocii. Această lume rigidă a dat totuși țării mulți intelectuali care au încetat să creadă în sistemul socialist, căutând alternative democratice. Așa a apărut "intelighenția" anilor '80, cea care a furnizat noi lideri societății, "eliberând gândirea și activitatea populară de clișeele [și] învățăturile de Partid"39. Tema principală a povestirii despre regimul comunist în Bulgaria se contura cu fiecare nouă pagină: regretul pentru jumătatea de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atunci când nivelul de viață nu a mai fost considerat satisfăcător, criza s-a instalat, prin chiar faptul că se discuta tot mai mult despre existența ei. Dezbaterile din presă au atras tot mai mulți oameni și, după îndelungatele eforturi ale intelighenției, au luat o turnură politică tot mai clară 54. Reproșul adus celor aflați atunci la putere avea în vedere îndeosebi lipsa alternativei: "pentru a ocupa funcții importante trebuia să ai permisiunea Partidului"55. Dictatura eșuase în monotonie. Regimul dezamăgise și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a precedat căderea reală a monopolului politic, o dovadă în plus fiind și faptul că autorul apelează foarte puțin la "limba de lemn" a regimului totalitar. Totuși, perspectiva sa asupra istoriei pare să fi fost încă foarte politizată. De exemplu, intelighenția a fost amintită exclusiv pentru rolul său în declanșarea dezbaterilor publice anticomuniste, nu pentru faptul că anima și motiva viața culturală a țării. Spre deosebire de cazul bulgar, autorul nu s-a lăsat sedus de "realizările" epocii. El a amintit doar aluziv
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au reluat în 1970, 1976, 1980 și 1988, ca formă de opoziție la scumpirile anunțate de guvernanți. Doar în 1968 protestele s-au alimentat dintr-o dispută ideologică asupra patrimoniului național, dând naștere unei opoziții politice mai închegate. Din 1976, intelighenția a inițiat o cultură alternativă celei oficiale, literatura de samizdat fiind dublată de organizarea unor nuclee de societate civilă. În lectură anticomunistă, uriașele mulțimi care îl întâmpinau în 1979 pe Papa Ioan Paul al II-lea își exprimau astfel, indirect
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întristare: "1) necoagularea (nefinalizarea) niciunei tentative de revoltă anticomunistă în România o tentativă clară, puternică, de masă, ori măcar de breaslă, cu coerență și forță de impact la nivel național; 2) persistența sinucigașă (de nu criminală ) a stângismului în cuprinsul intelighenției franceze, refuzul ei feroce de a accepta echivalența totalitarismelor în secolul XX, nesațiul cu care condamnă la dreapta ceea ce aplaudă la stânga, cecitatea autoprogramată a socialiștilor[...]; 3) "prudența excesivă" a politicii de la vârful Radio Free Europe"275. La acestea, adăugăm natura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prelungită și după 1989 nu numai de către moștenitorii Kominternului, supraviețuitori în hainele "corectitudinii politice". Sub acest aspect, perspectivei eminesciene a prezentei cercetări i se rezervă speranța că poate retrezi sentimentul responsabilității față de neamul românesc măcar în sânul unei părți a intelighenției noastre. În atare context, Basarabia eminesciană, cum am numit-o, rămâne cheia destinului României, sau, cum spune Eminescu, o "cestiune de existență pentru poporul român". I. Un număr nefast Se pare că numărul 28 a fost nefast Basarabiei și lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage, toate cu perderea dreptului de autonomie al țărei."25 Bolintineanu făcea aceste observații tocmai în momentul când intelighenția din principate se străduia să realizeze o minimă coeziune între combatanții pentru Unire, ceea ce Eminescu va numi împăcarea antitezelor. Semnalul de alarmă suna astfel la pașoptist: "La toate națiile există partide de principii sau de dinastii; sunt certe, divizii, pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrânită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominația rusească." Eminescu vrea să remarce că între intelighenția rusească și clasa politică ori există o prăpastie, ori o regretabilă consimțire "ideologică". Din nefericire, strălucita intelighenție din a doua jumătate a secolului al XIX-lea n-a reușit să europenizeze suficient Rusia, perioada sovietică fiind continuarea expansiunii deșertului sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
contra Europei, pe care o numesc îmbătrânită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominația rusească." Eminescu vrea să remarce că între intelighenția rusească și clasa politică ori există o prăpastie, ori o regretabilă consimțire "ideologică". Din nefericire, strălucita intelighenție din a doua jumătate a secolului al XIX-lea n-a reușit să europenizeze suficient Rusia, perioada sovietică fiind continuarea expansiunii deșertului sufletesc care a amenințat să se întindă peste toată Europa, resuscitând, pentru România vechile rapturi din Basarabia și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
caracterul etnic românesc al provinciei, ci indiferența și corupția "păturii superpuse" din vechiul regat. Stere aducea probe că, după încercarea ultimă a lui Kogălniceanu și a lui Ion C. Brătianu de pleda cauza Basarabiei la tratativele de pace din 1878-1879, intelighenția românească a stat în nepăsare față de viața culturală, politică și economică din Basarabia. Ca și Eminescu, repet, la 1878, Stere acuză corupția care a pus stăpânire pe "elitele" politice. El a încercat să identifice și cauzele înstăpânirii acesteia în România
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai revină României, fie și celei comuniste. A trecut aproape un veac de "onoare" bolșevică și putiniană peste Tezaurul românesc, subiect tabu și astăzi care bagă spaima în oamenii politici români. Surpriza e că, pentru prima oară, un reprezentant al intelighenției ruse a fost cuprins de rușinea acestui tip bizar de "onoare" ruso-sovietică. A mai fost, ceva mai înainte, trezirea din torpoarea "onoarei" rusești a lui Alexandr Soljenițân, atunci când a ajuns la concluzia că onoarea Rusiei este să lase Basarabia în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost atacat, între alții, de Titus Popovici pentru "trădare" de patrie și "lipsă de talent". Goma retrăia, într-un fel, destinul lui Constantin Stere, dar agravat de circumstanțele dictaturii anticipate de poporanist în cazul unei Rusii victorioase în Europa. Iar intelighenția n-a făcut nimic să deschidă ochii politicienilor în legătură cu viitorul țării, să vadă că "trădarea" era a lor, nu a lui Paul Goma. Cu atât mai mult, cu cât, tot în 1978, România era denunțată vehement ca trădătoare a Pactului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se agațe de o ultimă creangă, iar aceasta era Basarabia care renăștea din apele tulburi ale Prutului. Numai că "stăpânii", de oriunde erau ei, nu doreau ca Basarabia să aparțină României și nici România României! Orbeția politicienilor români și a intelighenției victorioase în 1989 a constat tocmai în incapacitatea de a distinge acest adevăr limpede ca lumina zilei, dar rămas obscur pentru ei. Dar să ne întoarcem, încă pentru o clipă, la noaptea de la Blair House. Secretele odată dezvăluite Moscovei de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a rămas pe scriitorii de la Chișinău, în frunte cu Grigore Vieru și grupul de la Literatura și arta. Dar politicienii, moștenitori ai Kominternului, au fost mai puternici decât scriitorii, pe care îi vor izola și compromite, aruncându-i în lupte fratricide. Intelighenția din Țară, atât cea poilitcă, cât și cea culturală, pierduse și ea conștiința națională, motivându-și amnezia cu repulsia față de de "național-comunismul" lui Ceaușescu! Roadele teoriei bolșevice a "moldovenismului" sunt cu mult mai trainice decât și-au imaginat basarabenii înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Eminescu despre Basarabia, a scris cele mai dramatice pagini despre aceeași Basarabie, în două cărți: Săptămâna Roșie și romanul Basarabia. Iar aceste două cărți, și nu altele, sunt cele care l-au condamnat definitiv la condiția de apatrid, în hula intelighenției care a preluat din mers, rolul educativ al "experimentului Pitești", în forme rafinate, de înaltă ideologie "corectă politic". Să nu ne mire că Paul Goma agonizează mândru, departe de țară, căzut definitiv în dizgrația urmașilor lui Yarrow, a "disidenților" autohtoni
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Făgăraș, Gherla, Pitești, Dej) n-au reușit să-l doboare pe Nicolae Balotă, evocat de Nicu Steinhart în "Jurnalul fericirii" ca unul dintre cele mai rezistente spirite întâlnite de-a lungul calvarului recluziunii. Supraviețuitor al programului comunist de exterminare a intelighenției "burgheze", Nicolae Balotă a fost întărit și ocrotit de un miracol dumnezeiesc. Este singura explicație plauzibilă în cazul acestui intelectual de anvergură europeană, căruia i-a fost dat să guste și din pâinea oricum amară a exilului. Din 1981 se
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
gustul politicii, Malraux se apropie de centrele militante antifasciste. Va avea nevoie de zece ani să se convingă asupra degenerării revoluției în teroare și intoleranță, să descopere că și el a fost victima unei mistificări. Asumându-și reproșurile și invectivele intelighenției bolșevice și marxiste, Malraux va purcede pe calea unei radicale convertiri, declarându-se anticomunist, trăindu-și viața ca pe o construcție epică. Episodică totuși, prezența lui pe frontul antihitlerist nu este lipsită de eschive și pretexte, figurând pe lista neagră
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]