498 matches
-
o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința și lume. Pornind de la faptul ca exigenta artistică nu este exigenta de adevăr, ci de verosimilitate, reprezentarea nu dublează pur și simplu realul, dar îl interpretează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
costul de producție al produsului X este de 50 de lei față de prețul de vânzare al aceluiași produs, care este de 60 de lei). Pentru ca informația contabilă să fie utilă în cadrul sistemului managerial trebuie să îndeplinească patru caracteristici calitative principale: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și compatibilitatea. Inteligibilitatea: reprezintă o calitate esențială, în sensul că informațiile contabile trebuie să fie ușor de înțeles de utilizatori, presupunându se că aceștia dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și activităților economice. Relevanța: reprezintă capacitatea informației
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
X este de 50 de lei față de prețul de vânzare al aceluiași produs, care este de 60 de lei). Pentru ca informația contabilă să fie utilă în cadrul sistemului managerial trebuie să îndeplinească patru caracteristici calitative principale: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și compatibilitatea. Inteligibilitatea: reprezintă o calitate esențială, în sensul că informațiile contabile trebuie să fie ușor de înțeles de utilizatori, presupunându se că aceștia dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și activităților economice. Relevanța: reprezintă capacitatea informației contabile de a fi utilă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
acestora. Proiectul de intervenție logopedică are drept obiective de proces: • Reducerea deficitului motor oral; • Formarea auzului fonematic; • Educarea mișcărilor respirației verbale; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; • Impostarea fonemelor deficitare; • Mărirea inteligibilității exprimării; • Creșterea lungimii medii a exprimării. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute seturi de exerciții specifice. Câteva exemple de exerciții în care au fost antrenați și părinții: Exercițiile de gimnastică pentru componentele mobile ale aparatului fonoarticulator; Jocuri diverse
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea mai bună a articolului, conjuncțiilor, prepozițiilor, etc. Vorbirea reflectată are un grad acceptabil de inteligibilitate, în schimb vorbirea liberă este încă destul de defectuoasă. Ilinca urmează să intre în clasa I la școală obișnuită. 2. Studiu de caz - Alalie senzorială 1. Date personale Adrian S., născut la 01.12.2003 în Iași. Al doilea copil în
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și practicilor internaționale. Ipoteza etică presupune că prin cunoașterea științifică se produc și idei care contravin normelor etice, având un rol distructiv în schimbarea realității. De aceea, epistemologia constructivistă propune cunoașterii științifice să conțină "valori" exprimate în termeni de sens, inteligibilitate, eficiență. Ceea ce este pentru oamenii de știință adevărat, aceasta nu presupune că este necesar și moral. Întreaga cunoaștere apelează la meditație etică pentru a realiza consonanța sa cu binele moral din cultura unei societăți. Dacă acest adevăr este o iluzie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
nou model de analiză și interpretare. Principiul acțiunii inteligente este specific modelării cibernetice și se prezintă ca o replică la "principiul rațiunii suficiente" a lui Liebniz, din epistemologiile pozitiviste și realiste. Conținutul epistemologiei constructiviste are drept caracteristică fundamentală principiul de inteligibilitate. Potrivit lui H.A. Simon (1976), acest principiu al acțiunii inteligente are capacitatea de a construi sisteme cognitive pe baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor de disonanță-consonanță și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit cu responsabilitatea de a comunica și de a învăța. Aceste cunoștințe trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, care să permită inteligibilitatea lor pentru interlocutorii prealabil informați despre ipotezele epistemologice care legitimează această argumentare. Potrivit acestor proceduri, procesele cognitive pun în aplicare mijloace adaptate la scopurile propuse pe baza unor experiențe anterioare. Forța paradigmei epistemologiei constructiviste constă în capacitatea sa potențială de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
științific de la epistemologiile pozitiviste și realiste, respectiv, reducționismul determinist. Tocmai această diversitate a paradigmei epistemologiei constructiviste, pe fondul validității ipotezelor fondatoare și în funcție de experiențele cognitive ale subiecului, duce la crearea unor discipline diferite. Ceea ce legitimează epistemologia constructivistă în cadrul principului de inteligibilitate este faptul că se sesizează unul din diversitate, și diversitatea din unul, sau cum spune Edgar Morin se pune în funcțiune Unita Multiplex. În mod concret, este vorba despre recunoașterea contribuțiilor contemporane în paradigma epistemologiei constructiviste, prin care știința și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
la dispoziția Uniunii capacități civile și militare, precum și forțe multinaționale pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate de către Consiliul Uniunii Europene. 2.2.2.3. Relațiile externe ale Uniunii Europene Relațiile externe ale Uniunii Europene țin cont de principiul de inteligibilitate, aferent epistemologiei constructiviste. Este vorba despre capacitatea de a construi sisteme cognitive pe baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor și de a oferi răspunsuri pertinente la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
care negociatorul european este investit cu responsabilitatea de a comunica, motiva și de a convinge. Toate ideile promovate în actul de negociere în relațiile externe ale Uniunii Europene trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, condiții necesare care să permită inteligibilitatea lor pentru interlocutorii prealabil informați. Potrivit acestor proceduri, procesele cognitive în politica externă a Uniunii Europene pun în aplicare mijloace adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Domeniul relațional al componentei conceptuale exterioare a Uniunii Europene se dezvoltă în jurul parteneriatelor Uniunii Europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
că efectele cunoașterii științifice nu trebuie să afecteze nivelul de moralitate în relațiile internaționale și nu trebuie să distrugă realitatea de pace existentă. Pe acest fond, epistemologia constructivistă propune să se țină cont de valori exprimate în termeni de semnificație, inteligibilitate, eficiență. Ceea ce este pentru oamenii de știință adevărat, nu presupune, în mod automat, că este și moral. De aceea, prin elaborarea normelor etice în cunoașterea științifică trebuie să se realizeze compatibilitatea cu binele moral din cultura societăților naționale și transnaționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
cuvin reproduce cuvintele lui Dan Hăulică, pe care le-am reținut dintr-un dialog aflat tot între aceste coperți: "Să faci întâi adevărat și după aceea nobil. Plăcerea, partea de seducție estetică e totdeauna de nedespărțit de o dimensiune de inteligibilitate superioară." Arta lui Dragoș Pătrașcu are darul seducției, poate "aprinde" o dragoste la prima vedere, și se mai poate transforma într-o iubire de-o viață. Între creator și privitor. O iubire modernă, cu suprafețe netede și "asprimi țepoase", ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și al metaforei, cultivând, poate, celor care l-au ascultat atunci o "nostalgie a sintezei", cu efecte mai profunde, mai durabile decât polifonia adeseori dezacordată a postmodernismului. Plăcerea, partea de seducție estetică e totdeauna de nedespărțit de o dimensiune de inteligibilitate superioară A.V. Sunteți născut la Iași. Nu aș vrea să începem discuția într-un mod prea sentimental, dar sunt interesat cum vedeați Dumneavoastră Iașul când ați mai crescut: era, totuși, un târg de provincie? Sau nu? D.H. Știți, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
situația de a nu-l înțelege prea bine, dar să vă placă, să-l aplaudați, cel puțin în forul interior? D.H. Nu știu, operațiunea aceasta de apropiere, plăcerea, partea de seducție estetică e totdeauna de nedespărțit de o dimensiune de inteligibilitate superioară. A înțelege nu vine după plăcerea privirii, ci sunt date împreună. Știți, se spunea în atelierele clasicismului, pe vremea lui David: să faci întâi adevărat și după aceea nobil. Ei, nu așa, nu funcționează așa lucrurile cine vede nobil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de enigmatic: Platon fundamentează „marele proiect filosofic al unui Stat al dreptății în care oameni aidoma lui Socrate să poată trăi, în care să nu mai trebuiască în mod necesar să moară”. Firește, prima parte a afirmației pare accesibilă, însă inteligibilitatea ei e întemeiată de cea de-a doua parte. Într-adevăr: de ce trebuia Socrate în mod necesar să moară? Vom încerca în cele ce urmează să parcurgem argumentul lui Patočka. Pentru început, acesta reia - cu un plus de tematizare - expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
descriptibile în termeni de loc de figură - adică din punct de vedere calitativ - a căror parcurgere (punct, dreaptă, plan, spațiu) sunt în măsură să configureze un parcurs ascendent și o ierarhie. Iar această ierarhie, căreia îi corespund diverse grade de inteligibilitate (e suficient să ne gândim la modificarea pe care o aduce perspectiva proprie spațiului tridimensional în raport cu spațiul plan - a se vedea celebrul exemplu din „Flatland”-ul lui Edwin Abbott), e, în cele din urmă, o ierarhie a cunoașterii și (întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
datoriilor, creanțelor, capitalurilor proprii, informații privind costurile produselor, lucrărilor executate, cheltuielile, veniturile și rezultatele financiare (profit sau pierdere). 1.3.1. Atributele informației contabile Informația contabilă, pentru a deveni utilă în cadrul sistemului managerial, trebuie să îndeplinească patru caracteristici calitative principale: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și compatibilitatea. ~ Inteligibilitatea: reprezintă o calitate esențială, în sensul că informațiile contabile trebuie să fie ușor de înțeles de utilizatori, presupunându-se că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și activităților economice. ~ Relevanța: reprezintă capacitatea informației
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
privind costurile produselor, lucrărilor executate, cheltuielile, veniturile și rezultatele financiare (profit sau pierdere). 1.3.1. Atributele informației contabile Informația contabilă, pentru a deveni utilă în cadrul sistemului managerial, trebuie să îndeplinească patru caracteristici calitative principale: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și compatibilitatea. ~ Inteligibilitatea: reprezintă o calitate esențială, în sensul că informațiile contabile trebuie să fie ușor de înțeles de utilizatori, presupunându-se că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și activităților economice. ~ Relevanța: reprezintă capacitatea informației contabile de a fi utilă
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
3) Contabilitatea înregistrează, păstrează și verifică: a) date cu privire la operațiile care au avut loc; b) date referitoare la operațiile posibil să aibă loc; c) date referitoare la prognoza economică. 4) Caracteristicile calitative care trebuie îndeplinite de informația contabilă sunt: a) inteligibilitate, fezabilitate, credibilitate, comparabilitate; b) credibilitate, apartenență politică, fluiditate, comparabilitate; c) inteligibilitate, relevanță, credibilitate, comparabilitate. 5) Utilizatori ai informației contabile sunt: a) persoanele private de libertate, creditorii financiari, guvernul și instituțiile sale, investitorii, furnizorii și alți creditori; b) investitorii, angajații, creditorii
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
au avut loc; b) date referitoare la operațiile posibil să aibă loc; c) date referitoare la prognoza economică. 4) Caracteristicile calitative care trebuie îndeplinite de informația contabilă sunt: a) inteligibilitate, fezabilitate, credibilitate, comparabilitate; b) credibilitate, apartenență politică, fluiditate, comparabilitate; c) inteligibilitate, relevanță, credibilitate, comparabilitate. 5) Utilizatori ai informației contabile sunt: a) persoanele private de libertate, creditorii financiari, guvernul și instituțiile sale, investitorii, furnizorii și alți creditori; b) investitorii, angajații, creditorii financiari, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile sale
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
spațiul public acționează din perspectiva opozițională a unei "contra-sfere publice". Într-un articol despre articularea critică a artei în spațiul public, prin confruntarea cu transformarea culturală industrială a sferei publice burgheze, Philip Glahn pune problema unei reexaminări a transformării cadrului inteligibilității, experienței și acceptării culturale 244. În măsura în care modelul burghez tradițional de sferă publică, înțeleasă ca situație ideală a exercitării discursului civic, s-ar fi constituit prin separarea sa față de sferele statului și vieții private, această arenă autonomă și extrapolitică de argumentare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la baza romanului Colonelul de la Ghiol (1996), „roman polimorf”, „prin focul încrucișat al limbajelor”, prin sinteza personaj-narator-autor, sau „roman total” (Stan Velea), în care formele moderne se îmbină cu cele clasice (biografia unor personaje, logica episoadelor), pentru a nu știrbi inteligibilitatea textului. De altfel, textul este programatic construit în manieră postmodernistă și axat pe intertextualitate; în final, autorul atașează o listă a numelor de persoane la care se referă, de la Achile, Aristofan, Aristotel la Roland Barthes, Brâncuși, Bogza sau Topîrceanu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
istorie, în mediul cultural. Mitul constituie structurile fundamentale ale realității umane la un moment dat. S-a propus pentru acest context numele de mentalitate. [...] Mitul apare ca fundalul pe care se detașează în prim plan doctrinele și ideile raționale. Dar inteligibilitatea rațională explicită se referă la inteligibilitatea implicită a stratificărilor mitice date în peisajul cultural. Prin aceasta, mitul își face simțită influența chiar și asupra sistematizărilor celor mai abstracte. Există o impregnare mitică a conceptelor, corespunzând codului difuz al unei epoci
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
structurile fundamentale ale realității umane la un moment dat. S-a propus pentru acest context numele de mentalitate. [...] Mitul apare ca fundalul pe care se detașează în prim plan doctrinele și ideile raționale. Dar inteligibilitatea rațională explicită se referă la inteligibilitatea implicită a stratificărilor mitice date în peisajul cultural. Prin aceasta, mitul își face simțită influența chiar și asupra sistematizărilor celor mai abstracte. Există o impregnare mitică a conceptelor, corespunzând codului difuz al unei epoci. Reflex al gândirii instituite, al limbajului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]