KorAP: Find »[drukola/base=inteligibilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...20 >

500 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

a dificultății îlogatoni apoi cuvinte), la intensități sonore progresiv crescătoare, și le indică după ce le-a auzit într-o listă de cuvinte cu rimă, cu număr limitat de opțiuni sau cu opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
le indică după ce le-a auzit într-o listă de cuvinte cu rimă, cu număr limitat de opțiuni sau cu opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
după ce le-a auzit într-o listă de cuvinte cu rimă, cu număr limitat de opțiuni sau cu opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de 50%. Curbele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvinte cu rimă, cu număr limitat de opțiuni sau cu opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de 50%. Curbele de inteligibilitate sunt reprezentate ca în figura 1

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de 50%. Curbele de inteligibilitate sunt reprezentate ca în figura 1.13. Pentru auzul normal (N) curba este aproape de ordonată. În hipoacuzia de transmisie (HT) curba este deplasată pe axa intensităților cu o valoare egală cu valoarea deficitului de intensitate dar fără prezența distorsiunilor, pe când

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
normal (N) curba este aproape de ordonată. În hipoacuzia de transmisie (HT) curba este deplasată pe axa intensităților cu o valoare egală cu valoarea deficitului de intensitate dar fără prezența distorsiunilor, pe când în hipoacuzia neurosenzorială (HNS) cohleară apare un platou în inteligibilitate, ca în hipoacuzia neurosenzorială retrocohleară să apară o scădere a inteligibilității cu creșterea intensității datorită distorsiunilor îcurba în clopot sau «roll-over»). Pragul de recunoaștere a vorbirii (SRT) este pragul auditiv pentru care se recunoaște corect 50% din materialul prezentat în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
curba este deplasată pe axa intensităților cu o valoare egală cu valoarea deficitului de intensitate dar fără prezența distorsiunilor, pe când în hipoacuzia neurosenzorială (HNS) cohleară apare un platou în inteligibilitate, ca în hipoacuzia neurosenzorială retrocohleară să apară o scădere a inteligibilității cu creșterea intensității datorită distorsiunilor îcurba în clopot sau «roll-over»). Pragul de recunoaștere a vorbirii (SRT) este pragul auditiv pentru care se recunoaște corect 50% din materialul prezentat în cuvinte bisilabice. Pragul din audiometria vocală este egală cu pragul auditiv

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în evaluările audiometriei tonale, se ridică suspiciunea de leziune retrocohleară: neurinom de nerv acustic sau tumoră de fosă posterioară cerebrală. Dacă pragul în audiometria vocală este mai performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de fosă posterioară cerebrală. Dacă pragul în audiometria vocală este mai performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ 15-30 dB peste pragul vorbirii. La normali și hipoacuzicii de transmisie este 100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
repetate de către subiect, și se obține la aproximativ 15-30 dB peste pragul vorbirii. La normali și hipoacuzicii de transmisie este 100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea maximă Dacă I > 0.4 se prezumă o leziune retrocohleară. Raportul de vorbire / zgomot este procentul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea maximă Dacă I > 0.4 se prezumă o leziune retrocohleară. Raportul de vorbire / zgomot este procentul de inteligibilitate obținut în condițiile în care vorbirea se administrează în testare pe un nivel de zgomot. Discriminarea vorbirii la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea maximă Dacă I > 0.4 se prezumă o leziune retrocohleară. Raportul de vorbire / zgomot este procentul de inteligibilitate obținut în condițiile în care vorbirea se administrează în testare pe un nivel de zgomot. Discriminarea vorbirii la testele de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea maximă Dacă I > 0.4 se prezumă o leziune retrocohleară. Raportul de vorbire / zgomot este procentul de inteligibilitate obținut în condițiile în care vorbirea se administrează în testare pe un nivel de zgomot. Discriminarea vorbirii la testele de audiometrie vocală

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger) după formula: I = (Inteligibilitate maximă - Inteligibilitatea minimă) / Inteligibilitatea maximă Dacă I > 0.4 se prezumă o leziune retrocohleară. Raportul de vorbire / zgomot este procentul de inteligibilitate obținut în condițiile în care vorbirea se administrează în testare pe un nivel de zgomot. Discriminarea vorbirii la testele de audiometrie vocală depinde de o serie de factori specifici pacientului implicând: motivația, cooperarea, experiența, inteligența, strategia de răspuns a pacientului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului, felul și ritmul prezentării, materiale folosite pentru testare și aprecierea răspunsului de către examinator. (12, 225) Indicele de articulare Curbele de inteligibilitate exprimă variația procentului de cuvinte înțelese în funcție de intensitate, dar nu redau analitic contribuția restantului auditiv pe fiecare frecvență la înțelegerea mesajului vorbit, având în vedere aportul diferit al frecvențelor în constituirea fonemelor, cum ar fi contribuția frecvențelor înalte în constituirea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvinte înțelese în funcție de intensitate, dar nu redau analitic contribuția restantului auditiv pe fiecare frecvență la înțelegerea mesajului vorbit, având în vedere aportul diferit al frecvențelor în constituirea fonemelor, cum ar fi contribuția frecvențelor înalte în constituirea consoanelor și implicit pentru inteligibilitate. (12, 225) Spectrul sunetelor vorbirii se exprimă în relație cu audiograma tonală, ca pragurile auditive pe frecvențele dominante corespunzătoare pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona A domeniul frecvențelor fundamentale, zona B domeniul vocalelor, zona C domeniul consoanelor sonore

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
corticală; evaluarea pragului auditiv la frecvențe sub 1 kHz este nesigură fiind limitată doar la 2 - 4 kHz, iar la intensități mari specificitatea în frecvență este limitată la baza cohleei; și nu în ultimul rând rezultatele nu sunt corelate cu inteligibilitatea vorbirii. î12, 225) Potențiale evocate auditive corticale Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce 10 - 50 ms (MLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen de la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
rezolvare se rezumă la cunoașterea personalității fiecărui caz în parte și abordarea unei strategii flexibile și adaptate a recuperării deficitului de comunicare verbală. Indiferent de mesajul exprimat, recuperarea comunicării necesită realizarea unui profil verbal oral sau grafic care să permită inteligibilitatea mesajului de către interlocutor. Deși în surdomutitate limbajul mimico-gestual este compensator pentru deficitul comunicării verbale la nivelul grupului de logopați, totuși, prin realizarea demutizării, se permite o mărire a posibilităților de adresabilitate a logopatului și de reinserție socio-profesională. Deficitul preponderent efector

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și ezitant al copiilor, prin lipsa reacției verbale adecvate, uneori întârziate, prin înclinarea capului în cazul deficitului auditiv, sau prin strângerea pleoapelor și apropierea exagerată de carte în cazul miopiei. Observarea aspectului monomorf sau polimorf al tulburărilor fonoarticulatorii și aprecierea inteligibilității exprimării sunt necesare pentru o îndrumare adecvată a fiecărui subiect în funcție de tip de deficit verbal existent. Diagnosticul diferențial, caracteristicile semiologice și strategia reabilitării vor fi stabilite în cabinetul de reabilitare a comunicării verbale. (343) Etapa de corectare se realizează pe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
drept scop evitarea tensionării subiectului în cazul lipsei unei soluții de interpretare sau de formulare; 9. Evitarea corecției răspunsului greșit asigură formarea unor soluții minime de vorbire compensatorie gradului de deficit, încât, dacă modul de exprimare are un grad de inteligibilitate rezonabil, se admite că încurajarea răspunsului permite formarea unei baze perfective în exprimarea viitoare. Din punct de vedere tehnic, după Voinescu I, se procedează astfel: În afaziile receptive este necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de autoapărare ale creierului bolnav. În somnul indus medicamentos, învățarea cuvintelor prin repetiție nu permite o pronunție mai corectă a cuvintelor datorită capacității reduse de analiză și sinteza fonemică, dar datorită relaxării s-a constatat o creștere a cursivității și inteligibilității pronunției și o rezistență mai mare la prelungirea duratei ședințelor de recuperare. Aplicarea unei metode combinate, în care cuvintele sunt audiate și analizate fonetic în stare de veghe, asigurându-se corectitudinea pronunției, urmând ca în stare hipnotică repetițiile să asigure

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
globală. În afazia Broca handicapul are următoarele grade: - gradul 0 corespunde imposibilității pronunțării repetate sau spontane a unor cuvinte inteligibile; - gradul 1 include afazicii cu posibilitatea pronunțării repetate, chiar cu ușoare inexactități a unor cuvinte și propoziții elementare, dar cu inteligibilitate limitată; - gradul 2 încadrează forma telegrafică de afazie expresivă; - gradul 3 corespunde exprimării spontane relativ bune, chiar în condițiile unei fluențe scăzute ori a ocazionalelor dificultăți de evocare datorate anomiei. În afazia Wernicke se încadrează handicapul în următoarele grade: - gradul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limitează rezultatele tratamentului logopedic, în orice formă clinică de afazie, inclusiv în formele relativ ușoare. Tratament aplicat precoce, chiar și în formele grave, asigură ameliorarea deficitului afazic, iar factorul motivațional ce susține efortul pacientului, dublată de o strategie ce vizează inteligibilitatea comunicării sunt esențiale în recuperare. (, 166) „Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact” Francis Bacon II.3. Recuperarea limbajului academic - dislexia și disgrafia Limbajul scris este al doilea sistem de comunicare verbală ce se achiziționează de la vârsta

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
auditiv își va controla succesiunea pozițiilor vizual în oglindă. Defectele articulării fonemice (lipsa sonorizării, nazalizarea, sunete parazitare sau interfonematice) beneficiază de metode standard de corecție, având variante diferite de execuție, adoptate în forma cea mai eficientă atingerii profilului acustic acceptabil inteligibilității mesajului verbal. Recuperaționistul trebuie să fie un fin observator al nuanțelor semiologiei dislalice și să intervină prompt cu metodele cele mai potrivite în corecție. Se va exersa atât emisia fonemică cât și realizarea suitelor fonemice din cadrul cuvintelor începând cu cuvinte

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]