255 matches
-
Nu încape îndoială că ritmul versului, pentra că ne transpune într-o dispozițiune 407r mai naltă, produce și el, deși fără s-o știm, un tempo mai încet, drept ton fundamental, decât ritmul prozei. Numai actorul să nu caute cu intențiune o recitare lungită, pentru că atuncea e prea aproape pericolul de-a cădea într-un ton nenatural și târâit. Cine va lua seama bine va vedea că lângă [o] recitațiune egal amăsurată și pe lângă un caracter cam asemenea a unei tragedii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are nevoie de cea mai mare bogăție de modulațiuni și de dominare asupra tuturor spețiilor de accent, căci vocea are să realizeze (pe deplin) în același timp și după trebuință elementul muzical din rime, greutățile în ritm și compozițiune create cu intențiune de poet, refrenul se revine întotdeuna cu o altă acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
seriozitate această parte a artei de cătră artiști cu-atîta vom câștiga mai mult în cultură și ca oameni, căci prin aceasta se familiarizează din ce în ce mai mult cu spiritul intim al {EminescuOpXIV 332} operei de artă și începe a înțelege mai bine intențiunile mai adânci ale poetului. Din nenorocire sânt mulți actori cari, într-o rolă sau într-alta, ajutați de-un fizic sau de-o mască fericite, produc niște efecte mai ca artiștii; dar când îi pui cartea-n mână și-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actor conceperea sau intuițiunea internă a unui caracter. Acest act implică în sine complectarea sa prin reprezentare cu aceeași necesitate cu care voința implică împlinirea ei prin faptă. La conceperea caracterelor e dătoria cea dentîi a artistului ca să pătrundă în intențiunile poetului și să înțeleagă relațiunea între cele spețiale și generalul opului. Va să zică caracterul nu se poate concepe clar și cu siguranță dacă actorul nu-și va da cont mai întîi de ideea piesei și dacă el nu-și va aduce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să înțeleagă relațiunea între cele spețiale și generalul opului. Va să zică caracterul nu se poate concepe clar și cu siguranță dacă actorul nu-și va da cont mai întîi de ideea piesei și dacă el nu-și va aduce la conștiință intențiunile poetului pentru singuratecele figuri ale dramei. Cu cât actorul va fi mai mult în stare de-a pricepe dintr-una opera poetică și de-a cunoaște din configurațiunea ei organismul unui principiu cert și creatoriu cu-atîta mai precis i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se șteargă or să se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul ar cădea adesea în pericolul de-a tăia nervul întreg al piesei și de-a micșora or a șterge cele mai adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ordinar, ci ea puind, parte, greutate pe motivele urei lui, onoarea lui adânc rănită prin deconsiderare și prin prepusul unui adulteriu, parte prin o superioritate de spirit și prin coloritul de umor pe care poetul i l-a dat cu intențiune, în toate astea concepțiunea ideală va găsi momente cari ridică această figură într-o sferă mai nobilă, fără ca cu asta să îmblînzească câtuși de puțin îngrozitoarea răutate cu care el urmărește ținta răzbunărei sale. Cu deosebire în naturile ce se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o aproximativitate în efectele acestuia. Aceasta se bazează pe diferința mijloacelor lor. Căci pe când pictorul creează personalitatea din stofa fără rezistență a luminei și a colorei, cari, daca el e în genere un spirit creator, trebuie să se supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în individualitatea lui proprie dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în individualitatea lui proprie dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interne a întregii întocmiri, dacă ceea ce era un fel de ghicire în pieptul artistului, un fel de tact instinctiv, acuma prin inteligență devine conștiință curată, atuncea ea mărește totodată entuziasmul său și-i stimulează toate puterile de a ajunge toate intențiunile poetului. La artiștii cari posed o mare putere creatoare influința dramaturgului se va mărgini în esențial numai la atâta de a-i deschide o bogăție de cugetări și de a da intuițiilor forma unei forțate necesități. Cu cât mai bogat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cultură și simțul frumosului. Antiteza dintre cultură și știință se prezintă mai hotărât și mai clar în de osebirea scopurilor lor. Începutul studiului nostru din acest punt de vedere e justificat Numai cea întîie din numitele trei părți este în intențiunea acestui tratat, cele două din urmă le vom schița numai fugitiv, pentru a da o idee despre întregul ființei culturii. {EminescuOpXIV 917} cu atât mai mult, cu cât va trebui ca din scop, să urmeze orce altă determinațiune. Scopu 1
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de acestea aicea nu e loc. Influința binefăcătoare a culturei și (reagearea) reacțiunea ei folositoare asupra științei, atât prin faptul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, ci ea trece cu deosebire... de o plăcere ș-un lux. În poporul grec cu deosebire era un grad nalt de cultură publică, însă oamenii singulari o posedau nemijlocit și nu și-o câștigau nici în sensul, nici cu intențiunea morală a culturei, tot așa de puțin cum omul prost nu-și apropriază limba noastră cultă spre scopul și ca un element al culturei. De acolo și modul propriu al arătării sale - la greci lăudată și cântată, ca deosebit înflorită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să amintească că Tratatul de la San-Stefano este o convențiune preliminară, neavând forță obligatoare decât între cele două puteri contractante și prin care Rusia a voit să înștiințeze mai dinainte pe guvernul turc de ce are să ceară mai târziu Europei. Cu această intențiune Rusia a venit la Congres după o luptă lungă și victorioasă. Nobilul lord a adăugat că nu privește retrocesiunea Basarabiei ca necesară. Comitele Șuvaloff cugetă că lordul Beaconsfield n-ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
toți, la trei abia după dejun? Ideea de a pleca fără să-i vadă păru deodată a-i conveni. Va lăsa scrisoarea în cutia de poștă. Demersul ei i se părea acum suficient. Își mări în minte dimensiunile bunelor ei intențiuni neîndeplinite. Vestitul shampooing al lui Pilat îi liberă conștiința. Se spălă deci pe mâini de toate misiunile. Totuși, tocmai 244 pentru că era decisă să plece, mai întîrzie un minut. Era în curte, în dreptul culoarului odăilor din fund, legat cu sala
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
constructivă“, consideră abordarea cunoașterii mistice drept o opțiune personală foarte arbitrară și îl contrazice într-un punct important, afirmând că metafizica te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de distrat, iar ea tot așa îmi reproșează, se chinuie și pedepsește cu vorba această distracție. Dar acum nu mai amenință niciodată că o să plece sau că o să încerce să-și refacă viața în altă parte. Când o iscodesc asupra intențiunilor ei ascunse: "Știu ce se întîmplă fără tine! Oricât de rău ar fi, continui viața aceasta." Spune așa chiar dacă e mâniată pe mine, și mă miră, căci știu că e incapabilă să profite de o experiență și că rămâne tot
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
drepte și adevărate sunt ennuyante*; interesantă e nedreptatea, interesant e șiretlicul, interesantă mizeria! Da, foarte interesantă! 274 {EminescuOpXV 275} PSICOLOGIE [ASCUNDEREA SCOPURILOR] 2255 Toate cuvintele pe cari le pronunță un om sunt termeni concreți ai părții din dreapta a unei ecuațiuni. Intențiunile băgate în vorbă sunt y, z, valori necunoscute. Intenția generală cu care vorbește este termenul din dreapta = x. Cum să nu cunoști din atâtea mărimi concrete valoarea, asemenea concretă, a mărimilor necunoscute, când totul e un raport? X = e unitatea prestabilită
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
militantă, incită la emancipare. Iată-l deci pe micul Oscar, cu o ereditate grea, prins Între un „Don Juan neobosit” și o „Iunonă teatrală, curajoasă”. „Nu ne trăim propria viață, ci pe cea a morților”, va scrie chiar el În Intențiuni. Una dintre primele fotografii ni-l restituie Îmbrăcat În fetiță. Modă a epocii, reverie maternă, plăcere a deghizamentului? Cu siguranță, câte ceva din toate acestea. Pentru ca o poză târzie, datorată lui Roger Viollet, să ni-l Înfățișeze În chip de Salomee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Notes sur Paris, Paris, 1867. Thackeray, William, The Book of Snobes, Londra, 1848. Toma, Dolores, Formele pasiunii, București, Editura Meridiane, 1992. Ungureanu, Cornel, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca Apostrof, 2002. Wilde, Oscar, Intențiuni, București, Editura Univers, 1972, În românește de Mihai Rădulescu, prefață de Mihai Miroiu. Woolf, Virginia, Beau Brummell, În The Common Reader (Second Series), Londra, Hogarth Press, 1932. Xenofon, Amintiri despre Socrate, București, Editura Univers, 1987, traducere, note, postfață de Grigore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
imaginea breslelor și pro pune, ca structuri intermediare între stat și cetățean, acele corporații destinate să încurajeze identitatea burgheză. Am propus, zicea criticând dsa, reînființarea corporațiunilor. Oare de acele corporațiuni închise din Evul Mediu este vorba? Desigur că nu. În intențiunile noastre corporațiunile înființate, fără nici o condițiune de admisibilitate, nu au decât două meniri: întâi, de a deștepta acel spirit de solidaritate între meșteri, care ușurează concurența cu străinul, ridicând totdeodată și prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Harietei din 12 septembrie: "Mihai se află destul de bine, doctoru Isac n-a venit încă din strei nătate... Eu m-am certat cu B.(ădescu), pentru minciuna ce a scris în "Curier". El a scris că a făcut-o cu intențiunea de a-i scoate pensia lui Mihai, adecă să se afirme de ministeriu". În aceeași scrisoare, mai găsim și un amănunt care nu făcea cinste intelectualilor botoșăneni: "Miercurea trecută a fost la Prefect o discuție, de pensia lui Mihai și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
inteligență și o fantezie hotărît supranaturale") dar zîmbește subțire în fața posturii de estetician ("Desigur, numai în dezbateri de aperitive pot fi luate drept soluții estetice formule ca "îl prinde sau nu-l prinde", ori "expresiunea îmbracă ori nu îmbracă perfect intențiunea""), formule ca cele persiflate fiind apreciate superlativ de alți comentatori. Celebrul articol al lui N. Davidescu Caragiale cel din urmă ocupant fanariot, sau inaderența lui la spiritul românesc (Cuvîntul liber, august 1935) s-a acoperit de mult de ridicol prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la ideea de a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastră intențiuni și a încheia cu d-l Socec, iar prisosul eventual de la ediția a doua sau un acont asupra ediției a treia, vă rog să binevoiți a mi le trimite prin mandat poștal (M.Eminescu, Botoșani). Poezii nepublicate, de intercalat în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sunt puncte de pornire. Caragiale consideră teatrul o artă cu totul deosebită de literatură. Teatrul are un scop special: reprezentarea, reprezentarea frumoasă. Mai multă asemănare are teatrul cu arhitectura: „În adevăr, precum planul arhitectului nu este chiar realizarea finală a intențiunii sale - adică monumentul - ci numai notarea convențională, după care trebuie să se strângă și să se alipească materialele cerute, într-un tot ordonat, asemenea și scrierea dramaturgului nu este chiar desăvârșirea intențiunii lui - adică comedia - ci notarea convențională, după care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]