322 matches
-
de comunități sunt deschiderea la dezbatere și gradul ridicat de elaborare al argumentelor și raționamentelor logice. Punctele slabe includ atmosfera conflictuală și incapacitatea elaborării unui model integrator, cu toate că misiunea declarată conține elemente comunitare valoroase. d) Comunitățile "fără frontiere" sunt formațiuni interconfesionale care valorizează în principal experiența spirituală comună. Trăirile emoționale ale individului sunt considerate manifestări veritabile ale credinței. Comunitatea întreține un climat afectiv pozitiv prin ignorarea opiniilor divergente și focalizarea pe ideile și credințele comune. Tematica discuțiilor se concentrează asupra unor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu un grad ridicat de complexitate, care se încadrează mai dificil în categoriile descrise. Ele pot fi clustere de comunități sau grupări ce prezintă orientări diferite. Astfel, o comunitate găzduită pe un forum poate avea secțiuni destinate dezbaterilor de tip interconfesional dar și secțiuni orientate spre experiența spirituală împărtășită a membrilor. Unele dintre aceste secțiuni pot fi mai bine reprezentate și mai puternic populate, conferind atmosfera dominantă a comunității sau "spiritul" acesteia. * Transformările frecvente datorate fluctuației membrilor pot determina deplasări sau
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitate locală de altă orientare religioasă / comunități religioase aparținând altor biserici decât cea din care face parte subiectul. 11 69 2 21 Cele mai multe mesaje care exprimă clar atitudinile participanților față de comunitățile religioase se găsesc în secțiunile destinate apologeticii sau dialogului interconfesional. După cum reiese din datele prezentate în Tabelul 9, cele mai frecvente atitudini sunt cele pozitive față de ingroup și negative față de outgroup. Biserica la care aderă participanții la comunicare este valorizată ca fiind singura sau cea mai bună cale spre mântuire
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtuale Dintre persoanele participante la studiu, o categorie semnificativă (9,26% "în totalitate" și 38,89% "în mare măsură") manifestă deschidere pentru dezbaterile între persoanele de religii diferite. Această atitudine este susținută de prezența unor spații de dezbatere destinate discuțiilor interconfesionale sau chiar de tematica principală declarată (dialog evanghelic ortodox, de exemplu). Totuși, analiza conținutului acestor dezbateri evidențiază scopul mai degrabă apologetic (de apărare a credințelor și dogmelor considerate adevărate) decât deschiderea la idei noi cu scopul îmbogățirii și diversificării concepțiilor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se rezumă cu claritate Întreaga situație, din punctul de vedere al militantismului irlandez: Irlanda suferă de sute de ani, de pe urma oprimării și a urii naționale a englezilor. Aceste resentimente se concretizează Într-o discriminare efectivă mai Întâi la nivelul relațiilor interconfesionale, apoi În plan politic, prin restrângerea drepturilor electorale ale irlandezilor, precum și În sfera socială, prin inechitatea relațiilor agrare. Chintesența răului este reprezentată de uniunea Irlandei cu Anglia. În fața mișcării politice irlandeze cabinetul tory urmărește să Închidă toate canalele constituționale, aducând
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a descumpănit lipsa unor mici biblioteci locale care să acopere tematica esențială pentru formarea intelectuală a unui student creștin-ortodox. Ne-am întrebat de ce nu s-au organizat nici seminarii informale în cadrul Universității, prin care să se urmărească dezbaterea (de ce nu interconfesională?) a textelor întemeietoare pentru Biserica universală. „Cercetați Scripturile, că socotiți că în ele aveți viață veșnică” (Ioan 5, 39). Dat fiind contextul eclezial al României de astăzi, deficiențele aici semnalate nu sunt însă cu totul surprinzătoare. Nu știm ca ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
misiunilor catolice din Orient către Congregația de Propaganda Fide, rezultă că pe la 1640 curentul pentru limba latină, în creștere în Țara Românească, mâna către colegiile reformate din Transilvania tineretul muntean, de unde se întorcea cu sentimente ostile Bisericii Române”. Pentru disputele interconfesionale ale acestei perioade vezi și Cleobul Tsourkas, „Les premières influences occidentales dans l’Orient orthodoxe”, în Balcania, VI, 1943, pp. 333-356. Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuție la istoria umanismului românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 67. Konrad Onasch, Civilizația marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adere, ca partid, la Noile Echipe Internaționale fondate, după război, cu scopul de a reuni diferitele partide europene de inspirație creștină: "Varietate a originilor și circumstanțelor, notează René Rémond, varietate a situațiilor și curentelor. Am găsit partide monoconfesionale și altele interconfesionale, partide care acceptă o referință confesională, altele care au respins-o, altele care se opresc la jumătatea drumului în procesul de deconfesionalizare, altele care sînt complet deconfesionalizate. Unele din ele sînt partide naționale, expresie a realităților naționale. Unele sînt expresia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal în accepțiunea sa franceză. Ei se gîndeau mai mult la un stat nonconfesional, decît la un stat noncreștin. În 1837, în fața reapariției tensiunilor interconfesionale, o anumită tendință conservatoare, moștenită de la Josef Görres și întruchipată de Historisch-Politische Blätter a început să predomine. Ideea de separare a Bisericii de Stat era respinsă ca fiind legată de Aufklärung și de gîndirea protestantă. Totuși în Bade, în timpul regimului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe catolici să apară ca niște răi cetățeni germani, puțin devotați unității, credincioși unui monarh străin (dogma infailibilității, proclamată de conciliul Vatican în iunie 1870, era o armă importantă) și de a crea un culoar cu ajutorul protestanților, împiedicînd orice apropiere interconfesională. Celebra expresie a deputatului liberal anticlerical R.Virchov, "Kulturkampf" (sau lupta pentru civilizație), dădea acestei politici anticatolice caracterul unei lupte pe care Statul modern trebuia s-o ducă împotriva obscurantismului Bisericii catolice și exprima dorința de a supune bisericile statului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partidul nu s-a putut deschide protestanților din cauza opoziției Romei și a episcopatului. Deputatul Julius Bachem, care chema la "ieșirea din turn", și Karl Muth, fondatorul revistei Hochland, erau suspectați de Vatican, acesta din urmă fiind acuzat de modernism. Deschiderea interconfesională a avut totuși loc în plan sindical prin formarea, în 1899, a sindicatelor creștine, Christliche Gewerkschaften. În 1912, Pius al X-lea a acceptat participarea muncitorilor catolici (enciclica Singulari quadam, 24 septembrie 1912), cu condiția să aibă alături o asociație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
coordonare care străbătea toate cantoanele: un Katholikentag s-a reunit în 1903, un Volksverein a fost organizat în 1905, iar pe plan politic a luat ființă în 1912 Schweizerische Konservative Volkspartei: acesta reprezenta o federație a partidelor cantonale, cu tendințe interconfesionale, al cărei program, referindu-se la reforma socială, prelua multe din ideile liberalilor în ceea ce privește libertatea Bisericii și apărarea libertăților cantoanelor. Mișcarea catolică din Austro-Ungaria își găsise un teoretician în baronul Karl von Vogelsang (mort în 1890), înlocuit de Monseniorul Franz
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
îi ofereau celui interesat voturi suplimentare (pînă la trei), dar sistemul nu a fost păstrat. Interclasismul, voința sub presiunea autorităților ecleziastice de a fi partide de unificare, mai întîi de unificare a catolicilor, ca în Italia, ba chiar de unificare interconfesională, ca în Germania după 1945, necesitatea de a participa la guverne de coaliție cu alte familii politice, obligativitatea de a se supune campaniilor electorale în fața unui vot universal generalizat, extins și la femei (ceea ce reprezenta o revendicare creștin-democrată), toate aceste
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Octogesima adveniens (1971), Paul al VI-lea recunoaște imposibilitatea de a da o directivă unică din cauza diversității extreme a situațiilor. Răspunsurile la problemele economice au variat în timp și îmbracă aspecte diferite de la o țară la alta. Astfel că partidele interconfesionale, cu prezență protestantă importantă, ca în cazul Germaniei sau Olandei, au avut o evoluție deosebită, caracterizată prin pragmatismul protestanților, străini de magisteriul pontifical, chiar dacă acesta avea un caracter social. Totuși, se pot desprinde patru puncte comune. În primul rînd, organizarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aprofundate privind Germania, Europa, democrația, Statul, organizarea economiei și multe alte probleme care aveau să constituie bazele reflecțiilor programatice ale CDU; Rezistența, temerile, suferințele, au constituit grupul de catolici și de protestanți; reconstrucția trebuia să se facă pe o bază interconfesională. Luni, 5 iunie 1944, la ora 18, la cîteva ore după eliberarea Romei, o mulțime imensă s-a adunat spontan în fața bazilicii Sfîntu Petru pentru a aduce un omagiu acțiunilor papei Pius al XII-lea în timpul ocupației, toate curentele politice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Italia de Giulio Andreotti, Aldo Moro, Giorgio La Pira, Giuseppe Dossetti, se sprijinea pe o ideologie întărită de o puternică experiență. Această generație a reușit să strîngă la un loc partidele de mase, unitare, ce cuprindeau electoratul moderat, cele interconfesionale și laice. Rolul direct al ecleziasticilor era redus, iar preoții parlamentari erau rari: în Franța, abații Henri Grouès (numit și abatele Pierre) și Albert Gau (canonicul Kir se găsea printre Independenți); în Italia, don Sturzo era marginalizat. Această generație era
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reorganizeze într-o manieră disparată. În mod paradoxal, tocmai în zona sovietică au fost luate primele inițiative, chiar din iunie 1945, în sînul unui Block der Antifaschistischen Parteien. Între 16 și 22 iunie, a fost fondată la Berlin, pe bază interconfesională, Christlich-Demokratische Union Deutschlands. Fondatorii acesteia sînt fostul ministru al Zentrum-ului Republicii de la Weimar, Andrea Hermes, sindicalistul Jakob Kaiser și alții. Orientarea, sub influența lui Kaiser, care vorbea de "socialism creștin", era net spre stînga. Asemenea inițiative au fost luate și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a păstra mitul unui pluralism politic și pentru a susține propaganda în direcția mișcărilor creștine progresiste occidentale. În Bavaria, Adam Stegerwald, fost conducător sindical, sprijinit de Joseph Müller și supaviețuind marii conspirații împotriva lui Hitler din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net progresistă, în timp ce alții, ca Alois Hundhammer, care întruchipa refuzul a tot ce însemna compromis cu regimul nazist, și Fritz Schäffer, care trebuia să fie primul ministru al Finanțelor din Republica Federală, sperau, cu sprijinul majorității clerului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
El pregătea, ca și documentul comun din 1972, " Spre o societate conștientă de responsabilitățile ei", unificarea organică realizată în 1975, prin formarea unei federații numite Apelul Creștin-Democrat (CDA). În fruntea sa se afla liderul KVP, Andries Van Agt. Această structură interconfesională a permis declinul fiecăruia dintre partidele confesionale, fără să renunțe la o inspirație clar biblică, rezumată de sloganul electoral scos în față în 1977 "niet bij brood alleen" ("nu numai pîine"). Cu cele 31,9% din voturi și 49 de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comercial și gratuitate. Are imunitate slabă, rândul, oboseala și frigul lasă urme asupra căilor respiratorii. O imagine nu foarte departe de adevăr, la urma urmei. 13 octombrie 2010 Sarmale de Bucovina, ceramică de Marginea. Tinerii din organizația Caritas, catolică. Altercație interconfesională. Mai multe portrete de pelerini. Masă sub cerul liber. Noaptea și magia sa. Începuturile lumii în Catedrala Mitropolitană din Iași. Rotundul de plastic sau cum să con servi memoria pelerinajului. După-amiază. O distribuție de sarmale. Trei mașini, circa 15 persoane
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de la binefacere”. Inițial, episodul acesta mi s-a părut ilustrativ pentru ceea ce eu am denumit „pelerinajul-resursă” spirituală pentru alte confesiuni (cum a fost, de pildă, întâlnirea cu grupul de studenți baptiști care distribuiau Biblii și CD-uri), pentru studiul interacțiunilor interconfesionale, cum ar fi acti vitatea catolică într-un „teren rezervat” ortodocșilor. Mai târziu, am încercat să discut cu liderul grupului Caritas, dar dialogul cu el nu a fost deloc relevant. Îi era vizibil teamă, mi-a livrat doar o înșiruire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la început. Densitatea mare a pelerinilor a constituit și ea un obstacol, îngreunând deplasarea efectivă pe teren. În al doilea rând, Nicula este un pelerinaj care reflectă prin el însuși toată istoria complexă a Transilvaniei și nu doar pe cea interconfesională. El nu poate fi înțeles dacă nu se cunoaște istoria locului, de multe ori reflectată în surse lacunare, incomplete, partizane, fără a mai vorbi de memoria evenimentelor, adesea traumatice, legate de evoluția în timp a mănăstirii. În tot timpul petrecut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai puțin din Valahia), ca efect al popularizării și mediatizării „emoției” prin mass-media. Pelerinajul de la Nicula reprezintă deci un excelent studiu de caz pentru evoluția unui pelerinaj cu tradiție în modernitate, pentru felul în care sunt reinventate și prelucrate intrași interconfesional diferite practici și credințe religioase. Partea a II-a PELERINAJUL PRIN CUVINTE DE ACCES Turism și pelerinaje De la bun început, țin să precizez că studiul relației dintre turism și religie este unul delicat. Bisericile „oficiale”, nu numai cea ortodoxă, s-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spiritual al Ardealului este mai moderat în ceea ce privește practica pelerinajului organizat în jurul resturilor corporale (moaște) ale sfinților, fiind citați în acest sens reprezentanți ai unor importante episcopii locale. Nu este însă avansată o minimă explicație istorică, legată de zona de contact interconfesional, influențele succesive catolice și protestante. Atunci când este adusă în discuție Dobrogea, se ajunge inevitabil la Sfântul Andrei și celebra sa peșteră, acolo unde „locul atrage, nu moaștele”, după cum spune purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Cea mai interesantă referință din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
interesant, aflând cu această ocazie, că peste 200 de polițiști din România s-au pocăit și predicau Evanghelia în haine militare, lucru care mie mi s-a părut un paradox, ceva nemaiîntâlnit până acum. Asociația Polițiștilor Creștini este o lucrare interconfesională de rugăciune, având ca scop glorificarea neîntreruptă a lui Dumnezeu în unitatea sfinților și mijlocire pentru trezirea spirituală a națiunii române. Această asociație are ca scop: provocare la rugăciune; unitate în diversitate; colaborare între biserici; trezire spiritualăpentru națiune. Moto-ul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]