324 matches
-
-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului și reîmprospătarea predicii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a categoriilor geografice și a metodelor specifice de cercetare, promotorul unei pedagogii tradiționale, în spiritul unei discipline scolastice riguroase, dominată de profunde convingeri religioase, director al revistei Convorbiri Literare (1907-1923), este una dintre figurile elitei intelectuale interbelice preocupate de problematica interconfesională, îndeosebi de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a "Gândirii" și cea din jurul lui Nae Ionescu și a ziarului "Cuvântul". Deosebirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față ne vom axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu pornește în demersul său analitic de la o conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă care, din nefericire, persistă referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Dumnezeu. Aceasta nu împietează cu nimic din meritul incontestabil al Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
99-109. Redăm și nota preliminară a textului formulată de autor, esențială pentru înțelegerea corectă a mizei acestui material: "Rândurile de mai jos alcătuiesc cuprinsul unei conferințe ținută la Paris acum câtăva vreme de filosoful rus într-un cerc de studii interconfesionale. Le transcriu după notele luate atunci, pe care le întregesc pentru o mai deplină înțelegere, fără a altera nimic din fondul gândirii autorului, convins că interesul lor subzistă întreg pentru toți cei care caută o cheie deosebirilor dintre Răsărit și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o forță spirituală superioară". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 4 5 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar ura acumulată în timpul lui Saddam în special de kurzi și șiiți se descarcă în violențele de azi. Așa încât, eu cred că o istorie încărcată de violență, într-un amestec exploziv cu elemente ale prezentului intervenție străină, dușmănii interetnice și interconfesionale, terorism face imposibilă pacea acum și în viitorul previzibil. Cauzele religioase nu sunt mai puțin importante. În fiecare zi auzim despre atacuri și atentate ale sunniților asupra șiiților și invers, dar nu toată lumea de la noi știe ce înseamnă șiismul și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dar istoria ne arată limpede că, de fapt, conflictul s-a adâncit și s-a transformat într-un conflict între două religii care, apoi, s-au dușmănit până în zilele noastre: iudaismul și creștinismul. Conflictul doctrinar s-a transformat în ură interconfesională, iar prin secolul al IV-lea deja creștinii îi considerau pe evrei ucigașii lui Iisus. Adversitatea creștinism-iudaism s-a adâncit, apoi, permanent. Secole în șir de obscurantism și superstiție, de-a lungul cărora asupra evreilor au fost aruncate cele mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
însă, dreptatea lor. Din memoria lor colectivă nu s-au șters încă urmele suferințelor îndurate secole în șir și care au fost, deseori, justificate prin argumente de ordin religios. Iar astăzi, dacă am depășit vremurile de obscurantism și de dușmănie interconfesională absurdă, ce rost mai au referirile negative la o întreagă comunitate, cum este cea evreiască? Suntem în epoca globalizării, a dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
deseori, justificate prin argumente de ordin religios. Iar astăzi, dacă am depășit vremurile de obscurantism și de dușmănie interconfesională absurdă, ce rost mai au referirile negative la o întreagă comunitate, cum este cea evreiască? Suntem în epoca globalizării, a dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de tip medieval. Sunt suficiente problemele pe care le ridică fundamentalismul islamic ca să mai fie nevoie de o revenire la conflictul secular creștinism-iudaism
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Hristos. Și de ce m-aș ocupa eu s-ar putea întreba unii dintre cititori într-o carte intitulată "Curierul diplomatic" de o chestiune care privește Biserica și pe teologi? Pentru că această chestiune depășește cu mult sfera teologicului și a dialogului interconfesional și poate influența puternic domeniile politic și diplomatic. Fără îndoială, Biserica și Religia în general nu mai domină ca altădată viața individului și a comunității, dar influența ei capătă forme disimulate, iar în unele perioade și contexte, religia și instituțiile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dialog și relații civilizate și cu alte religii, ca iudaismul și islamismul, așa, ca între rude. Despre un asemenea dialog au vorbit multe spirite luminate laici și teologi în ultimele două secole. Au apărut și organizații și organisme internaționale și interconfesionale care-1 promovează cu insistență cum ar fi, de exemplu, Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB). În ultimii 35 de ani campionul acestui nou spirit ecumenist și tolerant a fost însuși Papa Ioan Paul al II-lea, polonez de origine, adică provenit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Europei și vizita de la Paris. Iar avansurile făcute Papei îmi aduc aminte de clasica înțelegere a celor mari pe deasupra și în spatele celor mici. Poate că unii cititori îmi vor reproșa că văd politică acolo unde este doar credință și relații interconfesionale. Le răspund că de prea multe ori în istorie Biserica și Statul au mers alături deseori nici nu puteau fi distinse -, iar marile puteri de ieri și de azi n-au ezitat și nu ezită în a utiliza orice mijloc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
receptive la idealurile pacifismului și neutralității, și unde curentul comunist este foarte slab reprezentat. Adevărul este că aici, "mișcarea pentru pace" a căpătat o amploare deosebită, fie că este vorba de Țările de Jos, unde campania dusă de IKV (Consiliul Interconfesional pentru Pace) a avut puternice ecouri în rîndurile opiniei publice, mai ales printre socialiști, provocînd critici aspre mai ales din partea secretarului general al NATO (Joseph Luns), de țările scandinave dar mai ales de Marea Britanic și de Germania Federală. În
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în comun, în Liban ca și în Israel, faptul că fug de mixitate și că interzic căsătoria civilă (pe care creștinii, care n-o îndrăgesc prea mult, o tolerează totuși). Mai curând segregație decât metisaj. Și mai ales, nicio căsătorie interconfesională. Vai de cuplul mixt! Interesul grupului trece înaintea iubirii dintre indivizi. În Liban, șefii spirituali musulmani, atât sunniții cât și șiiții, s-au opus proiectului introducerii căsătoriei civile (primul ministru Hariri s-a opus și el), pe care maroniții erau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Încă găsi fapte pozitive” <endnote id="(322, p. 218)"/>. De regulă, În Moldova și Țara Românească, precum și, În general, În toată Europa creștin-ortodoxă, nu au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interesant, aflând cu această ocazie, că peste 200 de polițiști din România s-au pocăit și predicau Evanghelia în haine militare, lucru care mie mi s-a părut un paradox, ceva nemaiîntâlnit până acum. Asociația Polițiștilor Creștini este o lucrare interconfesională de rugăciune, având ca scop glorificarea neîntreruptă a lui Dumnezeu în unitatea sfinților și mijlocire pentru trezirea spirituală a națiunii române. Această asociație are ca scop: provocare la rugăciune; unitate în diversitate; colaborare între biserici; trezire spiritualăpentru națiune. Moto-ul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]