1,125 matches
-
nevoie de posibilitatea construirii acestor spații comune, conceptuale și metodologice. Ele configurează modul de interacțiune și de interpenetrare a disciplinelor. Aceste condiții „interne” au nevoie însă și de suportul „extern”, oferit în primul rând de aranjamentul instituțional în care cercetarea interdisciplinară are loc. Construirea unei platforme instituționale care să favorizeze cercetarea și producerea de cunoaștere integrată (în acest subcapitol folosim în mod interșanjabil, ca și în literatura de specialitate, cele două concepte: interdisciplinaritate și transdisciplinaritate) are în vedere elemente precum: infrastructura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
departe au mers cercetătorii în articularea unei colaborări interdisciplinare? Se poate vorbi despre construirea unui spațiu conceptual comun, a unui vocabular împărtășit și a noi metode articulate? • Cât de important este rolul instituțiilor în facilitarea sau periclitarea proceselor de colaborare interdisciplinară? • Cât de importantă a fost integrarea perspectivelor disciplinare în coagularea unei explicații ori înțelegeri mai puternice a fenomenului sau procesului investigat? 5. Mitul obiectivității absolute. Ce (mai) înseamnă știința liberă de valori?tc "5. Mitul obiectivității absolute. Ce (mai) înseamnă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o schimbare a accentului de pe cercetarea disciplinară pe cea focalizată pe probleme (engl., problem oriented research). Caracterul complex și integrat al unor probleme cum ar fi globalizarea, migrația, interculturalitatea, protecția mediului, explozia informațională, sărăcia, conflictele etc. revendică o abordare educațională interdisciplinară. Ca fundamente sociale ale abordării integrate a curriculumului, ne vom referi la câteva dintre marile provocări ale lumii contemporane, aflate în strânsă relație și interdependență: globalizarea, interculturalismul și societatea învățării. În plus, tot ca un argument din perspectiva dinamicii sociale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au un caracter disciplinar), interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare. Integrarea propriu-zisă a curriculumului din punct de vedere „teritorial”, marcată de prezența explicită a proceselor de frontieră, se face simțită pentru prima dată la acest nivel. În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate limitele stricte ale disciplinelor, căutându-se teme comune pentru diferite obiecte de studiu, care pot duce la realizarea obiectivelor de învățare de un ordin mai înalt (engl., higher order learning objectives); printre acestea se numără și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
altă distincție are la bază, drept criteriu de diferențiere, scopul integrării de tip interdisciplinar și domeniul în care se manifestă această integrare. Din acest punct de vedere, se poate diferenția între: a) interdisciplinaritate științifică, ce trimite mai ales la cercetarea interdisciplinară, situată „între” disciplinele științifice, în încercarea de a valorifica interacțiunile dintre acestea, pentru a acoperi, așa cum arătau Dogan și Pahre, „petele albe” de pe harta cunoașterii. Avansul în cercetarea științifică, în producerea cunoașterii conduce la acest tip de interdisciplinaritate; b) interdisciplinaritatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
perspectivă holistă, reflectând caracterul interactiv al lumii reale (cf. Shoemaker, 1989, p. 5). 2. Dezvoltarea curriculară va avea ca rezultat, în funcție de opțiunea pentru un model de proiectare sau altul: - unități tematice de studiu (integrate în cadrul unei discipline sau de natură interdisciplinară); - module (centrate pe formarea unor competențe clar definite); - teme transversale (care corelează deprinderi și cunoștințe dintr-un ansamblu de domenii și/sau discipline la nivelul proiectării procesului de instruire). Dezvoltarea curriculară în cadrul acestei abordări trebuie să ia în considerare, de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai urmărește doar secvențele clasice de 50 de minute pentru o disciplină, ci se lucrează cu blocuri de timp alocate unor proiecte/teme care își propun formarea unor competențe sau a unor valori și atitudini la elevi. Proiectarea didactică devine interdisciplinară și axată, la rândul ei, pe unități de învățare ce compun proiectul sau tema. Devin deosebit de importante activitățile de învățare, designul situațiilor și al contextelor relevante care/în care se produce învățarea. Fără a ignora importanța rezultatelor așteptate ale instruirii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Țara Galilor identifică trei caracteristici esențiale ale temelor cross-curriculare: - sporesc cunoașterea și înțelegerea; - stimulează discuția despre valori și credințe; - implică activități practice și luarea de decizii. Unitățile tematice oferă profesorilor o modalitate folositoare, logică și flexibilă de a organiza o predare interdisciplinară/cross-curriculară de-a lungul unei perioade de timp. (Tchudi, 1991) Pe tot cuprinsul unității, profesorii sunt în măsură să integreze studiul ariilor de conținut și să angajeze elevii în activități de învățare semnificative și funcționale. (Tompkins, Hoskisson, 1995) Temele sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
angajator(i) (mai ales în cazul învățământului profesional și tehnic). Un exemplu ar putea fi educația pentru mass-media. Toate cele patru modele prezentate trebuie înțelese din perspectiva unor strategii alternative și complementare de permeabilizare a curriculumului, de flexibilizare și deschidere interdisciplinară a acestuia prin intermediul temelor cross-curriculare. 2.2. Temele cross-curriculare în sistemul de învățământ din Olanda: un caz specialtc "2.2. Temele cross‑curriculare în sistemul de învățământ din Olanda\: un caz special" O relevanță deosebită din punctul de vedere al
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau alte persoane (elevi din școală, profesori, membri ai comunității etc.); 7. evaluarea cercetării/activității desfășurate (individual sau în grup, de către cadrul didactic sau de către potențialii beneficiari ai proiectului/produselor realizate). În cadrul instruirii bazate pe proiect, elevii pot observa natura interdisciplinară a sarcinilor și pot vedea că o problemă poate avea mai mult decât o singură soluție. Elevii care au libertatea de a alege diferite strategii și abordări pot deveni mai angajați în procesul de învățare și va exista o probabilitate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Université”, Bulletin Interactif du Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires, 12 (comunicare susținută la Congresul Internațional „Quelle Université pour demain? Vers une évolution transdisciplinaire de l’Université”), Locarno, Elveția, 1997. Neacșu, I., 1983, „Învățământul modular - strategie integrată în abordarea interdisciplinară a învățământului”, Revista de pedagogie, 8. Nicolescu, B., 1997, „O nouă viziune asupra lumii - transdisciplinaritatea”, 22, 16. Nicolescu, B., 1999, Transdisciplinaritatea. Manifest, Polirom, Iași. Nonaka, I.; Takeuchi, H., 1995, The Knowledge Creating Company, Oxford University Press, New York. Oates, T., 2001
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
despre policy science. Științele politicilor (policy sciences) sunt disciplinele care studiază metodele utilizate În formularea și aplicarea politicilor publice, precum și rezultatele lor. Însă termenul de „știință” nu are conotația clasică acordată științelor exacte, ci este vorba de știință ca abordare interdisciplinară. Analiza politicilor publice ca policy science este atât o știință, cât și o artă. Din aceste motive, este dificil de dat o definiție unanim acceptată politicilor publice. Sintagma „politici publice” este folosită cu mai multe Înțelesuri: etichete ale unor domenii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ea pentru a face prezentarea procesului politic mai intuitivă și mai ușor de Înțeles. Este cu atât mai utilă această abordare Într-o carte care Își propune să pună bazele Înțelegerii politicii de securitate națională ca politică publică, folosind metoda interdisciplinară a analizei politicilor publice, atât pentru explicarea fenomenelor complexe din domeniul securității naționale, cât și pentru a recomanda modul ideal de formulare a unei politici de securitate. Pentru a face prezentarea problematicii abordate cât mai clară, vom analiza politicile publice
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
absolut necesar ca organizarea și prezentarea materialului să fie propedeutica și euristica (Kahn, 1973, p. 103). Mai mult, nu trebuie uitat că, pentru a trata probleme așa de complexe cum sunt cele legate de anticiparea strategică, este nevoie de cercetare interdisciplinară. Iar rezolvarea interdisciplinară a unei probleme presupune un efort colectiv, dar și un mod specific de prezentare a datelor și ideilor, un cadru clar organizat. În consecință, prezența elementului propedeutic și euristic sau a altor tehnici pedagogice devine un scop
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organizarea și prezentarea materialului să fie propedeutica și euristica (Kahn, 1973, p. 103). Mai mult, nu trebuie uitat că, pentru a trata probleme așa de complexe cum sunt cele legate de anticiparea strategică, este nevoie de cercetare interdisciplinară. Iar rezolvarea interdisciplinară a unei probleme presupune un efort colectiv, dar și un mod specific de prezentare a datelor și ideilor, un cadru clar organizat. În consecință, prezența elementului propedeutic și euristic sau a altor tehnici pedagogice devine un scop În sine. Iar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
află acestea, fă Aptitudinea de a putea lucra degajat Într-un mediu ostil, deosebit de dificil, imprevizibil, amoral, cu persoane modificate psihic, moral, comportamental, material, religios etc, gă Aptitudinea de a putea lucra În cadrul unei echipe de asistență și ocrotire socială interdisciplinară, În care va avea de Îndeplinit un rol precis În cooperare cu alții, conștient că activitatea pe care o desfășoară contribuie la succesul final al acțiunii Întreprinse, hă Aptitudinea de a lucra În cadrul unor limite de timp, de a surprinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eficient de reabilitare psihosocială sunt adesea prea puțin dezvoltate, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, în cele mai multe cazuri tratamentul aplicat deținutelor/pacientelor constă în principal în farmacoterapie. Cred că ar fi necesară acordarea unei asistențe specializate deținutelor, asigurată de o echipă interdisciplinară formată din psihologi, sociologi, consilieri pe probleme educaționale și consilieri juridici. S-ar impune consilierea educațională și psihologică atât la nivel individual, cât și de grup, prin abordarea unor activități care să ofere deținutelor o viziune obiectivă asupra vieții și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Este o problemă complexă, care afectează toate componentele societății. 2. Strategia se va concentra preponderent asupra prevenirii și a reducerii impactului social. Resursele alocate trebuie să ia în considerare grupurile vulnerabile (la risc) și comunitățile afectate. 3. Implicarea multisectorială și interdisciplinară este esențială pentru realizarea unui răspuns adecvat la epidemia HIV. 4. Persoanele și grupurile trebuie să aibă cunoștințele necesare în vederea prevenirii infectării cu virusul HIV; asigurarea condițiilor pentru a avea această capacitate este esențială. 5. Tuturor persoanelor infectate/afectate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsă de coerență în conștientizarea societății românești cu privire la consumul și abuzul de droguri; e) capacitatea redusă a instituțiilor românești și autorităților abilitate de a interveni pentru reducerea criminalității; f) absența unor specialiști pregătiți, care să poată acționa dintr-o perspectivă interdisciplinară. II. Obiective generale și specifice A. Obiective generale: 1. Reducerea consumului și abuzului de droguri în rândul populației. 2. Diminuarea numărului de copii și tineri care se angajează în consumul de droguri. 3. Diminuarea consumului și abuzului de droguri la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ovid Densusianu al unui Dicționar etimologic al limbii române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Implicarea membrilor catedrei în organizarea Concursul Județean „Materom” (inițiat la nivelul instituției în anul 2008 și ajuns în anul școlar 2010-2011 la cea de-a IV-a ediție), reprezintă o altă dovadă a preocupării acestora pentru multiplicarea contextelor de învățare interdisciplinară. Conceput atât ca o provocare pentru elevii capabili de performanță, cât și ca o abordare interdisciplinară menită să stimuleze creativitatea și spiritul competițional și confirmând viziunea poetului Ion Barbu, care considera că „există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
ajuns în anul școlar 2010-2011 la cea de-a IV-a ediție), reprezintă o altă dovadă a preocupării acestora pentru multiplicarea contextelor de învățare interdisciplinară. Conceput atât ca o provocare pentru elevii capabili de performanță, cât și ca o abordare interdisciplinară menită să stimuleze creativitatea și spiritul competițional și confirmând viziunea poetului Ion Barbu, care considera că „există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia”, Concursul Județean „Materom” se vrea o șansă acordată gândirii
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
a Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial Iași unde absolvenți ai noștri sunt studenți merituoși. Ca rod al preocupării cadrelor didactice din catedra de matematică spre formarea competențelor specifice în rândul educabililor precum și ca o modalitate de colaborare interdisciplinară în interiorul școlii și nu numai a apărut în anul școlar 2008-2009 “Concursul județean de limba și literatura română și matematica - MATEROM” care oferă elevilor și părinților ocazia obținerii unui feed-back realist asupra nivelului de pregătire la două dintre materiile de
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
omului în devenire ce se află în fața noastră, a celor ce stăm în locul înaltei responsabilități a catedrei. Profesorii de la catedra de religie au organizat dezbateri cu titluri ca: Sunt demodat dacă sunt creștin, Tinerii și preocupările lor - Prețuiește viața! Conferința interdisciplinară cu tema: „Teologia și fizica în dialog despre cunoașterea lumii” din mai 2003, a vizat tocmai cadrele didactice. Invitații au fost universitari: Prof. Gheorghe Maftei, Catedra de Fizică Teoretică a Univ. „Al. I. Cuza”, pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, Univ.
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
populația că se continuă În ritm accelerat lucrările de cercetare care, așa speră și este Încredințat, vor conduce la o cunoaștere satisfăcătoare a cauzelor, până În acest moment misterioase, ale dispariției subite a morții. Informează de asemenea că o amplă comisie interdisciplinară, incluzând reprezentanți ai diferitelor religii În vigoare și filozofi aparținând diferitelor școli În activitate, care au Întotdeauna un cuvânt de spus În aceste chestiuni, este Însărcinată cu misiunea delicată de a reflecta la ce va Însemna un viitor fără existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]