275,179 matches
-
să acopere intervalul cuprins între 1797 și 1997. Ceva mai redus ca număr de pagini în comparație cu aparițiile anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu-și dezminte pasiunea pentru studiile orientale, Andrei Oișteanu interesul pentru imaginea evreului în culturile est-europene; li se adaugă o contribuție străină, un studiu semnat de Augustine M. Casiday de la universitatea din Durham. Revista include și cea de-a doua parte a analizei lui Marius Lazurca despre credințe și viziuni
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
explicații în ședință. Cu acea ocazie, Radu Florian este el însuși luat în lucru de securitate. Documentele communicate de dna Blaga mai au și o "parte a II-a, cealaltă față a medaliei", care "va urma". Le așteptăm cu mult interes. Zelatorii lui Antonescu, în afara legii Multe ziare au prezentat pe larg Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care sînt interzise organizațiile, manifestările și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. După cum apreciază comentatorii, Ordonanța e îndreptată împotriva zelatorilor lui Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
întrebându-se dacă această ieșire nu trebuie legată de afirmațiile liderului PRM, CVTudor, că România trebuie să sacrifice aderarea la NATO pentru unirea cu Basarabia. Să reamintim că analiști politici precum Dan Pavel consideră că CVTudor e teleghidat de alte interese decît cele românești. * De altfel, același CVT apără cu înverșunare statuile lui Antonescu, în pofida Ordonanței de urgență date de guvern. Singura lui concesie fiind ca pe viitor să nu se mai ridice și alte statui ale lui Antonescu. Despre dărîmarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
verifice cum a cheltuit tribunul banii primiți de la buget pentru partid. Fondurile, susțin foștii peremiști, au fost întrebuințate pentru a plăti avocații care îl apără pe CVT în nenumăratele sale procese, pentru apariția publicațiilor sale personale și chiar pentru diverse interese de familie.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește întinsă, ruinează orice imperiu fălos. Dar, impozit pe viile oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele de seară, nu se știe de ce, țineau mai mult... Poate oboseala, enervarea de peste zi... Neculce lămurește: Care aceli Divanuri
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
de papi, luptător împotriva sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid) nu s-ar fi stabilit relații, schimburi de solii, vizite, comerț. Harun al-Rașid avea tot interesul să opună Imperiului Bizantin un alt imperiu, pe cel al lui Carol cel Mare, iar, pe de altă parte, să-l folosească pe împăratul roman împotriva dușmanilor de moarte ai abasizilor, omaiazii din Damasc, ce ocupaseră Spania și întemeiaseră califatul
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
de hibride pe lume. Există încă animozități mari între culturi și națiuni - probabil mai mari ca oricînd. Toți cei ce vor să creadă cît de minunat de hibrid este totul și cum nu mai există dihotomii majore între domenii de interes sau state-națiuni și cît de bună este liminalitatea au fost foarte șocați după evenimentele de la World Trade Center, pentru că au realizat nu numai că în alte părți ale lumii America este antipatizată, ci și că acolo sînt cultivate valori total
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Cum se leagă vandabilitatea și premiile de celebritatea pe internet? Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în librării, apare pe www.amazon. com și ajunge în programele de curs universitare. în privința poeziei, establishment-ul nu are nici un interes în internet. Cum comentați definiția lui Theodor Adorno despre "opera lirică - o expresie subiectivă a unui antagonism social"? înflorește poezia acolo unde ratează ideologia? Adorno se gîndea la un context modernist foarte specific, cînd literatura era un act de contestare
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
anii patruzeci și cincizeci. Explicația este simplă. Blocînd întoarcerea firească la tradițiile și identitatea pierdută, se bloca accesul la grava realitate politică a primelor decenii postbelice: torpilarea atunci a valorilor românești a fost întreprinsă de o echipă politică ale cărei interese s-au impus din nou în decembrie 1989 și în anii următori". Ca și cum Silviu Brucan (lăsîndu-l la o parte pe ex-disidentul decedat de mai mulți ani, Dan Deșliu) s-ar fi situat în fruntea procesului de revalorizări! Ca și cum nu ravagiile
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
în totalitatea sa ar fi stat în centrul revizuirilor inevitabile, ci doar "grava realitate politică a primelor decenii postbelice"! Ca și cum ar fi existat comunismul "bun", maoist-ceaușist, situat la antipodul comunismului "rău", stalinist-dejist, nu altceva decît o diversiune produsă de vădite interese succesorale! Evident (și aci fărîmele de adevăr sînt mixate în pasta groasă a minciunii), "revizuirea valorilor impune realism, respectul faptelor. Actul din 1989 nu poate fi înțeles fără precedentul grav al anilor '40-'50, precedent ocolit sau mistificat de lungă
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
de mii de lei. Mulți dintre spectatori fac parte din publicul fidel Operei obișnuit premierelor și nu numai. Se salutau cu căldură și schimbau cîteva cuvinte amicale în care își pronunțau, relaxat, curiozitatea. Prezența unui regizor de teatru surescită cumva interesul en avant și provoacă, de regulă, manifestațiuni pro și contra, susținute vehement după, dacă violentările sînt prea evidente. Nu știu care sînt părerile criticilor muzicali care privesc și ascultă altfel decît mine un spectacol de operă. Cred că Pescuitorii de perle este
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
pe departe, cazul Valsului pe eșafod al lui Vitalie Ciobanu. De astă dată avem de-a face cu o carte care se citește cu sufletul la gură, o culegere de eseuri, cronici și fragmente de jurnal ce reușește să trezească interesul cititorului încă de la primele pagini (cele "de antren") și să-l mențină la cote ridicate pînă la sfîrșit. Pentru cine este familiarizat cu stilul tranșant și persuasiv al criticului de la Contrafort, faptul nu este de natură să surprindă. În plus
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
limbajului, din particularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și regimul meteo-climatic
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
o magherniță prin vreo mahala a Bucureștiului, primăria de sector își încordează mușchii și vine să-l demoleze. Nu contează că amărîtul rămîne cu copiii pe drumuri. Strică estetica orașului și n-are nici autorizație de construcție! Aferim, aș zice. Interesul orașului primează! Iar la cît de ușor poți rămîne pe drumuri în Capitală și oriunde în România, ce mai înseamnă o tragedie în plus. Nenorociții aceștia care n-au bani și nici pile la Primărie merită să dispară. Nu s-
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
mințile unor Ceaușești mai mici, dar prin acumulare, la fel de periculoși, care își găsesc arhitecți pe potriva lor. Să nu-și închipuie cineva că vreau să ridic statuie arhitecților care de 12 ani încoace au fost plătiți din bani publici ca să apere interesele orașului. Acestora nu le-a tremurat mîna semnînd aprobări pentru tot soiul de monstruozități care împodobesc străzi din București, sclipind oribil ca un dinte din față îmbrăcat în aur. De pildă acel cilindru burtos care îți taie răsuflarea cu înfățișarea
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
Mircea Anghelescu de la începutul anilor '80 despre călători români în Africa, nu știu ca vreun alt autor român să fi încercat explorarea continentului negru. Cartea pornește de la o teză de doctorat susținută acum câțiva ani la Universitatea din București, iar interesul pentru imagologie al autoarei îi e probabil cunoscut cititorului din faptul că Simona Corlan-Ioan a coordonat nu demult, alături de Lucian Boia și Anca Oroveanu, interesantul volum Insula - despre izolare și limite în spațiul imaginar. Lucrare bine documentată, Inventarea Africii negre
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
reprezintă și construiesc în secolul al XIX-lea, îmbinînd imaginarul și realul, un continent a cărui geografie prea puțin cunoscută la acea dată, permitea speculații de orice fel, alimentate de fantezii mai vechi, ale Antichității sau ale Evului Mediu, de interesele coloniale sau de complexele de superioritate ale europenilor. Mă surprinde totuși absența unui capitol despre reflexele, în spațiul românesc, ale construcției imaginii continentului negru, sau măcar a unor trimiteri constante la relatările românești de secol XIX despre Africa - în prima
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
ale verigilor care formează propunerea, candidatura lui E. Lovinescu, ale procesului alegerii și anularea rezultatelor alegerilor în Academie, campaniile din presă, tensiunea din casa Lovinescu. "Notele" sînt împărțite între cei trei (cu preponderență Gabriela Omăt), antrenați să dezvăluie jocul de interese, de adversități, de negativism agresiv ori lecția înaltei devoțiuni. Numai pentru entuziasmul polemic al vremii ar fi pagini întregi demonstrative de reținut în această cronică. Sistemul critic lovinescian sub tirul critic al lui G. Călinescu, pe prim-plan. Pentru "anchetele
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
națiunilor, Europa rațiunulor", pe care Grete Tartler ni-l propune prin editura Cartea Românească. Pare o sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
zi cu bibliografia internațională în materie, dar beneficiind și de participarea nemijlocită - în unele cazuri - la dezbaterea foarte vie în lume, la ora actuală, a acestor argumente, autoarea evită riscul unei simple inventarieri a unei retorici altfel seducătoare. Dimpotrivă, accentul interesului său este focalizat pe o abordare culturală a fenomenului. Economia volumului este de fapt constituită din două segmente destul de distincte între ele. primul, mai matur ca stil, încearcă să cuprindă contururile unei Europe cu geografia variabilă în care se manifestă
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Europei ar trebui revizuită. În privința abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
de care pomenea Mallarmé. Eco nu exagerează deloc atunci cînd afirmă că "limba populară ilustră a lui Dante, reprezintă modul în care un poet modern vindecă rana post-babelică". Cu siguranță, cea mai recentă carte a lui Umberto Eco, va trezi interesul publicului avid de informație, fie el "larg", sau "de specialitate". Uberto Eco - în căutarea limbii perfecte, traducerea din limba italiană de Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, colecția Construcția Europei, Iași, 2002, 304 pagini, preț nemenționat.
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
descopere, la distanță, "binefacerile", punctele "bune" sau care cel puțin îi convin lui în noile circumstanțe. Probabil datorită ochiului critic cu care permanent percep noua realitate în care pătrund cu scopul bine conștientizat de a o exploata la maximum în interes personal. Politically incorrect și revoltător pentru cum mă așteptam eu să pună problema o producție Discovery Channel mi s-a părut prezentarea discursului unei singure femei musulmane alături de atîția bărbați. Ea și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu oprimarea femeii
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]