359 matches
-
Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
0 și 10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257; Întreprinderi comerciale și industriale 9. Forma de relief este dominată de interfluvii sculpturale, relativ plane, cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
hidrografică este radiară divergentă pe con și radiară convergentă pe crater. La baza conului, râurile sunt colectate de o rețea inelară, iar în crater se formează lacul de crater. Văile adânci care fragmentează conul se numesc barrancos (în insulele Azore). Interfluviile de formă triunghiulară care urcă în pantă crescândă spre vârful conului sunt numite planeze. În partea superioară, după o evoluție îndelungată ele se transformă în creste. Prin eroziune regresivă barrancosurile pătrund în interiorul craterului și drenează lacul. Dirijarea rețelei convergente din
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
face foarte permeabile. Dezagregarea este însă foarte activă în regiunile deșertice sau periglaciare. Dacă relieful și climatul permit umplerea fisurilor cu apă, eroziunea fluviatilă taie văi adânci, asemănătoare canioanelor, cu numeroase rupturi de pantă însoțite de cascade. Între ele rămân interfluvii largi, adevărate platouri alungite (platourile de lavă din Idaho și Oregon, tăiate de râurile Snake și Columbia). De multe ori văile se adâncesc pe vechile interfluvii fosilizate, unde grosimea lavei este redusă; apar și aici inversiuni de relief. Când văile
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
adânci, asemănătoare canioanelor, cu numeroase rupturi de pantă însoțite de cascade. Între ele rămân interfluvii largi, adevărate platouri alungite (platourile de lavă din Idaho și Oregon, tăiate de râurile Snake și Columbia). De multe ori văile se adâncesc pe vechile interfluvii fosilizate, unde grosimea lavei este redusă; apar și aici inversiuni de relief. Când văile ajung la rocile friabile ale subasmentului, versanții se retrag repede, văile se lărgesc, apar văi secundare, iar platourile sunt fragmentate în bucăți tot mai mici. Aceste
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
montane, unde cantitatea de precipitații se menține în jur de 200-300 mm, exercită o puternică activitate de eroziune mai ales pe versanții alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea cărora rezultă relieful de tip "badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pantă domoală, permițând chiar unele acumulări incipiente de nisip. În lungul acestora dar și a uedurilor funcționale, turbioanele de vânt excaveaza mici depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile de coraziune și deflație se formează mai ales pe interfluviile plate (hamade) constituite din granite și gresii, deoarece aceste roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate imediat de vânt. Evoluția lor este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect rotunjit și plat. Scurgerea apei provenită din precipitațiile atmosferice se face repede, datorită comportării argilelor ca roci impermeabile, atunci când ele ajung la saturație. Se dezvoltă intens eroziunea lineară, în primul rând acolo unde lipsește pătura vegetală. Apar ravene
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
frecvent în China, iar la noi în Dobrogea. Desprinderea verticală sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă pentru morfologie, ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
intrările cât și ieșirile în unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și una estica care se deprind din creasta principală a munțiilor Rodnei, iar cea de-a treia limită este cea nordică. Aceasta se desfășoară pe creasta interfluviului. Evoluția paleogeografică a bazinului hidrografic Anieș este foarte strâns legată de evoluția paleografică a masivului Rodnei și evoluția cursului superior al Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
satului Liveni aparține vegetației de silvostepă, reprezentată prin mici ochiuri de stepă și pâlcuri de pădure. Ochiurile de stepă, cu o mare răspandire în trecut, se mai păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară a interfluviilor apar pădurile - „Pădurea Liveni”. Biocenoza satului Liveni cuprinde o lume variată, în funcție de forma de relief și de factorul geobotanic. Astfel în zona de deal și terenuri agricole vom întâlni o populație numeroasă reprezentată prin mamifere din grupul rozătoarelor (popândăul, cățelul
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Bărăgan” provine din cuvântul "Buragan", de origine orientală care se traduce prin „furtună”, „vîrtej”, „vifor”. Câmpia Brăilei este formată din două părți aproape egale: "Câmpul Viziru" și "Câmpul Ianca", separate de Valea Ianca. Relieful comunei este relativ uniform, reprezentat prin interfluvii plane întinse, având un aspect șes, de mari dimensiuni, cu înălțimea de 20-24 metri deasupra nivelului mării. Înălțimile sunt mai mari în zona de vest și de sud a comunei (zona Bordei Verde-vest - Filiu - Lișcoteanca, inclusă în Câmpul Ianca) și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
care duce spre vest la Ciocile și DJ211B, care duce spre est la Bărăganul (DN21, DN21A) și mai departe la Victoria. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Fetești, pe care este deservită de stația Dudești. Comuna Dudești face parte din interfluviul Călmățui-Ialomița care prezintă o ușoară înclinare de la N la S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E. În rest se întinde câmpia în care singurele zone
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Victoria. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Fetești, pe care este deservită de stația Dudești. Comuna Dudești face parte din interfluviul Călmățui-Ialomița care prezintă o ușoară înclinare de la N la S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E. În rest se întinde câmpia în care singurele zone accidentate sunt depresiunile crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Dacidava, pe Măgura Șimleului. Aceasta puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
km². Panta este un indicator ce reflectă marea uniformitate altitudinală și orizontalitatea reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de vedere morfologic caracteristica principală este aceea a cuprinderii teritoriului în marele interfluviu Călmățui- Vedea, partea de est a câmpiei Boianului, prezența a numeroase crovuri iar la extremități existența a doua văi, a Găuriciului în NE și a Călmățuiului în SV. Cea mai mare parte a teritoriul studiat o constituie o suprafață aproape
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
o suprafață aproape plană interfluvială cuprinsă între cele două văi ce o mărginesc: valea Găuriciului și valea Călmățuiului. Are o orientare generală NE-SV cu o dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
mărginesc: valea Găuriciului și valea Călmățuiului. Are o orientare generală NE-SV cu o dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]