1,213 matches
-
în favoarea interiorității reciproce a cadrelor memoriei; în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu există o ierarhie unică a cadrelor, dar există moduri diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu există o ierarhie unică a cadrelor, dar există moduri diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale ale memoriei, fondate pe rememorare și
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale ale memoriei, fondate pe rememorare și pe interacțiunea univocă și exterioară. Cuprins Prefață / 5 Avertisment / 11 Capitolul 1. Memoria colectivă la muzicieni / 17 Capitolul 2. Memorie individuală și memorie colectivă / 49 Capitolul 3. Memorie colectivă și
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
calea unor profunde interpretări, ce au fost continuate până târziu în mistica Evului Mediu. În cea de a doua categorie însă, reprezentantul de seamă care a speculat viziunea "umană" a creației, argumentate prin conformitatea acesteia cu o anumită expresie a interiorității artistului, viziune înrudită parțial și cu ideea de mimesis 152, a fost Aristotel. Pe lângă aceste două direcții, critica de artă a mai remarcat și prezența unei alte orientări, care explica natura creației artistice prin înțelesurile sale de meșteșug 153, cunoscut
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pentru performanță și eficiență, fiind susținută, în linie directă, de factori extrinseci și intrinseci determinativi pentru conduita umană. Este evident faptul că la baza comportamentului specific al cadrului didactic se află o serie de însușiri caracteristice vizând întreaga structură de interioritate a personalității și implicând, în egală măsură, planul cogniției și creativității, planul vectorial activator, planul operațional-performanțial ca și planul interpersonal, relațional- valoric. (Gherghinescu R., Marcus S., et al, 1999, p. 7) În literatura de specialitate se cunosc diferite încercări de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
au inventariat 164 de definiții ale culturii din literatura antropologică scrisă între 1871 și 1950, ajungînd la concluzia că ceea ce se arată a fi comun în prezentările teoretice arhivate este înclinația conceptului titular de a descrie ceva ce provine din interioritate (inside the head, rather than outside) și că miezul culturii este reprezentat de idei și de valorile asociate. în această linie explicativă, cei doi autori furnizează următoarea definiție de lucru: "Cultura constă în tipare explicite și implicite ale comportamentului, dobîndite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
remedii. Starea de disconfort, despre care vorbește diaconul cartaginez este împărtășită de Augustin nu din simplă modestie, ci întrucât ea scoate în evidență limitele fundamentale ale comunicării umane prin intermediul cuvintelor (verbal). Există o prăpastie între „inimă” (cor) - termenul care desemnează „interioritatea augustiniană” - și „expresia verbală” (lingua), o prăpastie care arată că discursul alcătuit din cuvinte este prin însăși natura sa inadecvat să exprime mișcările sufletului. Această insuficiență la nivelul expresiei derivă din faptul că, gândirea și cuvintele se află pe lungimi
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
o valoare care se articulează în conștiința umană odată cu alte valori : cu dreptatea, cu adevărul, cu binele. Gregaritatea are particularitatea că se orientează după instincte, în niciun caz după rațiune. Ca să devii rațional, ai nevoie de o descindere dureroasă în interioritate, ai nevoie să părăsești pentru o vreme suprafețele. Mulțimea e acefală, ea urmărește imediatul și suprafața. Marele Inchizitor, referindu-se la scena ispitirii în pustie, se arată scandalizat de ceea ce propune creștinismul prin Iisus. I se adresează lui Iisus ca și cum
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
să le accept cu supunere (sunt și ei creaturile Tale) și cu dragoste de Tine.” Acest fragment de jurnal întărește ideea că libertatea politică trebuie să se fundamenteze pe o libertate interioară la fel de deficit de cucerit. Doina Cornea își decomprimă interioritatea de eventuale reziduuri ale resentimentului prin conectarea sa la valorile creștine. Orizontul libertății interioare este unul spre care tinde continuu un om superior: ”Abuzurile, nedreptatea, mai ales în comunism erau atăt de evidente, încăt lașitatea ar fi însemnat dezonoare. O
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității umane, urmată imediat de arborarea unei măști ca expresie a depersonalizării. SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Modele de mistificare ideologică în literatură Resurse didactice: Facerea, textul povestirii Hainele cele noi ale împăratului de H. C. Andersen, fragmente
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
unui urcuș - i se spune „exod spre vis”, „călătorie”, „Fata morgana” - către râvnita „mare cetate”, domeniul „amintirii viitoare” a absolutului: „...câte ne-au tulburat de-atâtea ori/ Acolo nu rămân fără răspuns”. P. se simte împlinit scrutând cu obstinație o interioritate atinsă, ca de o aripă de înger, de miracolul presimțirii „izvoarelor albastre”, a existenței proiectate în etern: „Caleștile așteaptă cu fluturii la ham/ Să trecem”..., „Pornim spre țară nouă, cu soarele în scut”, „Vibrare calmă lunecă-n fântâni” (Scrisoare pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
a lui Horea, Cloșca și Crișan, din Crăișor de munte, Trei umbre, noaptea, restituie emoții adevărate în marginea emoției colective, cu o perfectă intuire a tonalității participative. Totuși, meritul poetului este acela de a fi întrezărit în euritmia fluid-elegiacă a interiorității sale modalitatea de a aduce o notă modernă în poezia ardeleană, direcționată, în genere, de activism și civism etnic. P. este și autorul unei exegeze critice, Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian (1942). Foarte înzestrat, dispărut în plină tinerețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
naivi totodată. Scriitorul construiește în general naturi delicate, deseori infantile nu prin naivitate propriu-zisă - pentru că personajele sunt mai degrabă istețe, nu lipsite de viclenii benigne, posibil păguboase -, ci prin candoare. Câteva proze au ca protagoniști chiar copii, scrutați sub aspectul interiorității, al reflexivității, al bogăției lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
trupurile noastre moi și vulnerabile, leoarcă de ostilitatea mediului. Prin studenție încercase de câteva ori ospitalitatea corturilor în excursii cu colegii, de fiecare dată simțindu-se însă nu atât protejat de ele, cât mai degrabă îmbrobodit în falsa convingere că interioritatea lor s-ar fi oferit în exclusivitate locatarului, ca unui ales. O damă de moravuri cam ușoare, interioritatea asta de cort...! Se folosea de fustele-i, ce țipau pe ea, pentru a ațâța privirea rămasă dincolo, strigându-și prin ele
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
excursii cu colegii, de fiecare dată simțindu-se însă nu atât protejat de ele, cât mai degrabă îmbrobodit în falsa convingere că interioritatea lor s-ar fi oferit în exclusivitate locatarului, ca unui ales. O damă de moravuri cam ușoare, interioritatea asta de cort...! Se folosea de fustele-i, ce țipau pe ea, pentru a ațâța privirea rămasă dincolo, strigându-și prin ele posesiunea a ceva ascuns, prețios, și incitând la deposedarea de secret prin sfâșierea lor. Cu ajutorul lor, crea în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de luminescență și miresme, fluidități și bateri imponderabile de aripi, omături astrale și flăcări pure (definitorii sunt sintagmele titulare Orele albe, Poem în alb, Despre soare și pietre, Steaua de cuarț, Peste lumina lucrurilor, Vară pură). Realitatea e la fel de specifică interiorității poetului: „Cu astre ninge seara ochiul meu”, „Fântână sunt cu murmure stelare/ Eu niciodată graniți n-am să-ți pun/ Fântână, stea și rug. Și soare.” Căci, pe o altă latură, poetul comunică organic, natural, cu acel spațiu al irizărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
seama și suntem dispuși să admitem. Omul este alcătuit în mai mare măsură din prejudecățile decât din judecățile sale. în ultimă instanță înțelegerea rămâne în temeiul heideggerian al Ființei. în hermeneutica postromantică a lui Dilthey, a înțelege însemna a cunoaște interioritatea cuiva, dincolo de semnele senzoriale și prin intermediul lor. El credea că, dincolo de orice deosebiri de epocă, cultură, clasă, rasă, este posibil să reconstituim trăirile altora: exegetul nu are decât să-și transpună experiența proprie de viață într-un mediu social-istoric reconstruit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
el îi admira. Suprarealiștii erau vânați cu necruțare, Arghezi intra sub interdicție, Blaga era anatemizat, Eminescu era comparat cu poetul proletar Theodor Neculuță ș.a.m.d. Loialitatea față de cultura română însemna chiar alegerea exilului interior. Originalitatea lui P. e descoperirea interiorității care oglindește. Înainte de a-și elabora arta poetică din Cunoaștere, în care fixează paradigma negației, el a scris în românește La masă cu tristețea, poezie metaforic programatică: „Afară ninge/ Visul lasă urme / Nu visa// Și cerul din pahar/ Și el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
poate la el un minus al fanteziei, dictează fidelitatea lecturii. Ceea ce urmărește, operând cu instrumente de precizie, este să reconstituie „îndărătul operei” fizionomia autorului și atitudinea lui în fața vieții. Îl interesează mai degrabă să lămurească (și să se transpună în) interioritatea acestui scriitor decât să cântărească și să proclame valoarea unui text. Își exersează deci perspicacitatea pentru a surprinde „substratul sufletesc și etic” al unor scrieri, ceea ce îl face reticent față de estetica așa-zicând decadentă. Descriptiv prin formație didactică, cu exagerată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
și altul. Corabia naufragiată este izbită de șocul fragmentării, al dezagregării ce sparge buna ordine funcțională, mecanismul de navă aptă spre a călători. O astfel de navă pierde apetența de a fi condusă prin control rațional exercitat asupra ei din interioritatea sa mecanică conform unui plan prestabilit de echipajul situat la comandă. Ea devine incontrolabilă adică se manifestă precum forțele naturii ce o iau în stăpânire, execută doar mișcările induse de imperativele împletirii dintre apăsarea răscolitor-proiectantă a vântului și pendulările valurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de ordin spiritual la întâlnirea cu suferința sfredelitoare a celuilalt. Acest naufragiu sufletesc este o bulversare de impact, o răsturnare dezrădăcinantă a componentelor lăuntrice ce erau anterior stabile, ferm așezate și capabile de a conferi o armonie funcțională generală pentru interioritatea mea. Vom spune aici că sunt bulversat, adică descumpănit. Descumpănirea este o stare lipsită de actul corect al cumpenei, de acțiunea firească a acesteia. Ca instrument palpabil, fizic, material, balanța sau cumpăna poate să nu își mai exercite rolul propriu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mă voi intersecta cu un orb care întinde mână în gestul arhaic al cererii de sprijin, al doleanței ce vizează obținerea unui ajutor, unui sprijin fie el nesemnificativ sau important. Când sunt față în față cu acest suferind intervine pentru interioritatea mea vârtejul bulversării. Conștiința mea este evacuată în tact de alertă militară de pe stradă. Ea nu mai rămâne printre ceilalți trecători. Este extrasă și deportată în dimensiunea de suferință a semenului lipsit de vedere ce mi-a secționat mersul banal
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
proprii vine să însemne aici a-i conferi dorința mea taumaturgică de a-și redobândi lumina ochiilor, de a renaște ca văzător, lăsând în urmă evul beznei insondabile. Este momentul când, pe fondul proiecțiilor mele afectiv-învăluitoare, îmi apare din mijlocul interiorității, precum un crepuscul de răsărit înnobilant, imaginea celui care s-a eliberat de suferința ne-vederii, chipul orbului ce nu mai este orb, ce a fost vindecat descătușându-i-se ochii din infernul beznei neantice. Privesc această viziune-miraj drept icoana
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]