688 matches
-
unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se raportează la anumite modalități de prezentare și explicare a suferinței psihice. În cazul posesiunii demoniace, asistăm la o bizară personificare a nebuniei, considerată ca ceva străin, care este interiorizat de către persoana umană Împotriva voinței sale. În concluzie, se poate spune că nebunia oferă un cadru larg de aspecte ale umanului, dintre care se diferențiază „tablouri particulare”, În raport cu aspectul și semnificația lor. Aceste tablouri au rolul de a ilustra particularități
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Elementul axial al oricărei psihoterapii morale este, pentru H. Baruk, conștiința morală În cadrul căreia „libertatea este inseparabilă de responsabilitate”. Persoana umană este sursa și utilizatoarea valorilor pe care aceasta le produce pentru nevoile sale. Ele se transmit prin educație, fiind interiorizate de către individ care le primește de la modelul său și, asimilându-le, contribuie la formarea sa. Trebuie Însă făcută diferența Între educație, psihoterapie și terapia morală. Educația reprezintă totalitatea metodelor de formare ale personalității. Terapiile sunt metodele prin care se urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la rândul ei, Îl primește și Îl interiorizează pe cel care-i vine În Întâmpinare. Iubirea nu este numai deschiderea mea către celălalt. Ea este o „punte exterioară” Între două persoane, dar și o experiență interioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la rândul ei, Îl primește și Îl interiorizează pe cel care-i vine În Întâmpinare. Iubirea nu este numai deschiderea mea către celălalt. Ea este o „punte exterioară” Între două persoane, dar și o experiență interioară comună a acestora. Prin iubire, eu Încetez de a mai fi singur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imperativ al oricăror acțiuni umane. Libertatea devine un mijloc prin care persoana Își poate exercita datoriile, ca acte de conștiință morală. Aceste persoane cultivă valorile morale ale binelui, ca virtuți către care tinde și pe care dorește să și le interiorizeze, cu care vrea să se identifice. dă Spiritele mistice, Înclinate către devoțiune, sunt cele care corespund valorilor sacrului, ale sfințeniei, orientate către lucrurile divine, către Dumnezeu. Aceste persoane aspiră continuu către viața mistică, ca formă de Împlinire ideală plenară a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său stăpân. El este tipul Înțeleptului, care poate deveni, la rândul său, model și educator pentru ceilalți. Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul că idealul, ca formă de Împlinire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și depozitarul evenimentelor trăite de către individ și la care acesta a avut o participare activă sau pasivă. Destinul este, prin urmare, o răspundere asumată, inseparabilă de existența persoanei umane. Trecerea prin viață Încarcă persoana. Evenimentele trăite se succed și sunt interiorizate. Acestea devin cu timpul experiențe personale, de care ținem seama sau pe care le ignorăm, dar, indiferent de felul lor, plăcut sau neplăcut, nu ne putem sustrage Întâlnirii cu ele și nici nu putem evita efectele lor asupra noastră. Cea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are ea? Este știut că viața Încalcă persoana umană. Depozitară a evenimentelor trăite, persoana se confruntă cu acestea, le interiorizează și răspunde la efectele acțiunii lor. Acest proces face ca individul să se afle Într-o permanentă schimbare. Conștiința supremă la Judecata de apoi, pe care acum o vom considera ultimul și supremul proces de conștiință, Îmi va arăta cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valori juridice, sociale, politice, economice etc). Toate acestea sunt contingente cu igiena mintală. Rolul igienei mintale, individuală sau colectivă, este de a favoriza adaptarea, evitarea sau anularea conflictelor și a tensiunilor interpersonale, a traumatismelor psihice, de a accepta, înțelege și interioriza interdicțiile normative ca pe niște măsuri de protecție, reprezentate sub forma unor modele de gândire sau de conduite simbolice generale. În sensul acesta, în procesul de „civilizare a individului”, igiena mintală va avea rolul psihosocio-cultural de formare și menținere a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
promovarea și dezvoltarea stării de sănătate fizică, psihică, morală și socială atât a individului, cât și a comunităților social-umane; b) paideea: domeniul ce are ca obiectiv educația, formarea personalității individului, precum și instrucția acestuia, urmărind ca prin acțiunea sa să fie interiorizate un sistem de valori, norme și modele de gândire, sensibilitate, conduite etc.; c) therapeia: domeniul terapeuticii ce are ca obiectiv restabilirea echilibrului tulburat al persoanei umane, respectiv al stării de sănătate; ea urmărește combaterea bolilor și restabilirea stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul schizoid, rece, calculat, riguros, pragmatic, impersonal, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și ulterior „introducerea acestora în tehnica modernă de comunicare”. Formarea personalității din punctul de vedere al igienei mintale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: a) existența unui model uman pozitiv, pe care individul să-l imite și să-l interiorizeze, văzând în el o valoare cu care tinde să se identifice; b) modelul uman trebuie să exercite o influență activă, stimulantă, asupra individului în formare; c) acțiunea modelului uman trebuie să fie centrată pe formarea identității tânărului, oferindu-i acestuia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea modelului uman trebuie să fie centrată pe formarea identității tânărului, oferindu-i acestuia un model de sensibilitate, de gândire și comportament; d) trebuie construite valorile sufletești și morale de adevăr, bine și frumos, pe care tinerii trebuie să le interiorizeze și să le prețuiască, dincolo de aspectele formale ale vieții cotidiene, ca esență a omului și a vieții acestuia; e) trebuie educat spiritul de independență, de libertate de alegere și decizie, de creativitate. Un aspect deosebit de important care este corelat formării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Importanța modelelor familiale este esențială în viitorul proces de formare a persoanei umane. Modelele familiale, parentale, sunt adoptate sau respinse în primul rând în plan emoțional, fiind imitate, acceptate sau impuse. În orice situație, însă, ele sunt „asimilate” și „interiorizate” de copil, fiind „retransmise” descendenților acestora. Formarea copilul în familia sa de origine este în primul rând emoțional-afectivă. Ea va fi completată și continuată de către formarea educativ-instructivă, oferită copilului de către „modelul școlar”, o dată cu intrarea acestuia în sistemul de învățământ. Trecerea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anterioară, fie prin dorința de depășire a condiției actuale prin „progres”, ca o tendință de transcendere, de proiecție transpersonală și transmundană. Tendințele natural-primare sunt într-o permanentă confruntare cu tendințele social-secundare ale omului. Reprimarea exercitată de „forțele sociale” va fi interiorizată ca „model socio-cultural”, generând noi forme de conduită, acțiuni, atitudini, aspirații, care vor deplasa pulsiunile primare ale omului naturii în sfera nevoilor spirituale ale omului cetății. Acțiunea factorilor de modelare ai „sistemului de valori” socio-culturale și moral-religioase vor avea ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
marginalizează persoanele inadaptabile, favorizând dezvoltarea persoanelor adaptabile. Inadaptabilii sunt cei care nu se pot pune de acord cu noile situații de viață socială, fiind formați după modelele tradiționale. Adaptabilii sunt cei care dispun de capacitatea de a accepta și a interioriza cu ușurință schimbările, de a se adapta cu flexibilitate la nou, speculând circumstanțele situațiilor de viață și ocolind presiunile sociale. Toate aceste aspecte sunt de competența igienei mintale. Mecanismele prin care schimbările sociale pot duce la tulburarea stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se va concentra pe sentimentul de posesiune. Aceasta are ca semnificație „identificarea” cu obiectul reclamei. Altfel spus, nevoia de „a fi” sau de „a imita” „modelele” cărora li se face reclamă. De fapt, este vorba despre „modele dominante calitativ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în expansiune în cadrul căreia oricine să poată avea acces direct și imediat la orice formă de cunoaștere, la rezolvarea oricărei probleme etc. Este un lucru extraordinar, dar lumea, societatea, indivizii trebuie pregătiți pentru a putea să se adapteze și să interiorizeze acest volum uriaș de „schimbări”. Modelul tradițional se întemeiază pe arhetipuri și scheme de gândire logică. Modelul informațional se întemeiază pe un sistem codificat de informații. Am putea interpune între acestea modelul matematic, care, prin intermediul calculului simbolic, face trecerea de la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formelor de conduită conforme cu normele socio-culturale, juridice și moral religioase ce reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală a victimelor. Având în vedere aspectele de mai sus, dar mai ales faptul că dezvoltarea, progresul social și tehnologic, sub toate aspectele sale, generează accidente, există o anumită stare de „teamă”, pe care „inconștientul colectiv” o interiorizează, față de modul de viață modernă. Aceasta impune adoptarea unor măsuri adecvate de igienă mintală. Acțiunea de igienă mintală, în cazul accidentelor, ca de altfel în cazul tuturor „situațiilor speciale de criză socială”, trebuie integrată în programele de protecție socială, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formarea omului, mai precis, a unor deprinderi, conduite și acțiuni, a unei sensibilități, a unui model de gândire și, nu în ultimul rând. ca o încununare a acestora, a unei conștiințe morale și spirituale care concentrează în ea toate valorile interiorizate de om prin educație sau paideea. Procesul de educație se consideră încheiat în momentul în care omul devine el însuși un exemplu, un model moral pentru ceilalți, prin aceasta dobândind un nou statut, superior, în societate și libertatea interioară de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei identificări imperfecte cu figurile parentale; integrarea în societate lasă de dorit; sociopatul nu interiorizează valorile culturii globale decât parțial, fapt care-l plasează într-o stare de izolare mentală relativă în mediul său; o depersonalizare a relațiilor sociale, care se manifestă prin inautenticitatea individului respectiv, de cauză organică sau accidentală; tulburările emoționale, ca și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Faptul că părinții constituie modele pentru copii, cu rol esențial în propria lor formare, reprezintă deja un aspect cunoscut și de necontestat, rămânând ca temă de dezbatere modalitatea în care aceștia le înțeleg și interiorizează, urmând (în mod inconștient) în linii mari traseul creionat încă din mica copilărie de către tutori prin puterea exemplului, sau alegând chiar opusul lor, tot datorită puterii de influență parentală, negativă, de această dată. În ceea ce privește definirea conceptului de model parental, Iolanda
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
pentru stima de sine a fost validat prin cercetări empirice. La această opinie se aliază și Codol care susține că stima de sine este elaborată social plecând de la evaluările făcute de cei din jur, evaluări și pe care individul le interiorizează. Valorizarea propriei persoane are la bază percepția individului asupra evaluărilor pe care le primește de la cei din jur. 1. 2. Stima de sine și componentele sale Rosenberg și Harter (1990) consideră că stima de sine este influențată de maniera în
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]