846 matches
-
prin faptul că mobilizarea colectivă a scriitorilor nu putea lua decât o cale de asemenea birocratica, cea a organizării profesionale (Uniunea Scriitorilor) și că o «asociație liberă» era pur și simplu imposibilă În țară. Istoria specifică a acestei profesiuni și interiorizarea vechilor modele culturale contradictorii oferă principala explicație pentru acest impas. Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989 Dacă n-au fost pur și simplu Închise că În țările unde a existat o miscare disidenta importantă, Uniunile de creatori au trebuit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț, 1985; 2004), rolul valorilor și al atitudinilor nu numai în radiografierea unor mentalități, dar și în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viață promovate în diverse sisteme etico-filosofice, autorul a selectat câteva modalități de a trăi viața, pe care le-a sintetizat în 13 drumuri de viață, fiecare cuprinzând 4-5 propoziții-îndemn. În ele sunt implicate dimensiuni, ca: activismul social, autocontrolul, nevoia de interiorizare, hedonismul. Unele dintre drumurile de viață sunt mai liniare - centrate pe o singură dimensiune -, altele mai „zigzagate”, cuprinzând mai multe dimensiuni. Subiectul apreciază fiecare drum de viață după criteriul „cât i-ar plăcea de mult să ducă o asemenea viață
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cuvânt către cititor 9 Capitolul 1 Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament 1. Valorile și dinamica lor 11 1.1. Conceptul de valoare și noțiuni conexe 11 1.2. Natura și geneza valorilor 15 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor 21 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori 31 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă în sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care părinții ocupă locul central) îi sunt oarecum impuse, predefinite. Acești „alții” relevanți, apropiați, cu care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se interiorizează variază de la o cultură la alta, de la grupuri sociale la grupuri sociale. Important de reținut este însă că, deoarece copilul nu alege persoanele semnificative, identificarea cu ele este cvasiautomată, iar interiorizarea unei realități anume este cvasiinevitabilă. „Copilul nu internalizează lumea persoanelor sale semnificative ca una dintre multele lumi posibile. El o internalizează ca singura lume existentă și imaginabilă, lumea tout court” (Berger și Luckman, 1967, p. 134). Ea apare copilului ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent sau succesiv mai multe grupuri de apartenență și de referință, determinarea contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel macro, adică sociologic sau - cu sublinierea comparativistă interculturală - antropologic. Apare clar însă că o atare separare este mai degrabă de accent și perspectivă, fiindcă niciodată nivelul macro nu există în afara indivizilor și a microgrupurilor, iar, după cum s-a văzut, interiorizarea valorilor presupune un cadru axiologic supraindividual. Problema aici este însă că valorile sunt împărtășite, la modul planetar și în diferite societăți umane apărând configurații de consensuri axiologice. Există, altfel spus - detectabile nu numai prin anchete și sondaje -, fenomene de masă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de conformare - mai mult sau mai puțin evidente, mai profunde privind comportamentul lor general sau mai nuanțate de activitățile pe care le întreprind în afara grupului. Această aderare la valorile instructive ale grupului se realizează atât într-un mod implicit- prin interiorizări treptate de către noul membru -, cât și explicit, prin activitățile circumscrise respectivelor valori (topica va fi reluată atunci când vom vorbi despre team-building). De altfel, am amintit deja că nu putem vorbi despre devianța absolută în grup, așa cum nu putem vorbi despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
funcționarea sistemului normativ este importantă în echipele alcătuite pentru rezolvarea anumitor sarcini didactice, ci și modul cum putem influența procesul de dezvoltare a unor echipe sinergice care ar presupune norme interiorizate. Kelman numește trei procese de influență: complezența, identificarea și interiorizarea,pe care le definește după cum urmează (cf. Influența socială - texte alese, 1996, pp.150-151): - complezența - „individul acceptă influența pentru că speră să obțină o reacție favorabilă de la altă persoană sau de la grup”; - identificarea are loc atunci „când individul acceptă influența pentru că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mențină o relație satisfăcătoare, ce consolidează definiția de sine, cu altă persoană sau cu un grup”. Aceasta poate lua forma identificării clasice, în care individul preia rolul celuilalt, sau a unei relații de rol reciproce; - cel de-al treilea proces, interiorizarea, survine atunci când individul acceptă influența pentru că substanța comportamentului indus - ideile și acțiunile ce-l compun - e recompensatoare intrinsec; el adoptă comportamentul indus pentru că acesta este congruent cu sistemul său de valori. Trebuie să remarcăm faptul că, în cazul lucrului în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a membrilor (spre exemplu, dacă în cadrul unei echipe didactice oferim rolul criticului unei persoane timide, fără o pregătire/formare prealabilă, acest rol, neîndeplinindu-se, ar putea limita interacțiunile multiple în grup). De aceea, sunt necesare exerciții pre-grup de practicare și interiorizare a cerințelor rolurilor de către cursanți. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor (role-playing), tehnici detaliate de către Richard și Patricia Schmuck în opt etape: - selectarea problemei; - încălzirea (exersarea); - stabilirea scenei prin explicarea situației, descrierea rolurilor participanților
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre însingurare, spre neimplicare, spre refugiu în fața realității, spre oboseală și spre regres acțional. Necesitatea găsirii resorturilor lăuntrice pentru a implica individul în activități care să-l dezvolte permanent și care să-i ofere posibilitatea achiziționării și, mai cu seamă, interiorizării unor strategii în acest sens ni se pare a fi una dintre provocările educaționale ale viitorului. De altfel, revenind oarecum asupra paradigmei de ordin istoric, Duncker, citat de către Charles Osgood (1968, p. 626), propune câteva norme, dintre care două ni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în operă atât în propriile realizări actoricești, în numeroasele puneri în scenă, dar mai ales în teatrul scris. Regia spectacolelor se va fi păstrat în amintirea publicului și cel mult a fost consemnată
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele chiar paradoxale, cum ar fi negativismul, individualismul, tendința spre izolare, spre singurătate, spre interiorizare prin refugiu în lumea propriilor trăiri sau prin izbucniri violente, nesupunere, neascultare, etc. Toate modificările, transformările și restructurările ce se produc în această perioadă sunt mai intense și de mai lungă durată. Cu toate acestea, nu pot fi considerate prin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
infantil este una dintre afecțiunile cele mai grave Întâlnite În mica copilărie, care Împiedică dezvoltarea personalității, prognosticul fiind deseori sumbru, cu toate măsurile terapeutice educative Întreprinse. În prezent autismul este definit ca o trăire psihoafectivă particulară, caracterizată printr-o profundă interiorizare a ideilor și a sentimentelor ce plasează subiectivitatea eului Înaintea realității obiective a lumii Înconjurătoare. În autism, personalitatea Își pierde coeziunea, unitatea psihică, concomitent cu pierderea delimitării spațiului și timpului trăit. Din 1943, L. Kanner și-a publicat cercetările sale
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și culturale face ca Omul, ființă naturală, să se transforme În Persoană, În ființă morală. Persoana este obiectul Psihologiei Morale. Ea nu trebuie considerată ca fiind altceva, un alt fel de obiect tematic, diferit de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de formare-modelare a acestuia de către valorile culturale, morale și spiritual-religioase. Omul este cel de la care pleacă orice studiu de psihologie. Persoana este cea care rezultă din Om În urma prefacerilor suferite de acesta prin educație sau imitație, ambele având ca scop interiorizarea unor valori. Orice Persoană este un produs paidetic, o paideumă. Din acest motiv, persoana, prin valorile incorporate, capătă noi dimensiuni și noi semnificații. Studiul ei va depăși limitele Psihologiei Generale, de tip descriptiv. Înțelegerea ei nu este completă și posibilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
R. Benedict, M. Mead, I. Gobry, R. Le Senneă. Persoana este ființa morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele sale. Ea are capacitatea de a evalua consecința acestora. Își orientează și utilizează voința, conform cu necesitățile și În funcție de circumstanțe. Voința ei trebuie să se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dependentă de pulsiuni și de nevoile sale fundamentale, În primul rând cele de ordin biologic. El este dominat de nevoia de securitate și de instinctul de conservare, care se manifestă prin egoism. Persoana este ființa morală care se formează prin interiorizarea valorilor morale, pe care le acceptă În mod conștient, ca pe o necesitate, și care, o dată interiorizate, devin suportul sufletesc interior al ființei umane. Ele reprezintă certitudinea și valoarea ființei, soliditatea și stabilitatea ei. Prin aceasta, ea devine conștientă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este un produs exclusiv al naturii biologice, ci și un produs al valorilor morale, culturale, religioase etc. transmise individului prin educație, modele, tradiții etc. Corpul individului este produsul biologic al naturii, pe când Eul personal este produsul evoluției psihice și al interiorizării valorilor morale, culturale și religioase. Prin corp eu mă afirm și exist ca prezență obiectivă În realitatea lumii. Prin Eul meu personal și subiectiv mă proiectez În sfera idealurilor spirituale către care aspir, dincolo de realitatea obiectivă, dată. Corpul este partea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imperativul categoric” al lui Kant, cu „maestrul interior” al lui Malebranche și chiar cu „impulsul vital” al lui Bergson sau cu „hormé”-ul lui von Monakow. Eul moral, deși există ca virtualitate, se formează pe parcursul vieții prin educație, imitația sau interiorizarea modelelor educative, prin voința morală În sensul de autocontrol și de autoabținere. Revedem, În aceasta din urmă, principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța de legătură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îngăduința. Între persoană și valori există o permanentă relație. Valorile nu implică numai o simplă satisfacere a unor trebuințe, ci ele corespund și unor atitudini sufletești și morale ale persoanei. Persoana se formează și se desăvârșește, În plan uman, prin interiorizarea valorilor, construind din ele atitudini, conduite, modele de gândire. Rezultatul acțiunii valorilor asupra persoanei umane este formarea Supra-Eului moral și spiritual, care devine depozitarul acestora. Acțiunile umane sunt profund marcate de influența valorilor fundamentale, care sunt reprezentate de adevăr, bine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]