849 matches
-
eroul, cât și celălalt, al participării la acțiune, la dramă ("tragica luptă a omului cu fatalitatea" despre care vorbea criticul român). Și apoi: dacă piesele lui Sofocle ilustrează un moment de cumpănă în istoria sentimentului religios la vechii greci, marcând interiorizarea conflictului dintre om și divinitate; dacă eroismul lui Oedip nu mai corespunde cultului arhaic al forței, ci unei atitudini explicit filozofice, care transformă tragedia într-o veritabilă dramă a cunoașterii de sine; în fine, dacă protagonistul, știind cât de neprețuită
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu nu e de origine neoplatoniciană, nu e de origine romantică și cu atât mai puțin impresionistă, ci e de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ritmicității traseului și un mai bun control global al tonusului muscular. Scopul educării psiho-motrice este de a depăși nivelul de organizare a schemei corporale necesare confruntării cu problema scriscitit. Această învățare motrică cere o ajustare posturală controlată de funcția de interiorizare. Pentru ca o copie a unui text să fie realizată la dimensiuni mici trebuie să se exercite o presiune fină mai întâi global, mai târziu printr-o muncă fixă de disociere. Totuși, pentru ca o poziție determinată a mâinii să fie susținută
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare o îmbogățire a schemei corporale conștiente și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de relaxare a mușchilor care nu intervin în mișcare. Această relaxare permite diminuarea diskineziilor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
progresului structurii perceptive. Aceasta va presupune două surse de informare: cele referitoare la propriului corp și cele referitoare la spațiu. La vârsta preșcolară, există o evoluție corelativă a percepției spațiului și a percepției propriului corp făcută de jocul funcției de interiorizare care permit unor anumite informații proprioceptive să fie analizate la nivel conștient. Pentru a percepta obiectele înconjurătoare avem nevoie de a putea percepe spațiul și de percepția formelor. Bower a arătat că atunci când coordonarea mișcărilor ochilor este învățată, copilul percepe
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sau în mișcare. Ele este deci, în centrul relației trăite univers - subiect în mod afectiv și câteodată în mod simbolic. În cursul stadiului „corpului perceput”, schema corporală va fi integrată la nivel conștient, prin punerea în joc a funcției de interiorizare. Această atenție asupra corpului nu va fi în perioada preoperatorie, cu adevărat intenționată. Două exemple vin să sprijine această analiză: -un test de percepție a structurilor ritmice le-a fost propus elevilor, implicând un efort auditiv intens și prelungit; -testul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la intersecția între senzorio-perceptiv-afectivmotor și cognitiv. Împrumutul de încărcătură este completat din învățarea motrică prin al treilea nivel ierarhic, al sistemului nervos, acestea fiind supuse prin funcțiile cognitive, implicând pasajul schemei corporale al nivelului inconștient sau conștient. Prin efortul de interiorizare informațiile proprioceptive sunt analizate și memorizate la nivel cortical, în ariile specifice lobului parietal. 7.1.1. Situații educative- sporturi colective Dorința sa de a participa activ în grupul de joc incită copilul săși descopere abilitățile operative care trec prin
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare), în măsura în care copilul dorește să le amelioreze. Practicarea sporturilor colective tinde mai degrabă să deplaseze atenția pe datele exterioare în particular. Cu toate acestea acțiunea educativă pe schema corporală nu va fi efectivă ca în măsura în care aspectul competitiv nu va fi suportul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare), în măsura în care copilul dorește să le amelioreze. Practicarea sporturilor colective tinde mai degrabă să deplaseze atenția pe datele exterioare în particular. Cu toate acestea acțiunea educativă pe schema corporală nu va fi efectivă ca în măsura în care aspectul competitiv nu va fi suportul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Cuvânt către cititor 9 Capitolul 1 Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament 1. Valorile și dinamica lor 11 1.1. Conceptul de valoare și noțiuni conexe 11 1.2. Natura și geneza valorilor 15 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor 21 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori 31 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care părinții ocupă locul central) îi sunt oarecum impuse, predefinite. Acești „alții” relevanți, apropiați, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se interiorizează variază de la o cultură la alta, de la grupuri sociale la grupuri sociale. Important de reținut este însă că, deoarece copilul nu alege persoanele semnificative, identificarea cu ele este cvasiautomată, iar interiorizarea unei realități anume este cvasiinevitabilă. „Copilul nu internalizează lumea persoanelor sale semnificative ca una dintre multele lumi posibile. El o internalizează ca singura lume existentă și imaginabilă, lumea tout court” (Berger și Luckman, 1967, p. 134). Ea apare copilului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent sau succesiv mai multe grupuri de apartenență și de referință, determinarea contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel macro, adică sociologic sau - cu sublinierea comparativistă interculturală - antropologic. Apare clar însă că o atare separare este mai degrabă de accent și perspectivă, fiindcă niciodată nivelul macro nu există în afara indivizilor și a microgrupurilor, iar, după cum s-a văzut, interiorizarea valorilor presupune un cadru axiologic supraindividual. Problema aici este însă că valorile sunt împărtășite, la modul planetar și în diferite societăți umane apărând configurații de consensuri axiologice. Există, altfel spus - detectabile nu numai prin anchete și sondaje -, fenomene de masă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la o anumită vârstă, copilul este amoral (nu are cunoștințe despre moralăă. În principiu, gândirea etică consideră că personalitatea morală este cea care realizează raportul dintre necesitate și III. Etică și educație Personalitatea, binele suprem libertate, tocmai personalitatea morală determină interiorizarea normelor și regulilor sociale și transformarea lor din imperative, din obligații În autoimperative. Este evident că personalitatea morală este principala dimensiune a structurării ființei umane. Există, fără discuție, laturi și aspecte ale ființei, precum și ale activității ei, care nu pot
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Acestea se obțin gradual, pe măsura modificărilor comportamentale și a viziunilor despre pușcărie, pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung uneori pînă la crearea unor averi considerabile. Într-o primă etapă, fiecare va încerca să exploateze inegalitățile existente
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung uneori pînă la crearea unor averi considerabile. Într-o primă etapă, fiecare va încerca să exploateze inegalitățile existente în folos propriu. Pentru deținuți, confortul este dat de averea deținută în sacoșe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
calitate."211 Așa cum cercetările de management demonstrează că sărăcia este expresia unei proaste organizări și a unei viziuni greșite despre viață, putem extrapola concluziile și afirma că sărăcia și primitivismul hranei din închisori sînt expresia unui management defectuos, adoptat în urma interiorizării unei concepții greșite despre pedeapsă și despre drepturile omului, de sorginte totalitar-socialistă. În ciuda tuturor criticilor aduse acestei filosofii, autoritățile caută remediul tot în ea, soluțiile adoptate vizînd fie sporirea bazelor de aprovizionare proprii, fie solicitarea unor resurse suplimentare de la bugetul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
repetate tind să devină deprindere motrică, și în cazul copiiilor surzi, verbalizarea implică, pe lângă cuvânt și alte semne (mimico-gesticulația, dactilemele, semnele evocatoare). Folosirea semnelor auxiliare este în directă legatură cu nivelul de școlaritate, cu stadiul demutizării, cu dezvoltarea psihică. Etapa interiorizării acțiunilor materiale și materializate, reflectarea conținutului obiectual al acțiunii și al mijloacelor acestora se realizează în timp mult mai indelungat decât la copiii auzitori, iar în cazul copiilor cu dublă deficiență -surditate totală (cofoza) și ușoară înapoiere mintală, nici nu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
pune problema anticipării operaționale în sensul construirii precoce „zona proximei dezvoltări”, a dimensiunilor operaționale care urmează în etapa imediat următoare. Autorul consideră că elaborarea anticipată a anumitor operații intelectuale să se facă prin antrenamente speciale, prin modelare și tehnici de interiorizare aplicate succesiv și sistematic. În contextul învățării, imaginea despre acțiunea obiectuală, are rolul de a descoperi copilului cu dizabilitati auditive obiectele cu care urmează să acționeze și de a furniza mijloace de orientare în raport cu însușirile acestora. Aceste însușiri, pentru preșcolarii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
amplificându-și experiența cognitivă; - dobândirea unei anumite structuri matematice să fie rezultatul unor acțiuni concrete cu obiecte, imagini sau simboluri, pentru același conținut matematic; - dobândirea reprezentărilor conceptuale să decurgă prin acțiunea copilului surd asupra obiectului spre a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației;învățarea să respecte caracterul integrativ al structurilor, urmărindu-se transferul vertical între nivelurile de vârstă și logica formării conceptelor; - acțiunile de manipulare și cele ludice să conducă treptat spre simbolizare. A. Sesizarea însușirilor: formă, culoare, mărime, poziție spațială: În
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
este dificil să înțeleagă diferitele sarcini ce i se dau, de exemplu să mânuiască obiectele pentru a le grupa după anumite caracteristici, din cauza lipsei limbajului. Trebuie, ca pe măsura efectuării unor operații, acestea să fie verbalizate, prin exerciții repetate. Pentru interiorizarea acțiunii și formarea noțiunii, copilul surd are nevoie de foarte multe exerciții de un anumit tip, comparativ cu un copil auzitor, căci sesizează mai greu esențialul, i se formează mai greu automatismele interioare necesare. În grădiniță copilul surd învață să
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]