608 matches
-
trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai mult de accent și perspectivă: în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În lumea contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale. Orientarea axiologică individuală (valorile interiorizate) constituie un dat subiectiv, ceva interior și virtual, acționând ca vector motivațional care determină sau colorează actele noastre de conduită. Acest lucru e recunoscut direct sau indirect de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
limbaj este datorat faptului că autorii desemnează prin aceiași termeni lucruri relativ diferite, este constatabil și fenomenul invers: prin expresii deosebite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii („valoric”, „axiologic”), trecând prin sintagme și enunțuri („atitudini față de valori”, „valori interiorizate”, „scara individuală de valori”, „filtrajul personal al valorilor”) și ajungând la nex-uri propoziționale echivalente. Evident, afirmația are o valabilitate generală pentru dinamica științei și filosofiei, dar în perimetrul cercetării valorilor ea are o acoperire sporită. Probabil și pentru că lipsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt posibile cunoașterea și modificarea atitudinilor prin intermediul activității (și invers). Se consideră că nota diferențiatoare a atitudinii față de alte manifestări psihice orientate spre un obiect este bipolaritatea sa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
opțiunea mamelor de a-și hrăni copiii la sân sau cu biberonul. Printr-un chestionar complex aplicat în faza prenatală, s-au cules răspunsuri cu privire la intențiile comportamentale (cum intenționează să-și hrănească viitorul copil), atitudinea față de comportament și normele sociale interiorizate (subiective). Atitudinea față de alăptat a fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă este această legătură pentru dumneavoastră?”. Se remarcă deci că întrebările vizează evaluarea consecințelor unei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă este această legătură pentru dumneavoastră?”. Se remarcă deci că întrebările vizează evaluarea consecințelor unei opțiuni comportamentale. Conținutul normelor sociale interiorizate a fost investigat prin întrebări adresate femeilor referitoare la ce preferă și ce vor spune despre un fel de alăptare sau altul soțul, mama, prieteni apropiați și alte persoane semnificative și, de asemenea, referitoare la cât de motivate sunt în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al variabilelor luate în considerare, ci și natura acestora. Și, dacă multă vreme factorii ce țin de mezosau macrosocial au fost implicați indirect în modelele explicative, sub forma „normelor interiorizate”, a „valorilor personale individuale” sau a altor parametri, astăzi tot mai mult specialiștii din domeniu includ explicit variabilele de mediu sociocultural. Probabil că și sub influența psihologiei sociale europene, cu accentul ei pe caracterul grupal și social al conținutului intrinsec
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituții precum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme, atitudini și comportamente. Interiorizate și sedimentate în personalitatea indivizilor, acestea vor fi reproduse după aceea în acțiunile lor. Între cultură și personalitate are loc astfel un circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unui sistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vine în contact cu mai multă informație decât oricând în istorie, informație pe care acesta trebuie să o selecteze, adică să o ia în considerație sau să o omită. Nu se lasă timp în organizație pentru ca informația să fie asimilată, interiorizată și să i se găsească un loc și un rol util. Stanley Deetz elaborează trei perspective asupra comunicării organizaționale, dintre care preluăm două, utile demersului nostru de interpretare: una se focalizează pe comunicare ca fenomen ce există în organizații, iar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care normele apar, deoarece în practica educațională nu doar funcționarea sistemului normativ este importantă în echipele alcătuite pentru rezolvarea anumitor sarcini didactice, ci și modul cum putem influența procesul de dezvoltare a unor echipe sinergice care ar presupune norme interiorizate. Kelman numește trei procese de influență: complezența, identificarea și interiorizarea,pe care le definește după cum urmează (cf. Influența socială - texte alese, 1996, pp.150-151): - complezența - „individul acceptă influența pentru că speră să obțină o reacție favorabilă de la altă persoană sau de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
model că, așa cum se observă mai sus, în mod aparent paradoxal, coeziunea grupului nu poate apărea decât în urma conflictului; modul în care este depășit conflictul denotă asumarea unor strategii și fundamentarea unor norme care, în momentul când sunt acceptate și interiorizate, dezvoltă multiple planuri instrumentale. Mai interesant este faptul că apariția normelor reglementează în continuare tipurile de tehnici de rezolvare a conflictelor, atât cele practicate de către echipă în integralitatea sa, cât și conflictele care pot apărea între diferiți membri fără ca acestea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui Ion Agârbiceanu, bântuită însă de iraționalități ce par a învedera acțiunea unor puteri oculte, nu atât explicit demonice, cât gratuit malefice, sau de capriciile unui ce inexplicabil, analog absurdului din literatura occidentală postbelică. Personajele de prim-plan sunt firi interiorizate, suflete măcinate de urât, de sentimentul singurătății, exasperate de monotonia cotidiană, muncite de dorința de a comunica, dar lipsite de puterea de a-și depăși egoismele, predispuse în consecință să plonjeze în imaginar, să nutrească bovarisme. Contraponderea banalului e, în
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată „cu nebunia mereu de-a călare”. În schimb, poezia din Spectacol cu intrare liberă (1999) e populată de personaje mitologice sau istorice, discursul devenind mai interiorizat decât în lirica de început. În ultima parte, intitulată Arhidictatorul, tonul este mai dur, mai direct și, uneori, sarcastic, în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
în dezacord cu dogma, care nu a descoperit încă sensul iubirii lui Dumnezeu (caritas). Schisma exterioară nu este decât efectul secundar al celei originare, petrecute înlăuntrul nostru. Am putea spune că odată cu Augustin angoasa generată de prezența acestui Anticrist „portabil”, interiorizat, devine consubstanțială sufletului occidental. Capitolul X Manualul de anticristologie al lui Theodoret al Cyrului Introducere În Bibliotheca, cod. 203, patriarhul Fotie îl prezintă pe Theodoret (393‑466) în felul următor: „Am citit din fericitul Theodoret, episcop al Cyrului, un Comentariu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este o Întâlnire În care au rol privirea și prezența corporală. Prin intermediul lor eu iau cunoștință direct și imediat de persoana celuilalt, care, la rândul său, mă percepe și mă simte În același fel. Această Întâlnire a prezențelor este ulterior interiorizată reciproc prin actul de intimitate. Fiecare Îl primește sau Îl refuză pe celălalt În interiorul său, În planul conștiinței sale, conform unei atracții sau respingeri preferențiale. Întâlnirea este fie Întâmplătoare, fie pregătită și selectivă. Prima poate avea adesea un efect surpriză
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dominat de nevoia de securitate și de instinctul de conservare, care se manifestă prin egoism. Persoana este ființa morală care se formează prin interiorizarea valorilor morale, pe care le acceptă În mod conștient, ca pe o necesitate, și care, o dată interiorizate, devin suportul sufletesc interior al ființei umane. Ele reprezintă certitudinea și valoarea ființei, soliditatea și stabilitatea ei. Prin aceasta, ea devine conștientă de faptul că reprezintă o valoare În sine, fapt care implică o anumită responsabilitate față de propriile sale acte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trăiește criza morală a izolării și constrângerii Într-o lume În care se simte Înstrăinată, exclusă, dar de care simte că aparține și nu dorește să se desprindă. Nevroticul trăiește dramatic suferința sa În planul moral interior, Întrucât valorile morale interiorizate, În conformitate cu care este structurată persoana sa, sunt În conflict cu valorile schimbate ale lumii. Din acest motiv, dincolo de conflictul și tulburarea psihică, există o suferință și un conflict moral. Eu nu pot renunța la valorile morale ale Supra-Eului meu, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și pentru mine. De mine, Eu nu mă pot despărți decât prin moarte. „A-fi-cu-celălalt” În trecut, prezent și viitor semnifică o relație exterioară raportată la scurgerea duratei temporale. „A-fi-În-celălalt” și, În egală măsură, „celălalt-a-fi-În-tine” este o relație temporală interioară sau interiorizată, care este trăită În planul conștiinței ca un sentiment de reciprocitate. Este o stare de unificare temporală a celor doi. Eu nu-l conștientizez ca durată pe celălalt decât atunci când mă despart de el, prin lipsa lui. Dorul este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
solicită omul sufletește, dar și moral, pentru că vizează valorile. Psihologia omului În cetate este dominată de rolul supraeului moral, individual sau colectiv. Ea depinde de mentalitate și de modele, care sunt organizate În norme și Într-un sistem de valori interiorizate și acceptate de toți membrii cetății. Orice schimbare este resimțită ca o răsturnare a ordinii firești. O ruptură, o răsturnare În viața cetății și a oamenilor acesteia. Dezordinea va da naștere unei nesiguranțe, unei stări de angoasă existențiale colective prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În discuție valoarea persoanei umane. Vom pleca de la prezentarea câtorva exemple care să clarifice și să justifice totodată argumentarea noastră. Orice suferință psihomorală este resimțită, În planul conștiinței, atât ca durată, cât și ca Întindere În raport cu persoana respectivă. Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este simțită această suferință se poate prezenta fie ca durere, fie ca anestezie. Aceste senzații dobândesc Însă, dincolo de semnificația lor senzorială, o conotație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exterioară. Ea este o stare de corespondență reciprocă Între cei doi, acordul pe care-l dă starea de intimitate prin care eu Îl recunosc În mine pe celălalt, iar celălalt mă recunoaște pe mine În el, ca niște ființe reciproc interiorizate. Prin iubire, eu simt că aparțin celuilalt și că celălalt Îmi aparține mie. Dar această comuniune sufletească și morală dintre două persoane nu anulează eurile lor. Fiecare Își păstrează propria sa identitate, dar, prin prezența celuilalt În el, se Îmbogățește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a se mai Întoarce vreodată, iar eu nu-l pot ajuta cu nimic. El dispare din câmpul meu perceptiv, rămânând numai În memoria mea, pe care conștiința o reactualizează. Durerea morții lui este resimțită prin faptul că el a rămas interiorizat persoanei mele, fără Însă a-l mai putea avea ca o prezență activă, ca pe o persoană fizică, În exteriorul meu. În acest moment, eul meu Își va pune problema propriei sale morți, când nici eu nu voi mai fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
târziu o identitate lirică, după experiența scrisului ocazional, adunat în două volume de „poeme de război”, Cneaz peste furtuni (1942) și Marele salt (1943), în care versurile rămân discursive, declarative, de un patetism zgomotos și grandilocvent, vădind o experiență insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
nivel al ontologicului și de „dramă a incomunicabilului”. Nicolae Bălcescu din Un om între oameni (scriere apreciată de monograf prea generos, deși nu lipsesc cu totul rezervele și accentele critice), văzut pe fundalul de „timp patetic” de la 1848, „om profund interiorizat” și caracterizat de „oroarea de compromis”, nu este nici el rupt de axa întregii creații a lui Camil Petrescu. Preocuparea pentru „omogenitatea structurală” a operei este esențială în demersul lui S. În a doua carte, distingând proza lui Tudor Arghezi
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
modelului socio-cultural și moral. Pe aceste considerente se poate vorbi despre un tip general de personalitate în sens socio-cultural: „personalitatea de bază”, concept fundamental al antropologiei culturale (A. Kardiner, R. Benedict, R. Linton). Pentru J. Szczepánski, personalitatea socială „reprezintă cultura interiorizată pe care și-au subordonat-o elementele bioși psihogene”. Ea se află în raport direct cu conceptul cultural al personalității de bază. Pentru A. Kardiner, personalitatea de bază reprezintă un ansamblu de caracteristici ale personalității, comune tuturor membrilor societății respective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]