357 matches
-
găzduire. Este bine primit, se pune masa, se servește pește, dar în timp ce mâncau, stăpâna casei, ce-i vine, se apleacă spre musafir, îl apucă de ceafă și începe să-i îndese la pești pe gît...Am crezut că e un intermezzo epopeic, ia uite, mi-am zis, povestitorul are chef de glume... Când colo, nu era vorba de nici o glumă, i-a îndesat la pești pe beregată până l-a omorât. Și nu era vorba de ucidere ca să-1 jefuiască, călătorul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exemplele lui Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu, ambii proslăviți ca sfinți de către Biserica Ortodoxă Română în 1992. Privită în durata lungă a devenirii sale istorice, memoria națională românească trece prin acest crescendo în două cicluri complete, despărțite de scurtul intermezzo al anilor 1947-1964 în care patosul naționalist a fost substituit cu la fel de înflăcărata doctrină a internaționalismului proletar. Primul ciclu a debutat în epoca postpașoptistă, când memoria națională românească a prins cheag, evoluând pe parcursul unui secol pentru a-și atinge climaxul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arhaice de aici și de pretutindeni. Timpul biotic care reprezintă În fapt durata viețuirii omului pe pământ, cunoscut În tradiția populară sub sintagma „O viață de om” este strict delimitat de două evenimente existențiale cruciale: nașterea și moartea cu un intermezzo, maturitatea, În care omul Își Îndeplinește destinul biologic prin nașterea copiilor și destinul social În funcție de calitățile pe care le are și oportunitățile pe care viața i le oferă (vezi Adolescența din perspectiva familiei). Dacă la scara astronomică timpul biotic nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din 75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum înțelegea Voronca acest moment s-a putut
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care a făcut la vremea ei (parte din) carierele unora precum H. Delavrancea-Gibory (vile la Balcic sau București) și Octav Doicescu (Yacht-Club Herăstrău, restaurant la Grădina Botanică), a mai putut fi revizitată - la o scară mult mai amplă și după intermezzo-ul stalinist - abia în anii șaizeci 20. Din nefericire, lucrările postbelice ale Henriettei Delavrancea-Gibory reprezintă un "regres" către vernacular și folcloric; arhitecta pare să fi abandonat căutările de interfață între tradiție și modernitate. Există, altfel, multe edificii înalte și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
români pe cine ați încercat să le faceți cunoscută opera? Dincolo, în străinătate, mai puțin. În Germania am făcut o dată un Andricu, un Dumitrescu (Concertul pentru orchestră de coarde). Sigur, mereu am făcut Enescu. Îmi aduc aminte de cele două intermezzi de Enescu, eram la Roma și a venit un compozitor la sfârșit și m-a rugat să-l las să se uite în partitură, la ultimele două acorduri. A spus că o asemenea superbă armonie n-a auzit niciodată. E
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
români pe cine ați încercat să le faceți cunoscută opera? Dincolo, în străinătate, mai puțin. În Germania am făcut o dată un Andricu, un Dumitrescu (Concertul pentru orchestră de coarde). Sigur, mereu am făcut Enescu. Îmi aduc aminte de cele două intermezzi de Enescu, eram la Roma și a venit un compozitor la sfârșit și m-a rugat să-l las să se uite în partitură, la ultimele două acorduri. A spus că o asemenea superbă armonie n-a auzit niciodată. E
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de calm este obsesivă. În acest context, tabloul devine emblema ambianței de calm și ritm lent al existenței, ce domină acest prim volum. De altfel, construcția dihotomică a universului romanesc se devoalează explicit în poemul filosofic Mondo Cane. Într-un intermezzo suprarealist, câinele Argus clamează dragostea lui pentru Eromanga, "recitându-i" poemul filosofic pe care l-a compus. Cuplul canin reduplică perechea Antiapa-Felicia, în timp ce structura poemului repetă structura romanului Lumea în două zile. Este vorba, îi explică Argus Eromangăi, de un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
orchestră”, “Rapsodia Română” în La major, “Rapsodia Română” în Re major, 2 suite în Do major, “Simfonia I înMi bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul simfonic “Vox Maris” - sonate instrumentale - diferite piese instrumentale - lucrări lirico-dramatice - piese vocale cu acompaniament de pian. Gheorhghe Cucu 1883 - S-a născut la Puiești, Tutova. A fost compozitor.a scris coruri laice și bisericești și cântece pentru copii, printre
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
dimensiunilor personalității sale teatrale. După repetate amăraciuni, Victor Ion Popa se retrage din teatru și timp de șase ani se dedică exclusiv literaturii, deoarece, după propria-i mărturisire „am ajuns la roman, pentru că nu mai puteam face teatru”. Dar acest intermezzo nu a fost în defavoarea valorii sale artistice, fiindcă în acest răstimp a scris operele sale prețuite: Velerim și Veler Doamne, Sfîrlează cu fofează, „Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu”, „Ghicește-mi în cafea”. În 1938 revine în teatru, fiind numit director
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
divorțul dintre Moliere și Hofmannstahl-Strauss. Prologul genial al lui Hoffmannstahl, care trebuise să sufere atâtea tăieturi după spectacolul interminabil de la Stuttgart, a fost recompus de mine în întregime (într-un spirit pe care îl consider foarte fericit - premiză a operei Intermezzo)... Hofmannstahl l-a completat pe Molière, cu un al treilea act fermecător (inclusiv ceremonia turcă) și, pentru această nouă versiune, am reluat în parte muzica veche a lui Lully, adăugând de la mine câteva fragmente...“.1 În disputa juridică actuală rămân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
lecturi publice și al unei mese rotunde, organizate în luna octombrie, la Paris, împreună cu partenerul proiectului, Editura Non Lieu. Jurnal de monstru Bogdan-Alexandru Stănescu Când am scris pentru prima dată (și singura până acum) despre Marin Mincu, în speță despre Intermezzo, m-am lovit, plin de inocența vârstei, de o reacție ciudată din partea redactorului-șef al respectivei reviste: „Dar de ce vrei tu să scrii neapărat despre Mincu?“. „Păi, nu scriu despre Mincu, scriu despre Intermezzo... “ „Bun, dar de ce?“ „Cum de ce? Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
despre Marin Mincu, în speță despre Intermezzo, m-am lovit, plin de inocența vârstei, de o reacție ciudată din partea redactorului-șef al respectivei reviste: „Dar de ce vrei tu să scrii neapărat despre Mincu?“. „Păi, nu scriu despre Mincu, scriu despre Intermezzo... “ „Bun, dar de ce?“ „Cum de ce? Mi-a plăcut cartea“. Răspunsul ăsta n-a făcut decât să dea naștere unei grimase pline de neîncredere. M-am simțit atunci ca un mic arivist, gata să pupe poala oricui pentru a răzbi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
etc. Era vorba foarte clar despre un nou prozator, tobă de teorie și plin de curajul de a o utiliza din plin în ceea ce scrie. Lucru și mai uimitor: el sărea direct în tagma romancierilor (asta dacă acceptăm faptul că Intermezzo este un roman), ocolind traseul relativ lin și „formator“ al prozei scurte, atât de plăcut optzeciștilor. Marin Mincu își încercase până în acel moment norocul cu poezia, critica de întâmpinare sau teoria literară. Intermezzo a fost, după părerea mea, un act
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
tagma romancierilor (asta dacă acceptăm faptul că Intermezzo este un roman), ocolind traseul relativ lin și „formator“ al prozei scurte, atât de plăcut optzeciștilor. Marin Mincu își încercase până în acel moment norocul cu poezia, critica de întâmpinare sau teoria literară. Intermezzo a fost, după părerea mea, un act de curaj: atât din motivele enumerate mai sus, cât și din cauza asumării unei identități cu actantul masculin. De ce ar fi acesta un act de curaj? Pentru că vocea aparține unui misogin antisocial, violent, unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
personaj cunoscut: poartă în sine datele unei experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii. Monstruozitatea lui M. de acolo se trage. Avem de-a face în Intermezzo cu un duel agonic între două monstruozități, cea a femeii și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a doua se prezintă a fi matură din fașă, este de natură patologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
M. Și, până la urmă, în ciuda faptului că femeia îl înșală, ea este cea care duce actul până la capăt. Nu m-au putut convinge pledoariile lui M. împotriva sinuciderii: simple sofisme. El este, în cele din urmă, cel slab... Marin Mincu, Intermezzo. Aurora, colecția „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Eu, nemții și Dracula Florin L|Z|RESCU Un ziar din Germania mi-a cerut să scriu un articol despre România. Am zis da, dar acum parcă îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
o reîntâlnește pe Mila și află adevărata măsură a sacrificiului și uitării de sine. Avându-i în grijă pe cei șaisprezece copii orfani pe care îi adăpostea, Mila se prostituează pentru hrană. Cei doi își trăiesc puțina fericire într-un intermezzo dintre război și coșmarul politic de după acesta. Urmează persecuțiile îndurate de Volski și deportarea, iar Mila se topește definitiv în negura înghetață a istoriei. Deși povestea are accente melodramatice uneori neverosimile, rămâne o mărturie tulburătoare despre o experiență-limită. Volski și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și chiar spațiul lunar, Apolodor își câștigă un binemeritat statut eroic. Într-atât de puternice sunt ecourile faptelor sale, încât Naum îi dedică un "Imn de slavă pentru Apolodor, primul pinguin cosmonaut". În tradiția lui Swift, Naum își permite un intermezzo subtil de satiră politică (într-atât de subtil, încât e eliminat din ediția din 1988): "Trăiască, deci, Apolodor/ Care-a trecut pe lângă stele/ Și nici nu s-a atins de ele!/ Trăiască regnul animal/ Și specia care-a născut/ Cosmonautul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
timp, să-l determine să se accepte și să-și dorească să pornească pe un nou drum. Destăinuindu-i-se femeii pe care pare a o simți asemenea lui, personajul îi vorbește nu numai despre evenimentele care au determinat acest intermezzo din viața sa, escala făcută la Opăriți, ci și despre viața lui de copil abandonat într-un tren și crescut la orfelinat, despre visurile pe care le-a nutrit, despre oamenii pe care i-a cunoscut, despre idealurile lui umaniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
implicit judecă literatura veche." Dacă este așa, Theodor Codreanu favorizează opera bacoviană să-și valorizeze "complexul". Revenind la periodizare, autorul studiului exegetic propune patru etape: 1921, 1946, 1960 sunt ani ai trecerii de la o perioadă la alta: Ucenicia Cenușăresei, Consacrarea, Intermezzo în proletcultism, Spre apogeu. "Mai productive și mai utile sunt alte câteva direcții ale criticii bacoviene: investigația psihocritică și bachelardiană, tematismul, critică ontologică, biografismul și cercetarea stilistică." Theodor Codreanu aduce în discuție metodele de abordare și rezultatele investigațiilor operate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Călătorie printre contemporani: E. Lovinescu, 3. În oglinda altor contemporani, 4. Tudor Vianu, 5. G. Călinescu, 6. "Impasul poetului" și al criticii, 7. În cvasi-postumitate, 8. Viziunea cosmologică, 9. De la canonul matematic la cel poetic, 10. Alchimie și poetică, 11. Intermezzo biografic, dar nu numai, 12. Punct de ajungere: textualizarea) și (II) Ermetismul canonic (parte secundă, ale cărei capitole se dispun într-o fermecătoare heptaedrie "transdisciplinară" 13. Antimodernismul barbian, 14. Calea fenomenologică, 15. "Întocma dogma", 16. Spre ritmul increatului, 17. Increatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exemplele lui Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu, ambii proslăviți ca sfinți de către Biserica Ortodoxă Română în 1992. Privită în durata lungă a devenirii sale istorice, memoria națională românească trece prin acest crescendo în două cicluri complete, despărțite de scurtul intermezzo al anilor 1947-1964 în care patosul naționalist a fost substituit cu la fel de înflăcărata doctrină a internaționalismului proletar. Primul ciclu a debutat în epoca postpașoptistă, când memoria națională românească a prins cheag, evoluând pe parcursul unui secol pentru a-și atinge climaxul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a regimului comunist în România / 107 Când UNESCO a răspuns cu ovații la discursul rostit de Yitzhak Rabin / 113 De ce n-am vrut să fiu ambasador în Ungaria? Note de drum / 117 Beiuș o incursiune în orașul de odinioară / 129 Intermezzo la Roma / 143 Universitățile mele / 155 Relațiile diplomatice dintre Israel, Uniunea Sovietică și Țările din Europa de Răsărit sub spectrul anormalității / 193 Franța i-a salvat pe Yasser Arafat și OEP de la pierzanie / 211 Două taximetre cu bucluc / 235 Identitatea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și cu pumnul înălțat amenințător: Allah u-Achbar29. Bineînțeles, eu nu am înțeles despre ce vorbea agitatorul, dar sunt convins că nu vorbea de medicină, ci de politică". Să fi fost agitatorul care îndoctrina auditoriul viitorul medic-rector al Universității "Bogdan Vodă"? Intermezzo la Roma Avionul pe ruta Tel Aviv-Roma a aterizat pe aeroportul Fiumicino în ziua de 10 ianuarie 2007 la ora 10.30, după un zbor plăcut, lin și fără tulburări atmosferice și după ce mi s-a oferit un mic dejun
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]