679 matches
-
S... ad...ug...m c... Germania se situeaz... În fruntea investitorilor, cu 40% din totalul investițiilor realizate de Uniunea European.... Este evident c... aceast... intruziune masiv... a sporit dependența Europei de Est făt... de Occident și, dac... ținem cont de internaționalizarea marilor concerne occidentale, a f...cut aceste ț...ri mai vulnerabile făt... de riscurile mondializ...rîi; dar În același timp trebuie s... recunoaștem c... regiunile est-europene care nu au atras investiții str...ine stagneaz... sau regreseaz.... Sectoare sinistrate Cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Un moment de referință a fost marcat de cunoscuta ”lunea negră” de la bursele occidentale din 19 octombrie 1987, criză care a evidențiat faptul că fenomenele negative se pot repeta chiar și la dimensiuni mai mari, generate și de tendința de internaționalizare a piețelor de capital. În consecință, au avut loc scăderi importante la bursele de valori din New York, Londra, Tokio, Hong Kong, ș.a. În prezent, marile piețe bursiere se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare și fiabilitate, ca urmare a unor
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
angajare și fructificare a capitalului, care se orientează în plasamente după profilul indicelui bursier. Se produce de fapt, însăși „moartea pieței“, respectiv, lipsa condițiilor de orientare liberă, în ceea ce privește negocierea de acțiuni pe un principal segment al pieței. Ca urmare a internaționalizării pieței bursiere, se folosesc o serie de indici bursieri internaționali, cum ar fi : − Indicele FT-30 (FT Ordinary Share Index), care reprezintă cel mai vechi indice bursier din Marea Britanie și cuprinde 30 acțiuni tranzacționate intens (blue chip); − Indicele FT actuarial al
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
roman, tiparul a contribuit la dezmembrarea imperiilor (începând cu Sfântul Imperiu roman de neam germanic) și a precipitat nașterea naționalităților și deci a războaielor europene. Propagarea undelor hertziene și transmiterea imaginilor prin satelit favorizează, în mod evident, o mișcare inversă: internaționalizarea comportamentelor și "construcția Europei". Ea tinde să perimeze noțiunea de frontieră, moștenită din secolul al XIX-lea (continuând mișcarea începută mai devreme de radiodifuziune). Fără imaginea electronică și chiar fără CNN, un agricultor din Ardèche n-ar fi văzut niciodată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori (emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în grupuri de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile elemente argotice sau de jargon, dar și pe cele pe cale de internaționalizare. Este vorba de grupuri sociale informale, deoarece membrii acestora dezvoltă scopuri comunicaționale specifice, metode specifice de comunicare, prezintă sentimentul de apartenență la grup și dezvoltă structurare de grup (e.g., prin existența liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
imens de acronime și datorită continuei îmbogățiri a fondului acronimic, au fost create site-uri specializate, care furnizează dicționare de acronime (v., spre exemplu, Internet 11). S-ar putea considera că elementele lexicale generate de comunicarea informațională fac parte din internaționalizarea unui segment al limbajului comun. Din constatările mele bazate pe observație participativă, majoritatea acronimelor și abrevierilor sunt de sorginte anglo-saxonă, dar sunt folosite și de vorbitorii de limbă română și franceză. b) Atrofiile lingvistice Pe de altă parte, începuturile mesageriei
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în urmă, că internaționalizarea firmei este o strategie de diversificare a riscului. Meyer este un danez neprotocolar și mereu în contradicție cu cineva; Buckley este un englez bonom care s-ar integra foarte bine într-o cramă românească; Forsgren, responsabilul cu modelul de la Uppsala
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
În cea de-a treia și ultima etapă de dezvoltare, corporația beneficiază de resurse, management, producție și alte capacități globale care îi conferă statutul de corporație transnațională. Practic, o astfel de viziune se suprapune destul de bine peste teoria clasică a internaționalizării firmei, teorie în care se succedau: întâi, exportul direct pe o anumită piață națională, apoi apelul la intermediari locali, aflați într-o anumită relație de cooperare cu firma-mamă, pentru ca în cele din urmă să stabilească o relație de proprietate între
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
probabil, în prima fază a procesului de transnaționalizare (strategii diferite pentru fiecare piață). Pentru a sintetiza, voi defini corporația transnațională ca fiind acea entitate economică formată dintr-o firmă-mamă și filialele ei din mai multe țări, ce este caracterizată de internaționalizarea producției, se bazează pe un „bazin” internațional de resurse umane, materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune pe care o vom dezvolta în continuare. În viziunea noastră, internaționalizarea producției și dispunerea de un bazin internațional de resurse umane, materiale și financiare caracterizează toate corporațiile transnaționale. Ele conferă putere corporației, dar nu și unicitate; reprezintă expresia globalizării, fără ca, la nivel general, să aibă capacitatea de a individualiza o corporație
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sunt biregionale (inclusiv McDonald’s, British Petroleum, Unilever, Roche), orientate către regiunea-gazdă sau, cele mai multe, orientate către regiunea de origine (inclusiv Wal-Mart, General Motors, Ford). Personal, nu sunt de acord cu această abordare, pentru că se rezumă la o singură latură a internaționalizării firmei, și anume volumul vânzărilor în străinătate. Nu sunt luate în considerare volumul activelor în străinătate și, cel mai important, numărul de angajați în străinătate. Chiar dacă, să zicem, o corporație are doar 1% din vânzările globale în Asia de Sud-Est, dacă realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?tc "2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?" Literatura internațională de specialitate este, în linii mari, de acord cu existența a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategice, este competiția globală. Efectul de antrenare, creat prin localizarea pe o piață nouă a unei firme, duce la investiția pe piața respectivă a firmelor concurente. Altfel spus, nevoia de a-și urma concurenții reprezintă o motivație per se a internaționalizării. Este o motivație strategică, pentru că nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piață: corporația își propune să fie prezentă pe o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piață: corporația își propune să fie prezentă pe o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea însăși profit). Motivațiile clasice ale internaționalizării expuse mai sus pălesc însă atunci când trebuie să explice un proces brusc, nu evolutiv, de internaționalizare. Este un proces caracteristic așa-numitelor firme „născute globale” (Rennie, 1993) - firme care, deși se află într-un stadiu incipient de dezvoltare și au
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea însăși profit). Motivațiile clasice ale internaționalizării expuse mai sus pălesc însă atunci când trebuie să explice un proces brusc, nu evolutiv, de internaționalizare. Este un proces caracteristic așa-numitelor firme „născute globale” (Rennie, 1993) - firme care, deși se află într-un stadiu incipient de dezvoltare și au resurse foarte limitate, urmăresc să opereze în mediul internațional. Influențate și de tehnologiile noi de transport
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1994). 2.2. Modelul de la Uppsalatc "2.2. Modelul de la Uppsala" Modelul de la Uppsala, apărut la mijlocul deceniului 8 al secolului XX ca urmare a contribuției mai multor economiști suedezi (Carlson, Forsgren, Johanson, Vahlne), a susținut două teze fundamentale, și anume: - internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces; - acest proces va crește în intensitate pe măsura creșterii gradului de implicare a firmelor pe piețele externe, ca urmare a acumulării de experiență pe piețele respective. Nimeni nu poate contesta faptul că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și anume: - internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces; - acest proces va crește în intensitate pe măsura creșterii gradului de implicare a firmelor pe piețele externe, ca urmare a acumulării de experiență pe piețele respective. Nimeni nu poate contesta faptul că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor este asociată derulării unui proces, dacă nu de altă natură, cel puțin de natură cognitivă în rândul factorilor de decizie ai companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversată a modelului de la Uppsala se referă la a doua aserțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
aici percepția oportunităților și problemelor pieței, este - consideră promotorii modelului - în primul rând rezultatul experienței câștigate prin derularea unor activități curente de afaceri pe piața respectivă. Cunoașterea prin experiență generează oportunități de afaceri și este forța conducătoare a procesului de internaționalizare. În același timp, cunoașterea prin experiență este principalul mod de a reduce riscul implicării pe piață. Mai mult, cunoașterea prin experiență conduce în timp la aplicarea în cadrul firmei a unor automatisme, practici și proceduri, adaptate specificului local și care eficientizează
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
origine și o potențială țară-gazdă este mai mică, cu atât mai rapid are loc pătrunderea firmei pe piața țării respective. Se poate observa o bună corespondență a modelului de la Uppsala cu teoria ciclului de viață al produsului ca factor al internaționalizării, teorie elaborată de Vernon (1966). Conform acestei teorii, într-o primă fază, firma introduce un produs inovator pe piața de origine. În etapa ulterioară, de creștere, firma începe să exporte pe piețe cu o structură a cererii și a capacităților
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o interpretare bidimensională a acestei relații: conflict și complementaritate. Hymer (1976), viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și state. La polul opus, teoriile ortodoxe ale internaționalizării (vezi capitolul 2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
scriitorul basarabean de azi. El pare a ne arăta calea cum se iese din drama sfâșierii prin ambiguitatea ontologică a dorului, evitând sterilitatea simulacrelor din jocul textualist al postmoderniștilor care dă iluzia că ne putem detașa de destinul național prin internaționalizare. Performanța artistică a lui Victor Teleucă se asociază de la bun început cu o atitudine intuitiv transdisciplinară, atuul conștientizat în fața confraților de condei: "Am venit să răstorn lumea. Dar lumea era plăsmuită de la început răsturnată. Meritul meu constă în faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
final care sunt rezultatele (output) acestor procese. Obiectivul este acela de a pune în evidență, în mod special, transferul de norme europene în legislația națională și în restructurarea instituțiilor naționale pe baza standardelor europene; nu vom lua în considerare aici internaționalizarea normelor. Explicarea variabilei independente și a metodologiei de analiză ne vor ajuta să lămurim mai târziu semnificația variabilei noastre dependente Variabila independentă, în schimb, este reprezentată de politica UE față de diferitele țări. Trebuie să subliniem însă că, dincolo de a ține
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
persuasiune, influență socială, presiune normativă, dialog politic, comunitate epistemică și dezvoltare instituțională). Kelley (2004) susține că, mai mult, condiționalitatea ar fi determinantă pentru inițierea proceselor de reformă, în vreme ce mecanismele de socializare capătă relevanță într-o a doua fază, cea de internaționalizare efectivă a normelor. În termeni instituționali conceptul de socializare se traduce prin intensificarea dialogului politic, al colaborărilor profesionale și birocratice, al creării de rețele academice, ca și în investițiile în schimburi culturale care să permită transferul de cunoștințe între statele
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
engleză, de către cunoscători. Intervin, așadar, în acest proces nivelul de cultură, dar și snobismul vorbitorilor, cunoașterea de către cercuri largi ale populației a limbii străine de prestigiu din care se împrumută, intensitatea influenței și autorității acesteia. Și mai interesant este că internaționalizarea unei sigle poate duce la pronunțarea sa conform regulilor altei limbi decât aceea în care ea a fost creată: numele unei bănci internaționale având baza în Olanda, ING, a rezultat prin siglarea denumirii ol. I[nternationale] N[ederlanden] G[roep
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
deschiderii la inovație; impunerea pregătirii manageriale, inclusiv la nivelul profesorilor și chiar apelul la manageri profesionaliști pentru conducerea instituțiilor școlare; redescoperirea (și redefinirea) culturii generale; prelungirea duratei studiilor; ,,consumerismul” educațional; creșterea costurilor (directe și indirecte) necesare unei educații de calitate; internaționalizarea formării, mai ales în învățământul superior elocvente în acest sens fiind programele regionale și internaționale cum ar fi SOCRATES, LEONARDO, etc.; diminuarea încrederii în conceptul și politicile relative la ,,educația permanentă” datorită costurilor extrem de mari și eficacității îndoielnice, întrucât efectele
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]