1,803 matches
-
deseori cunoștințele sunt dobândite în alt mod, inclusiv prin hazard): Acest model este valabil doar pentru disciplinele unde se lucrează analitic. Pentru științele istorico-hermeneutice sunt valabile alte principii. "Articol principal: Filozofia științei" Efectivitatea științei a făcut-o un subiect al interogației filozofice. Filozofia științei încearcă să înțeleagă natura și justificarea cunoașterii științifice și a implicațiilor sale etice. S-a dovedit a fi dificil de a folosi metoda științifică pentru a distinge între știință și non-știință. Francis Bacon este considerat a fi
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
nivelul viziunii cu dezordinea. Un concept manierist, ce făcea istorie în arta de multă vreme. Dacă tragem linie, intuițiile lui Bălăiță din proza țintesc două lucruri: primul, de extracție franceză, că lumea e simultaneitate și existențialismul răspunde cel mai fidel interogațiilor. Al doilea, că lumea nu e altceva decât labirint. Joyce, că influența netăgăduita, proiecta, în fapt, exilarea din labirintul timpului prin dilatarea clipei în detaliu interior. Scriitorul român mixează tendințele cu subtilitate, adăugând idei și fragmente livrești, așa încât structura romanesca
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
pâlpâirea unei lumânări”. Acest ultim vers este, în registru oximoronic, „judecata de apoi” la care este chemată poezia. Poezia lui Valentin Marica este elegiacă în toate fibrele ei, iar nostalgia paradisului pierdut capătă valențe canonice. Poemele au încărcătură interogativă, dar interogațiile sunt mute, ele reverberează doar în adâncul ființei, ca un ecou stins al tragicului. Până la urmă, cartea lui Valentin Marica este o radiografie a suferinței, o confesiune amară, a resemnării și asumării fatalității. Tonul cărții nu coboară însă sub pragul
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice românești din SUA, a vorbit despre: interogația ca proces cognitiv: implicații pentru Învățământ și cultură. Pornind de la cele mai recente cercetări științifice de strictă specialitate, autorul aduce clarificări importante, inclusiv În ceea ce privește unele din „funcțiile Întrebărilor și introspecțiilor”, dar și legate de „implicarea acestora pentru Învățarea individuală”, fără
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
ale realității sociale contemporane, tare morale, trăsături de caracter. Procedeele literare la care recurge scriitorul pentru crearea stilului personal, care poate fi caracterizat prin ironie, satiră, caricatură, sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
essendi dominate de capacitatea cauzatoare. Ioana Feodorov vorbește despre gradația iubirii care are la bază criteriul temporal și intensitatea. Astfel ḥubb este iubirea permisă, iar ʻišq este iubirea inadmisibilă, în timp ce "šaġaf" va fi ultimul stadiu de intensitate. Considerăm astfel pertinentă interogația retorică ce constituie titlul acestui articol, și nu doar niște ,speculații filologice” așa cum amintește Muḥammad Kămil Ḥasan . În apărarea sa ar veni mulți alți cercetători care susțin că beduinii nu au putut cunoaște iubirea pură întrucât în urma analizei poeziilor, numărul
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
generalizează forma neaccentuată. În perioada francezei medii dispar multe alternanțe vocalice din conjugare, de exemplu "parler/il parole" > fr. mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și astăzi viitorul apropiat: "je vois savoir" > fr. mod. "je vais savoir" „am să știu
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
apreciați creatori plastici din România, datorită originalității lucrărilor sale. Atinge, cu harul, noi deschideri interioare, zone aproape inaccesibile omului neinițiat. Convingător prin talent și forța viziunilor sale poetice Florin Preda-Dochinoiu ne dăruiește cu tainică modestie un regat de vise și interogații existențiale, un fel de punte-curcubeu spre universuri fantaste. Om de performanță - în sfera Artei - ca minereu sufletesc, Florin umblă cu nonșalanță în dimensiunea națională și europeană a creației înălțătoare.” Doru V. Fometescu Tg.Jiu, iunie 2002 “Harul - indiferent de anii
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
moartea ca o eliberare, prin care întunecata și greaua povară (iubirea pentru Misugi și obsesia pentru fostul soț) pe care o purtase pe umeri atâta timp, dispare. „Pușca de vânătoare”, roman subtil psihologic, este axat pe meditația asupra solitudinii, pe interogația majoră în fața destinului. Plasându-și acțiunea după cel de-al doilea război mondial, epicul extrem de condensat, gradat cu măiestrie, oferă o permanentă schimbare de planuri, o neîncetată modificare a viziunii despre personaje. Bărbatul, părăsit de făpturile de care se credea
Pușca de vânătoare () [Corola-website/Science/302474_a_303803]
-
predecesorilor lor( în special lui R.K.Narayan, considerat a fi unul din creatorii romanului indian scris în limba engleză). Operele lor poartă amprenta curentului postcolonialist, în care temele identității naționale, istorice, ale reflexiei asupra opresiunii coloniale se unesc într- o interogație asupra a ceea ce stă la baza identității individului, asupra dificultății de a trăi ruptura dintre tradiție și modernitate, asupra conflictului cultural. Această căutare de identitate se realizează prin intermediul limbii engleze, limba colonizatorului, reinventată și însușită, care stă martoră uneori a
Cultura Indiei () [Corola-website/Science/314381_a_315710]
-
Interogația retorică () este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
Interogația retorică () este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
care nu sunt puse pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică din ultima strofă transmite cititorului lupta ce se dă în sufletul poetului, între glasul inimii care o vrea înapoi pe ființa iubită („de ce-ai plecat?”) și glasul orgoliului rănit („De ce-ai mai fi rămas?”).
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
este o întrerupere a expunerii în care vorbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent) o întrebare, afirmație sau exclamație. Ex.:"Campania lor a avut rezultate foarte bune, dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față?" Interogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns, acesta fiind evident și cuprins sau sugerat în enunț. Ex.:"Poate cineva învăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni?" Invocația retorică este o rugăminte adresată divinității, muzelor
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
omul problematic", tulburat de întrebări fără răspuns în fața misterului lumii - nu se regăsește în viziunea lui Alexandru Busuioceanu. "Omul" propus de acesta nu este - cum observa și V. Ierunca - o "conștiința nefericită", "căzută", exclusă din Edenul originar, ivnovată de orgoliul interogației, ci una într-alt fel alienata, trăind distanță față de o lume rămasă în condiția ei paradisiacă, insă prizoniera a unei inerții a frumuseții, marcată de un soi de deficit de vitalitate autentică. ceea ce frământa conștiința eului liric este tocmai această
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
al imaginii, dar conțin rafinate și prețioase nuanțe aurii cu irizări miraculoase de argint, într-o pensulație extrem de fină, riguroasă și detaliată. Cele trei personaje feminine, coborâte parcă dintr-o tipologie bizantină, respiră un aer mitologic, de închinare solemnă și interogație, surprinse în ipostaze hieratice de un simbolism sacerdotal. Liniștea contemplativă de pe chipul lor precum și monumentalitatea corporală vorbesc despre suferință, reculegere și dăinuire peste veacuri, dar recuzita vestimentară, voalurile și rochiile lor, brodate fastuos cu motive geometrice și vegetale, degajă abundență
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale. Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
la cartea lui Adrian Dinu Rachieru, "Nichita Stănescu — un idol fals ?" (2006), criticul literar Ion Pachia Tatomirescu remarcă: «Recenta carte a d-lui prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru consacrată „fenomenului Nichita Stănescu”, bineînțeles, cu un titlu punând sub semnul interogației o aserțiune grigurcuistă (cf. Gh. Grigurcu, "Amurgul idolilor", Buc., Ed. Nemira, 1999), abordează într-adevăr un caz de sociologie literară, în cele cinci secțiuni ale volumului: "Despre gloria inerțială (Nichita între Gicu și Alex), În zarea transmodernismului, Despre „nichitizare” (Nichita
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
susține prin versurile "Tu așază-te deoparte," "Regăsindu-te pe tine," această idee find preluată din filosofia lui Epictet, Zenon, Marc Aureliu și Socrate. Este sugerată din nou efemeritatea vieții "Multe trec pe dinainte," "În auz ne sună multe," iar interogația retorică "Cine ține toate minte" "Și ar sta să le asculte?..." este refuzul unei cunoașteri bazate pe experiență. Strofa a-III-a se leagă mai mult de gândirea prezentă în upanișade. O variantă a strofei a-III-a apărută în manuscris poartă amprenta gândirii
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
a-X-a reia versurile primei strofe în ordine inversă, astfel că versul "Tu rămâi la toate rece," capătă o valoare emblematică. Limbajul poetic este conotativ, poetul apelând la o suită de figuri de stil: antiteza „"toate’s vechi și nouă toate"”, interogația retorică „"cine-ar sta să le asculte?"”, este o marcă a subiectivizării care susține oralitatea textului, epitet în inversiune „"recea cumpănă"”, epitet „"zgomote deșarte"”, metafore „"cântec de sirenă, masca fericirii"”.
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
italiană de Luca Cipolla; 59. Principe della tristezza, 50 poemi, (Cneazul tristeții), Carte de poezii, traducere în limba italiană și prefață de Geo Vasile; 60. Спрятанный сад, (Grădină ascunsă), carte de poezii, traducere în limba rusă de Alla Korkina; 61. Interogația iubirii/L’interrogation de l’amour, carte bilingva de poezii, traducere în limba franceză de Cornelia Bălan Pop; 62. Remède de ciel, (Leac de cer), carte de poezii, traducere în limba franceză de Sergiu Guțu; 63. Laufende Namen, (Nume alergînd
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
o mini-stagiune cu spectacolele produse în Programul SoDA. Artiștii invitați (Andrew Kerton, Joshua Rutter, Ivo Serra, Allison Peacock și eu) vor avea o serie de întâlniri/prezentări cu comunitatea de dans locală care urmăresc reperarea diferitelor abordări și tipuri de interogație asupra corpului și performativității. În egală măsură, cadrul acesta este un schimb de experiențe și contexte cultural-artistice și socio-politice, de similitudini, diferențe, contaminări între procese artistice. A treia parte va consta în prezentarea la CNDB, în cadrul programului Amprenta, a ultimelor
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
de prozodie" sunt următoarele: Poezia este alcătuită din trei catrene.Deosebirea de construcția clasică, în catrene, o dă prezența versului final, care are rol de a elibera ideea poetică de constrângerile rigide ale formei poeziei clasice. Versul final este o interogație retorică, de la care nu se așteaptă răspuns. Versurile au o rimă interioară și o rima exterioară, astfel dispusă: în prima strofă întâlnim rima încrucișată, în a doua strofă rima este amestecată, iar în ultima strofă este o rimă încrucișată. Ritmul
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
să le atingă și să le egaleze. El vădește un respect sacru față de marea pictură europeană a secolelor trecute, în spațiul afectiv al căreia se consideră un fericit prizonier. Din câteva rațiuni fundamentale probabil: consonanță spirituală, nevoia de sens, urgența interogației filosofice, posibilitatea de a sonda sublimele complicații ale tehnicii. Cei care refuză improvizația, impunerea rapidă și ieftină, se pare că nu au altă cale de ales. (...)Contemplăm senini o pictură care ne fixează cu nesaț, melancolic, implorător, agresiv, echivalând unei
Henry Mavrodin () [Corola-website/Science/322150_a_323479]