1,350 matches
-
dar nu cea de ieri, adică organul care-a mers demn și mîndru pîn' la revoluție, ci Flacăra Iașului de-alaltăieri, adică din '62. Vă dați seama: sînt ceva ani! Dar ce ți-a venit? se poate mira celălalt ego, interogativul prin excelență, stînd pitit în cine știe ce ventricul subversiv. Simplu: umblînd prin hîrțoagele uitate sub scheletul șevaletului, dau de ziar și descopăr, pe o, oho! juma' de pagină, textul numit Interregionala ieșeană 1962. Și semnat de... de nici mai mult, nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
disputele în legătură cu ortodoxismul nostru nu duc lipsă de argumente pro și contra. Recent, cineva remarcă ritos și numai aparent provocator că totalitarismul comunist se potrivește perfect stării morale și intelectuale a societății ortodoxe. Altcineva, înțepat în patriotismul său vigilent, replică interogativ: să ne mutăm în altă religie? În fond ne putem întreba, la rîndu-ne care-i problema pentru România momentului? Una religioasă? Nicidecum. E de observat, doar și sumar, că de puseele naționaliste și religioase mergînd foarte bine împreună au parte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu sînt acolo, nu? decide ea interogativ. Fără umbră de umor. Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, eclipsă de umor. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen e notorie deja de vreo sută de ani. E nu știu cum pictor modern fiind să mai faci portret. E de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în stilul catastrofic al evaluărilor la modă, să împrumutăm aceleași concluzii de un pesimism iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Nu e cazul. Păstrînd proporțiile reieșite din diferența de civilizație credem oare că olandezul, francezul, neamțul, italianul, onorabili carevasăzică, puși în fața situației interogative de pe trotuar, s-ar distanța tranșant de român? Nici vorbă. De cînd e lumea (civilizată) chestiunea e dihotomică, în... alb și negru. (Fără ca asta să fi produs, ea singură, un război mondial.) Chiar în medii îndestulate, perceperea artei e una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
limba și literatura română s-a făcut având în vedere gradul de angajare a elevului prin efort propriu la activitate. Astfel, Ioan Cerghit a realizat o clasificare a metodelor astfel: A. Metode de comunicare verbală: 1. orală: a. expozitive; b. interogative; 2. scrisă; 3. interioară. B. Metode (active) de explorare a realității: 1. explorare directă; 2. explorare indirectă. C. Metode de acțiune: 1. efectivă (reală); 2. fictivă (simulată). A.1.a. Metodele de comunicare verbală orală expozitive sunt cele mai vechi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
reală); 2. fictivă (simulată). A.1.a. Metodele de comunicare verbală orală expozitive sunt cele mai vechi, evoluând în timp. Acum există trei forme de astfel de metode: povestirea, explicația și prelegerea. A.1.b. Metodele de comunicare verbală orală interogative sunt reprezentate de conversație și dialog. Schimbul de idei dintre învățător și elevi are la bază conversația euristică și înseamnă: a afla, a descoperi. Ea poate îndeplini funcțiile de: conversație introductivă, de aprofundare, de descoperire a noi adevăruri, de consolidare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de a extrage esențialul dintr-un fragment citit; se formulează mai multe idei principale, apoi se alege cea mai potrivită și se scrie pe tablă și în caiete; ideile pot fi formulate sub formă de titlu, propoziții enunțiative și propoziții interogative. e. Planul de idei câte secvențe au fost identificate în text tot atâtea idei principale se vor formula; după scrierea tuturor ideilor, elevii vor citi de mai multe ori planul simplu astfel constituit. Plan de idei Titluri Propoziții enunțiative 1
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cuvintele sunt legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini, învățătorul dirijându-le observația și gândirea. Apoi se trece la alcătuirea și la folosirea propozițiilor afirmative, negative, enunțiative, interogative și exclamative. După multe exerciții, elevii ajung să înțeleagă definiția propoziției așa cum este dată la clasa a III-a: o comunicare orală sau scrisă. Prin lecții bine organizate, elevii însușesc cunoștințe despre formularea și scrierea propoziției simple și dezvoltate. Apoi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mai importante paragrafe sunt cel ințial și cel final. Paragraful inițial numit lead poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur (joc de cuvinte); * sfaturi; * balansul teză - antiteză (dezvoltă două argumente contradictorii). Poate avea formă interogativă (lansează tema în forma unei probleme care va fi rezolvată în text), descriptivă, explozivă, ex abrupto. Paragraful final exprimă o concluzie adecvată temei și echilibrează textul. Poate avea forma sintetică (rememorarea succintă a ideilor din articol), circulară (reia ideea din
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin prisma faptului că se așteaptă răspuns la aceste întrebări formulate de copil; răspunsuri apar doar ca urmare a unor întrebări formulate clar, direct sau a unor ordine, nu și în cadrul dialogurilor, ca replică la enunțuri care nu sunt formulate interogativ 59. Dintr-o altă perspectivă a analizei (complementară celei dintâi), în condițiile în care valorificarea limbajului generează, alături de gândire, și influențarea acțiunii, se consideră că există trei ,,stadii de dezvoltare la nivelul abilității copiilor de a utiliza limbajul pentru direcționarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ani62), caracterizând așa-numita ,,a doua vârstă a întrebărilor la copil", în condițiile în care prima vârstă vizează numele și locul, iar cea de-a doua cauza și timpul 63, se subordonează celui mai general, al diferitelor tipuri de construcții interogative formulate de copii; avem în vedere, în acest sens, după prezentarea lui Jean Piaget: ,,de ce-urile"64: de explicare cauzală (inclusiv finală) ,,răspunsul așteptat implică ideea de cauză sau de cauză finală" (ex. De ce e așa de grea?), vizând explicarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare la nivelul propoziției/frazei (în măsură mai redusă); * nivelul stilistic: valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza etc.; ,,stilul" conversației versus stilul beletristic versus stilul publicistic etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o situație problematică, iar cea de-a doua este valorificată mai ales în evaluarea nivelului de cunoștințe. ( În etapa preșcolarității, o variantă frecvent utilizată este conversația-joc167, centrată cu precădere pe plasarea copilului în ipostaza de emițător de mesaje de tip interogativ, dar și de receptor al acestora (având ca sursă adultul sau un copil), respectiv de emițător de mesaje ca răspunsuri la cele interogative care i se adresează în anumite contexte comunicative, în anumite situații de comu-nicare, comune sau (re)create
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
utilizată este conversația-joc167, centrată cu precădere pe plasarea copilului în ipostaza de emițător de mesaje de tip interogativ, dar și de receptor al acestora (având ca sursă adultul sau un copil), respectiv de emițător de mesaje ca răspunsuri la cele interogative care i se adresează în anumite contexte comunicative, în anumite situații de comu-nicare, comune sau (re)create. Conversația de diferite tipuri se constituie într-un demers necesar în vederea atenuării așa-numitelor ,,disfuncții" ale comunicării în etapa preșcolarității: monologul, monologul colectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etapă urmată de numărarea acestora); reprezentarea grafică a unor propoziții, a cuvintelor unei propoziții, a silabelor unui cuvânt, a sunetelor unei/unor silabe etc.; valorificarea semnelor de punctuație (și/sau a figurinelor cu diferite mimici: :), :( etc.) corespunzătoare intonației propoziției enunțiative, interogative, respectiv exclamative; construirea de enunțuri pornind de la elemente date; scrierea anumitor semne grafice, litere, cifre etc.; realizarea acordului adjectiv substantiv determinat, predicat subiect; dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prepoziții) etc.; * exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei); exerciții de diferențiere a propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative (vezi supra asocierea cu semnele de punctuație, dar și cu scopul comunicării: ,,spunem", ,,comunicăm", ,,întrebăm", ,,cerem informații", ,,ne bucurăm", ,,ne mirăm"); exerciții de completare a unor enunțuri cu diferite cuvinte/expresii; exerciții de realizare a acordului predicat subiect
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asemenea, diferențierea mimicii unui copil căruia îi place o anumită secvență a activității de cea a unui copil căruia i-ar plăcea altceva; paraverbalul poate fi actualizat prin conștientizarea reacțiilor copiilor la formulări enunțiative propriu-zise (Udăm florile.), imperative (Udă florile!), interogative (Udăm florile?); etc. 6.3.18. Metoda analizei psihologice a produselor activității 222 Metoda analizei psihologice a produselor activității constă în studierea materialelor realizate de către copii în cadrul activităților de diferite tipuri, cu rol în identificarea aspectelor evolutive, eventual involutive ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
produse de viețuitoare, exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activităților la această vârstă; astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285, secvențe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau o telecomandă uriașă, eventual confecționată chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi se potrivește?, Detectiv de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
principale și secundare de propoziție, completarea unor propoziții pentru care se dă subiectul asociat imaginii de pe jeton sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă/dezvoltată, interogativă/exclamativă/enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de...cuvinte, Adăugăm..., Să ne punem întrebări, Mirați-vă!, De la întrebare la răspuns 303, Spune ce vezi!, Scrie propoziția! etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama de reflexivitatea umană; o reflexivitate nu numai în modul apofantic, lipsit de accent interogativ, ci, poate în aceeași măsură, în modul aporetic, exemplar pentru un model ontologic, mai ales pentru unul de ontologie a umanului. Cele două componente ale modelului ontologiei umanului afirmarea unității modului-uman-de-a-fi și, în urmare, reconstrucția ființei omului în raport cu unitatea lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o filosofie a culturii, o trâmbițare de noi valori"243. Conceptul personalist energetic al vocației are o semantică circumscrisă ontologiei umanului, așa cum am arătat și justificat în părțile anterioare ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]