16,847 matches
-
nu sunt în nici un fel diferențiate grafic de cele originale. La fel ca multele ediții bachiene din sec.19 despre care am vorbit. Când intențiile personale apar izolat, într-o execuție ocazională, în concert, ele stau sub răspunderea proprie a interpretului, care le cunoaște și stăpânește proporțiile; dar într-o ediție, sub egida unui nume prestigios, ele riscă să devină regulă, lege multiplicată și exagerată imprevizibil, scăpând oricărui control. Pericolul unor asemenea încercări, nu a fost îndeajuns semnalat. Din fericire există
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dar într-o ediție, sub egida unui nume prestigios, ele riscă să devină regulă, lege multiplicată și exagerată imprevizibil, scăpând oricărui control. Pericolul unor asemenea încercări, nu a fost îndeajuns semnalat. Din fericire există o apărare instinctivă a studentului sau interpretului naiv, ce se ferește de un text prea încărcat, care îl sperie. Desigur că, pentru această categorie de interpreți, nici textele nude - baroce sau clasice timpurii - nu sunt mai edificatoare. Aceasta a și constituit de fapt justificarea adăugirilor. Dar ele
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
scăpând oricărui control. Pericolul unor asemenea încercări, nu a fost îndeajuns semnalat. Din fericire există o apărare instinctivă a studentului sau interpretului naiv, ce se ferește de un text prea încărcat, care îl sperie. Desigur că, pentru această categorie de interpreți, nici textele nude - baroce sau clasice timpurii - nu sunt mai edificatoare. Aceasta a și constituit de fapt justificarea adăugirilor. Dar ele pot fi utile numai dacă sunt făcute cu măsură și competență stilistică. Ca principiu, în citirea textului trebuie să
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
stilistică. Ca principiu, în citirea textului trebuie să primeze acele soluții pentru care există argumente ce pot fi invocate și formulate explicit. „Așa îmi place” - nu poate fi un argument, deși probabil pe aceasta se bazează, nemărturisit, în sufletul multor interpreți, decizia finală. În acest context, se înscrie și discutarea problemei unor indicații neobișnuite de pedalizare la pian, șocante nu atât prin disonanță (azi nerelevantă) cât prin aparenta ieșire din stil. Problema s-a pus mai ales în legătură cu unele indicații beethoveniene
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pedalizare la pian, șocante nu atât prin disonanță (azi nerelevantă) cât prin aparenta ieșire din stil. Problema s-a pus mai ales în legătură cu unele indicații beethoveniene, controversate încă și adeseori corectate. Beethoven notează, așa cum am spus, numai esențialul, socotind că interpretul are cunoștințele de bază, care să-i permită redarea gândului său muzical. De aceea, indicațiile sale sunt de obicei laconice, afară de cazuri speciale care să necesite precizări. În cazul pedalei, aceasta nu este notată decât arareori, presupunând că, în general
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
are cunoștințele de bază, care să-i permită redarea gândului său muzical. De aceea, indicațiile sale sunt de obicei laconice, afară de cazuri speciale care să necesite precizări. În cazul pedalei, aceasta nu este notată decât arareori, presupunând că, în general, interpretul știe cum să o folosească. Nicidecum nu se pune problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe că Beethoven însuși o folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pe Beethoven, și să „pună ordine” în indicațiile sale de pedală. Prima indicație de acest tip apare abia la începutul primei părți a Sonatei quasi una fantasia op. 27 nr. 2 în do diez minor și este încă ambiguă pentru interpreții de astăzi, fiind adeseori înțeleasă greșit: Si deve suonare tutto questo pezzo delicatissimamente e senza sordini, pare astăzi a avea cu totul alt înțeles decât cel original, care voia să spună că se cântă cu pedală (cu amortizoarele de sunet
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut este cu totul special și iritant pentru foarte mulți. S-au adus nenumărate corecții și argumente împotriva respectării acestei indicații (care, repetăm, nu este facultativă, la un compozitor și interpret ca Beethoven). S-a invocat surzenia sa, uitându-se faptul că, în 1801-1802 când compunea sonata, compozitorul era încă departe de a fi infirm. S-au făcut referiri la pianele epocii care ar fi sunat, pasă-mi-te, altfel<footnote
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cea mai mare importanță pentru crearea unor imagini sonore caracteristice și cu totul neobișnuite. Nu este posibil ca ele să fie datorate neatenției (pentru că sunt repetate de fiecare dată identic în cuprinsul piesei) sau, și mai puțin, unor erori. Datoria interpretului este, deci, nu să selecteze indicațiile pe care le va lua în seamă și să ignore altele (indiferent de justificarea invocată), nici să caute paliative prin care să eludeze o cerință de mare îndrăzneală artistică, ci să caute acea imagine
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ci și cele din Sonatele op. 101 La major - partea II, op.110 Lab major- partea III, din Concertele nr. 3 în do minor - partea II - și nr. 4 în Sol major - partea III, și multe altele) se impune pentru interpreți, nu numai ca principiu de fidelitate, ci mai ales pentru că ele conturează fiecare o idee artistică mereu alta. Despre indicația originală din Sonata op. 101, partea II, de a prelungi pedala pe nota reb din bas timp de 4 măsuri
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
departe de casa stăpânului. White Gospel Music sau Southern Gospel (Muzica evanghelică a creștinilor albi din Sud) este scrisă în general pentru cvartet de bărbați cu acompaniament de pian sau sintetizator și preluată din imnologia protestantă, sau compusă chiar de interpreți. Identitatea modernă a muzicii gospel a fost stabilită în anul 1920 prin cântăreața de culoare Mahalia Jackson. Cel mai influent dintre toți cântăreții și compozitorii de Black Gospel a fost Andrew Thomas Dorsey. Muzica gospel adevărată, este o parte inseparabilă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și 1939, este o reminiscență a perioadei înfloritoare a muzicii creștine de concert de la începutul secolului al XX-lea. Anii ‘70, a fost o perioadă de afirmare a muzicii populare creștine, fapt petrecut și în România după 1990, când unii interpreți de muzică populară au trecut la Protestantism. Compozitori populari din România, cum ar fi Nicolae Moldoveanu sau Traian Dorz au compus mii de cântări creștine, care au intrat în repertoriul congregațional Neoprotestant. Multe din aceste melodii au fost armonizate la
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
SPECTRUM al Universității Europei de Sud-Est Lumină. La finalul manifestării Red. șef al Jurnalului Bucureștiului a menționat că la Cenaclul literar MARIN PREDA din 12 noiembrie (pentru care a fost lansată invitația de colaborare Universității Lumină) va avea un recital interpretul de muzică folk Mircea Vintilă. M.C.D.
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]
-
și de dezbatere fascinantă, care ne-ar ajuta să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, rosturile noastre culturale și, mai specific, rostirile noastre filosofice. Dar cine face posibile aceste apropieri? Fără îndoială, traducătorul, care mediază și intermediază, ca un interpret de primă instanță al autorului și al textului pe care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va reține atenția este, așa cum spuneam deja, traducerea termenului „Urteil”. Eminescu folosește în anumite
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
este alcătuită din români pasionați de ideea de a face ceva pentru diaspora, unii dintre ei cu experiență în jurnalism, dar cei mai mulți fără. Efortul lor este unul voluntar, activitatea lor nu este remunerată. Printre realizatori se numără absolvenți de Conservator, interpreți de muzică folk, populară, country modern, precum și ziariști, scriitori, profesori, dar și oameni cu meserii obișnuite. Fiind un radio online poate fi ascultat oriunde în lume. Ne străduim să găsim sponsori, deși nu e deloc ușor. Suntem interesați să facem
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
Șuba, Zorica Savu, Adrian Stâncă, Liliana Laichici, Petrică Mâțu Stoian, Andreea Voica și Tiberiu Ceia. La 1.00, Ioan Cristian Țăran de la TVR Târgu Mureș scoate Din zestrea Ardealului un „Revelion... ca-n Ardeal”. Cântecele și voia bună continua cu interpreți de renume ai cântecului popular din întreaga țară. Registrul muzical se schimbă la TVR 3 la ora 2.30, odată cu Concertul Simfonia verde, pregătit pentru telespectatori deStudioul teritorial Cluj. Simfonia verde este un proiect inedit, o combinație între muzică electronică
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
veche”, ai cărui membri fondatori nu mai au nevoie de nicio introducere. De la TVR Cluj, la ora 22.00 vine Concertul Lucian Ban & Maț Mâneri,susținut la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Născut la Cluj-Napoca, Lucian Ban este pianist, compozitor și interpret de jazz. Din anul 1999, artistul trăiește în New York. El a fost nominalizat de două ori (în 2005 și 2006) la prestigiosul premiu Best European Jazz Musician. Este considerat a fi parte din generația de interpreți și compozitori aflată în
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
este pianist, compozitor și interpret de jazz. Din anul 1999, artistul trăiește în New York. El a fost nominalizat de două ori (în 2005 și 2006) la prestigiosul premiu Best European Jazz Musician. Este considerat a fi parte din generația de interpreți și compozitori aflată în prim-planul jazzului modern contemporan la New York. La rândul său, celebrul violonist Maț Mâneri este considerat unul dintre cei mai inovatori muzicieni contemporani, nominalizat în 2006 la Premiile Grammy. Cap de afiș la Cluj Blues Fest
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
Fest, A.G.Weinberger este și el prezent în programul TVR 3 din prima zi a anului. Concertul A.G.Weinberger începe la ora 23.00, oferit de Studioul teritorial Cluj. Weinberger este un promotor al blues-ului american în România, chitarist, interpret și producător. El a făcut, la mijlocul anilor ’80, trecerea de la chitarist rock la chitarist de blues. A doua zi a lui ianuarie se anunță, de asemenea, una... muzicală. De la ora 10.00, telespectatorii TVR 3 au întâlnire cu Loredana, în
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
NE-A PLĂCUT, MAI VENIM! Cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Muzică pentru Copii și Tineret „STEAUA CARPAȚILOR” s-a consumat după ce 150 de interpreți și grupuri din mai multe țări ale Europei și-au jucat live cartea în fața unui public numeros și entuziast. Organizatorii, Asociația Culturală Steaua Carpaților, Novotel București, Editura Educațională CD PRESS în parteneriat cu din România au reușit să creeze un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
acestui festival nu este doar acela de a-i premia pe cei mai talentați copii, ci și de a crea un mediu favorabil schimbului de experiență și de a stabili relații de prietenie”. “Înzestrati din plin cu fantezie și talent, interpreții și-au căutat, individual sau în grup liniștea și neastâmpărul, dragostea și deziluziile, măiestria și nepriceperea. Cu subtilități și freamăt, cu metaforă și tresărire” afirma Tolgu Gurdil din Turcia, membru al juriului. Clasamentul final cuprinde nume venind din multe țări
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
ceea ce cred. Am remarcat și aplaudat evoluția excelentă a Nicoletei Cotorobai din Republica Moldova. Pentru rostirea melodică a poeziei, pentru eleganța, căldura și sensibilitatea sa. Din România s-au detașat în festival Elena Petcu, Raluca Rusu, Catinca Popa, Adrian Ivan precum și interpreții Miruna Bianu și Alexandru Șipoș, ocupanți ai locurilor I, la secțiunile concursului: „Soliști” (muzica pop) Grupuri” (duet, trio, cvartet), Muzica populară vocală și „Dansuri” . Favoriții juriului internațional de specialitate (președinte - cunoscutul compozitor Mihai Vanica) se numesc, la grupuri, Trio portative
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
a fost un accident în care au fost implicate mai multe persoane, printre care si o femeie însărcinată. Valeriu Vasiliu a intervenit și în situații în care au fost implicați cetățeni români, unde Valeriu a avut și un rol de interpret. O mare familie Raportul cu echipa din care face parte este unul deosebit: “Suntem ca o mare familie. Nu sunt unicul străin, mai este și o fata iraniană și un băiat albanez. Nimeni nu se uită ce naționalitate ai, ești
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
o intensă activitate cinematografică. În 1980, regizorul Mircea Mureșan i-a încredințat ceea ce a fost considerat rolul vieții sale: Ion, în filmul „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, ecranizarea românului cu același nume de Liviu Rebreanu. 23 noiembrie - cântărețul Achim Nica Interpretul de muzică populară din Banat Achim Nica a murit după ce fusese diagnosticat cu cancer. Achim Nica s-a nascut pe 20 ianuarie 1930, iar cariera muzicală a început-o la 30 de ani, fiind descoperit în timpul unui concert de Maria
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]