2,321 matches
-
lor, fără a se absolutiza una dintre obligațiile ce revin statului conform alin. (2) al acestui articol, până la înlăturarea celorlalte obligații la fel de importante. Astfel, prevederile constituționale ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu cele ale alin. (2) lit. b) al aceluiași articol, care prevăd obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. ... 49. Pronunțând Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
a acestui articol, răstălmăcind textul legal și opinând că exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul încasării efective a avansului, și nu în momentul emiterii facturii de avans, art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 trebuind interpretat ca referindu-se doar la facturile pentru prețul întreg, și nu la facturile de avans. Instanța învestită cu rejudecarea fondului a reținut că raționamentul autoarei excepției de neconstituționalitate este eronat și că și-a întemeiat argumentele exclusiv pe interpretarea logico-gramaticală
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
6 alin. (1) și (4) din Codul civil. ... 80. În acest caz, termenul de prescripție corespunzător acțiunii ipotecare executorii este cel prevăzut de art. 405 alin. (1) teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă, întrucât norma trebuie interpretată ca referindu-se numai la dreptul la executarea silită întemeiată pe un titlu condamnatoriu (jurisdicțional), iar nu și la cel decurgând dintr-un contract căruia legea îi recunoaște natura de titlu executoriu. Sub aspectul interpretării gramaticale a textului normativ, prin
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, prevederile criticate trebuie interpretate și aplicate în coroborare și cu alte norme din dreptul comun al taxelor judiciare de timbru reprezentate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în măsura compatibilității acestora, spre exemplu, cu art. 31 alin. (1) din această ordonanță de
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
să curgă termenul pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, conținutul art. 252 alin. (1) din Codul muncii rămânând intact. Raportul final al cercetării disciplinare prealabile la care se face trimitere nu a fost „legiferat“ de instanța supremă, ci rezultă din cuprinsul normei interpretate, care statuează că „sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile“. Or, cercetarea prealabilă trebuie să se finalizeze cu un proces-verbal, referat ori raport întocmit de
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
textul de lege criticat este interpretat diferit. Astfel, în cursul judecății toate instanțele consideră că expertul trebuie numit prin tragere la sorți, aplicând dispozițiile procesual civile incidente. În faza de urmărire penală se consideră că textul de lege criticat trebuie interpretat ca instituind o procedură derogatorie de la dispozițiile procesual civile, în sensul că expertul este numit de către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
penală, criticat în prezenta cauză, expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. Deși dispozițiile de lege criticate nu detaliază modalitatea efectivă prin care organul judiciar realizează numirea expertului, Curtea apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate și aplicate în conexiune cu ansamblul legislativ în materie. Astfel, dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
principiu rezultate din jurisprudența sa la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate întrunesc exigențele de claritate și previzibilitate a legii, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot și trebuie interpretate și raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, respectiv la Legea nr. 544/2001, care în art. 1 stabilește că accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nu este de natură a conferi un caracter neclar, imprecis sau imprevizibil dispozițiilor legale ce urmează a fi astfel interpretate și aplicate. ... 33. De asemenea, Curtea a reținut că, în materie penală, principiul ultima ratio nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
urmează a fi astfel interpretate și aplicate. ... 33. De asemenea, Curtea a reținut că, în materie penală, principiul ultima ratio nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri, de ordin civil, administrativ etc., fiind improprii în realizarea acestui deziderat (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată). ... 34. În
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, în semn de înaltă apreciere pentru excepționala carieră artistică, în care talentul și dăruirea au dat viață și frumusețe marilor roluri interpretate, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler domnului Codrescu Constantin, actor. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ București
DECRET nr. 38 din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250422]
-
172 alin. (9) din Codul de procedură penală. ... 19. Așa fiind, prin Decizia nr. 835 din 14 decembrie 2017, mai sus citată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 trebuie interpretate și aplicate prin coroborare cu dispozițiile Codului de procedură penală aplicabile în această materie, astfel încât constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor pot fi dispuse doar în cazuri de excepție, când există
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
sensul opiniei juridice exprimate, s-a apreciat că recursul în interesul legii este admisibil, sub aspectul titularului care a declarat acest instrument juridic de unificare a practicii, competența de soluționare revenind instanței supreme, existenței unei situații premise, respectiv o reglementare interpretată diferit de instanțele naționale, existenței unei practici neunitare la nivel național, inexistenței unei hotărâri anterioare cu titlu obligatoriu care să privească aceeași chestiune de drept. ... 72. Cu privire la fondul sesizării au fost evidențiate aspecte doctrinare privind noțiunea de "cheie
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare
DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271814]
-
Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, tribunalele București, Ialomița și Ilfov). ... 40. Într-o a doua opinie s-a apreciat că sintagma din cuprinsul art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 trebuie interpretată, în contextul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie luate în considerare, în procent, sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu (tribunalele Teleorman, Galați și Iași). ... 41
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
chestiune de drept“ de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, acest mecanism de unificare a practicii vizând, deopotrivă, o chestiune de drept material ori o chestiune de drept procedural, așadar dispoziții de drept material sau procedural înțelese, interpretate și aplicate diferit de instanțele judecătorești (în acest sens, Decizia nr. 2 din 2 februarie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, potrivit art. 3 pct. 23 din Legea nr. 85/2006 (paragraful 26). De asemenea, Curtea a reținut că prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate și aplicate în coroborare cu celelalte norme în materia insolvenței, cu Codul de procedură penală, în ceea ce privește măsurile asigurătorii și măsurile preventive, în funcție de evoluția și stadiul acestor proceduri, aspecte ce țin de resortul instanței de judecată
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
procedeu sau metodă ultimă sau finală pentru a atinge scopul urmărit. Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. Curtea a apreciat că, în sens larg, scopul urmărit de legiuitor prin legislația
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
din salarii a persoanelor ce desfășoară activități de creare de programe pentru calculator. Susținerea potrivit căreia prevederile art. 96 alin. (3) și (4) din lege ar fi inaplicabile, determinând o insecuritate juridică, nu poate fi reținută, întrucât prevederile legale trebuie interpretate coroborat, existând, sub acest aspect, o deplină coerență în modul de redactare a prevederilor în discuție. ... 117. Se mai susține că aceleași critici de neconstituționalitate se răsfrâng și asupra prevederilor art. 67 alin. (2) din legea supusă controlului, care precizează
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
contravenientului, incluzând și sumele care reprezintă contravaloarea contribuțiilor fiscale și care au fost deja plătite la bugetul de stat. În acest context, Curtea reține că acestea sunt aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, iar normele criticate nu trebuie interpretate și aplicate disparat, ci ținând seama de cadrul normativ în materie fiscală - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
Liffers, paragraful 18). De asemenea, s-a reținut că utilizarea metodei forfetare înseamnă, în mod inerent, că este posibil ca daunele-interese astfel stabilite să nu fie exact proporționale cu prejudiciul real suferit și că cerința de cauzalitate nu trebuie interpretată și aplicată într-o manieră excesiv de strictă în această privință. ... 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, verificate la data sesizării. ... ... V. Punctul de vedere al titularului sesizării 30. Instanța de trimitere a apreciat că sintagma „vârsta standard de pensionare“ din cuprinsul art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretată ca fiind vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege, așa cum aceasta este definită în art. 3 alin. (1) lit. v) din actul normativ citat. ... 31. În ceea ce privește pensia de urmaș, aceasta este una dintre categoriile
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
sau metodă ultimă sau finală folosită pentru a atinge scopul urmărit. Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. ... 21. Prevederea unui sancționări cu pedeapsa privativă de libertate permite o ingerință în
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]