976 matches
-
Europa este integrarea zonelor divizate de granițele naționale, care se confruntă cu probleme comune, care necesită soluții comune; • crearea și dezvoltarea cooperării transnaționale prin finanțarea rețelelor și acțiunilor care conduc la dezvoltarea teritorială integrată; • creșterea eficienței politicii regionale prin cooperare interregională, schimburi de experiență și acțiuni care presupun realizarea de studii, colectarea de date și monitorizarea și analizarea tendințelor în cadrul Comunității. În cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană”, programele operaționale sunt grupate pe următoarele componente<footnote Guvernul României, 2007, Programul de Convergență 2007-2013
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
în sectorul IMM-urilor și al inovării; • asigurarea cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea și administrarea bazinului Dunării); • desfășurarea de activități transnaționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice. c) Cooperare interregională, în această componentă încadrându-se programele operaționale interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II, care au ca principale obiective: • modernizarea serviciilor publice; • permanentizarea procesului de schimb de informații și bune practici cu privire la dezvoltarea urbană; • realizarea de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea și administrarea bazinului Dunării); • desfășurarea de activități transnaționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice. c) Cooperare interregională, în această componentă încadrându-se programele operaționale interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II, care au ca principale obiective: • modernizarea serviciilor publice; • permanentizarea procesului de schimb de informații și bune practici cu privire la dezvoltarea urbană; • realizarea de studii cu corelarea datelor în vederea promovării interesului comun
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
revin economistului suedez Eli Heckscher, prin articolul intitulat „The effect of foreign trade on the distribution of income”, publicat în 1919, în Ekonomisk Tidskrift (vol. XXI, pp. 497-512). După reluarea tezelor lui Heckscher, de conaționalul său, Bertil Ohlin, în lucrarea Interregional and International Trade, în literatura economică se vorbește despre teorema Heckscher-Ohlin. footnote> este cea de-a doua variantă neoclasică a modelului costurilor comparative. Modelul Heckscher-Ohlin (HO), în ceea ce privește comerțul, este construit având la bază modelul lui Ricardo prin includerea altor doi
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pe de altă parte, ea este mai puțin potrivită să producă bunuri care cer o proporție mai mare din factorii existenți în cantități mai mici în respectiva regiune sau din factori de care aceasta nu dispune deloc.”<footnote B. Ohlin, Interregional and International Trade, Cambridge, Harvard University Press, 1935, p. 12. footnote> Prin urmare, comerțul exterior reprezintă schimbul de factori abundenți contra factorilor rari. Potrivit reprezentanților școlii suedeze, libera circulație a mărfurilor reduce parțial imobilitatea factorilor de producție. În același timp
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Diagnostic global strategic, Editura Economică, București Nicolescu, O., Verboncu, I., 1994, Management și eficiență, Editura Nora, București Novak, A., 1998, Sondajul de opinie, Editura Oscar Print, București Novojilov, V., 1969, Măsurarea cheltuielilor și rezultatelor, Editura Științifică, București Ohlin, B., 1935, Interregional and International Trade, Harvard University Press, Cambridge Papuc, M., 2004, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București Perroux, F., 1969, Independence de la nations, Aubier Montaigne, Paris Popa, H.L., 2001, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara Popescu, C., Gavrilă, I.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și externe ale Uniunii Europene (pentru România, există programe de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bazinul Mării Negre); Programe de cooperare teritorială transnațională - au în vedere dezvoltarea economică teritorială integrată în diferite domenii de activitate; Programe de cooperare teritorială interregională - au în vedere, în general, cooperarea dintre autoritățile publice pe baza transferului de know-how și „bune practici” dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. În afara acestor programe, ce reprezintă transpunerea în practică la nivel național a fondurilor europene descrise anterior, la
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
regionale cum ar fi Uniunea Europeană. Comerțul în rețea este prea rapid, prea dens și la o scară mult prea globală pentru a fi constrâns de granițele naționale. Statele-națiune sunt prea limitate din punct de vedere geografic, pentru a supraveghea comerțul interregional și global și a armoniza riscurile sociale și ecologice crescute asociate unei lumi globalizate. Fiecare țară trebuie să facă față presiunilor cauzate de o lume tot mai corelată și interdependentă. Se apreciază că în fruntea schimbărilor este societatea europeană. Schimbările
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
între U.E. și Organizația Mondială a Comerțului (O.M.C.) pentru a se evita contradicțiile și disfuncțiile cu această organizație. Se are în vedere realizarea echilibrului între obligațiile U.E. privind multilateralismul global și orientarea sa în încheierea acordurilor bilaterale, regionale și interregionale privind comerțul liber. În acest sens, trebuie menționat faptul că, pe de o parte, modul de guvernare internă a U.E. oferă posibilitatea de îmbunătățire a regimului comercial al Organizației Mondiale a Comerțului (O.M.C.) prin proceduri multilaterale pentru desființarea barierelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
luarea unui set de măsuri care presupun dezvoltarea unor forțe speciale interne și externe și o cooperare transatlantică eficientă. Uniunea Europeană își crește rolul de putere globală și ca urmare a extinderii agendei sale geografice. Este vorba despre relațiile de vecinătate, interregionale și intercontinentale. În ceea ce privește relațiile de vecinătate, Uniunea Europeană dezvoltă programe de cooperare cu țările din zona mediteraneeană și țările de la frontierele sale de sud și est. Dar trebuie luat în considerare faptul că dezvoltarea acestor relații este destul de complexă, în condițiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din acest spațiu se află în crize politice și sunt dispuse la instabilitate, cum ar fi țările arabe din nordul Africii (Egipt, Libia, Tunisia) sau statele de la frontiera de est de unde vin valuri de emigranți către spațiul Uniunii Europene. Aranjamentele interregionale și intercontinentale sunt realizate cu partenerii din Africa, Asia și America. Cele mai strânse legături sunt realizate prin Acordurile de la Rio de Janiero, semnate în 1999, și în cadrul întâlnirilor Asia-Europa (Asia-Europe Meeting ASEM), începute din 1996. De asemenea, sunt demne
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Tipar general al activității instituționalizate Ajustări ale politicii externe Neorealism Schimbare majoră în balanța de putere globală 1 2 3 Tendință globală de balansare Structură conflictuală a relațiilor dintre marile puteri Slab instituționalizat Nivel scăzut al variației interne Instituționalism Variații interregionale ale interdependenței economice și instituționale 1 2 3 Stabilitatea marilor puteri în Europa Occidentală Conflictul marilor puteri în Asia de Est Schimbări graduale în cadrele multilaterale după 1945 Nivel scăzut al variației interne Liberalism Apariția unei "mase critice" de state
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru că nu cuprinde o putere majoră capabilă să conteste în mod direct hegemonia SUA, universul de cazuri posibile nu se extinde în această zonă. Selectarea cazurilor de pe lista statelor-poli identificate de neorealiști decurge logic din teoriile examinate. Mai ales, variațiile interregionale ale tiparelor independenței economice și instituționale sunt utile pentru structurarea cercetării, pentru că prezența lor permite fiecăreia dintre teoriile testate să facă predicții distincte. Modelul neorealist prevede o tendință universală către un sistem internațional multipolar, conflictual, caracterizat de balansarea marilor puteri
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Asiei de Est aceste predicții lipsesc. Prin contrast, modelul liberal contestă revendicările neorealiste atât în privința Europei Occidentale, cât și a Asiei de Est, și prevede apariția unei structuri pașnice de relații între marile puteri la nivel global. În ansamblu, variațiile interregionale ale tiparelor interdependenței înseamnă că analizarea politicii externe a principalelor puteri din Europa Occidentală și din Asia de Est ar trebui să pună la încercare predicțiile modelelor concurente. Intervalul de timp analizat este deceniul cuprins între 1989 și 1999. Neorealiștii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
4.6. Repartiția demografică a EPCI în 2004 / 119 4.7. Divizarea EPCI în funcție de statutul lor legal / 119 4.8. Procentul populației unei regiuni care locuiește într-o pays deja existentă sau în curs de devenire / 124 4.9. Pays interregionale / 125 5.1. Responsabilitățile departamentului / 135 5.2. Responsabilitățile regiunii / 148 5.3. Evoluția sumei capitalului contractat pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) / 152 5.4. Evoluția cotei parte a statului și a regiunii în finanțarea CPER (excluzând DOM
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în crearea acestora. 4. Ultima grupă este reprezentată de Île-de-France și de regiunile transoceanice care au fost absente din mișcarea pays. Chiar dacă vom reveni la problema regională într-un capitol ulterior, merită să amintim aici că mai există 15 pays interregionale, din care 13 au fost recunoscute iar două sunt încă în pregătire (în 2005) după cum arată tabelul 4.9. Tabel 4.9. Pays interregionale (2005) Pays Regiuni Statut Drouais Centru/Normandia de Sus în pregătire Haut Cantal Dordogne Auvergne/Limousin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la problema regională într-un capitol ulterior, merită să amintim aici că mai există 15 pays interregionale, din care 13 au fost recunoscute iar două sunt încă în pregătire (în 2005) după cum arată tabelul 4.9. Tabel 4.9. Pays interregionale (2005) Pays Regiuni Statut Drouais Centru/Normandia de Sus în pregătire Haut Cantal Dordogne Auvergne/Limousin recunoscută Ternois Picardia/Nord-Pas-de-Calais recunoscută Vimeu-Bresle Normandia de Sus/Pays de la Loire în pregătire Autre Provence Ron-Alpi/PACA recunoscută Alençon Normandia de Jos/Pays
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare teritorială. Pe de o parte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de legea din 1995 privind dezvoltarea teritorială și este conceput pentru a completa FNPTP. Fondurile regionale * Fondul de cercetare a inegalităților regionale (Le Fonds de correction des déséquilibres régionaux). Acesta a fost creat în 1992 pentru a preveni exacerbarea inegalităților interregionale. Provine din chitanțele fiscale ale acelor regiuni al căror potențial fiscal este mai mare decât media națională a tuturor regiunilor. În 2000, trei regiuni au fost în această situație: Île-de-France (regiunea pariziană cea mai vastă), Ron-Alpi și Alsacia. * Fondul pentru
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și externe ale UE”. Cooperarea Teritorială Transnațională Programele de cooperare transnațională au ca obiectiv principal finanțarea de acțiuni și dezvoltarea de rețele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană, inovație și accesibilitate. Cooperarea Teritorială Interregională Programele de cooperare interregională sprijină cooperarea între autoritățile publice pe probleme de interes comun, prin transferul de experiență și bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin constituirea de rețele între orașele UE, precum și între cercetătorii UE. 4.4. Politica de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Cooperarea Teritorială Transnațională Programele de cooperare transnațională au ca obiectiv principal finanțarea de acțiuni și dezvoltarea de rețele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană, inovație și accesibilitate. Cooperarea Teritorială Interregională Programele de cooperare interregională sprijină cooperarea între autoritățile publice pe probleme de interes comun, prin transferul de experiență și bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin constituirea de rețele între orașele UE, precum și între cercetătorii UE. 4.4. Politica de coeziune a UE în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și materiale documentare. Deși puține ca număr, lucrările se păstrează astăzi în colecții muzeale, necunoscute, private și spații publice. Urmărindu-i activitatea pe plan artistic, aceasta s-a desfășurat în perioada anilor 19632000, când a participat la diferite expoziții: anuale, interregionale, naționale, personale și europene. Mergând pe o linie tradițională, artistul a abordat în timp, portretul, compoziția, obiecte decorative, pe care le-a modelat într-o diversitate de materiale în special ceramica, lemn, piatră și gips. Un capitol important în creația
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
din Iași. Aici a pregătit generații de studenți predând mai multe discipline: Desen tehnic și proiectiv, Tehnici de transpunere a sculpturii, Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Anatomie artistică, Studiul compoziției pentru sculptură, Restaurarea sculpturii și Decorativă generală 1963 Expoziție interregională 1964 În colaborare cu artiștii plastici Corneliu Ionescu, Francisc Bartok a realizat o lucrare în mozaic amplasată pe fațada cinematografului situat în zona Copou din Iași 1965 În cadrul Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, a urmat cursuri de
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
clasa profesorului Mac Constantinescu 1966 Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România februarie, Iași, Sala Victoria Prima expoziție personală Expoziția de ceramică neagră Ioan Antonică mai, Iași Expoziție de artă plastică, pictură, sculptură, grafică august, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică decembrie, București, Sala Dalles Bienala noiembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția interregională, pictură, sculptură, grafică Participă cu lucrări în ceramică neagră 1967 septembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică Expune lucrarea Portret ceramică 1968
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]