609 matches
-
Etiologia HTA esențiale nu este clarificată. Există o serie de condiții dovedite a determina sporirea riscul de apariție a HTA: Ereditatea: Studiile care au inclus gemeni au demonstrat că HTA are o componentă genetică în 30-40% din cazuri (22, 23). Interrelația între HTA și susceptibilitatea genetică este poligenică și alelele susceptibile ale unor multiple gene pot interacționa cu factorii de mediu (dietă, efort fizic, stil 24 de viață, răspuns la stres, etc.) pentru a crea un model ereditar al HTA. Transmiterea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
gene poate genera HTA (26, 27). Deși s-au făcut progrese remarcabile pentru a identifica mutațiile genetice care contribuie la forme rare mendeleene de HTA, eforturile de a identifica genele și variațiile alelice ale acestora întâmpină dificultăți care derivă din interrelația complexă cu factorii de mediu, dar și din arhitectura genetică a susceptibilității bolii (28, 29, 30). Sexul: la femei, până la menopauză, incidența și severitatea HTA sunt mai reduse, pentru ca după climax HTA să devină mai frecventă la femei (31); Vârsta
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de comunicarea general-umană, ea fiind influențată de scopurile specifice acestui domeniu. Dacă ne referim la elementele comunicării din mediul preșcolar, acestea sunt dependente de educatorul care trebuie să ajute copilul preșcolar să treacă peste numeroasele praguri psihice create de noutatea interrelațiilor stabilite. Copilul are nevoie de iubirea și de tandrețea tuturor celor din jurul lui. Familia copilului este recunoscută ca fiind cel mai bun agent de socializare pentru dezvoltarea copiilor, în special în perioada copilăriei mici. Recunoașterea este determinată de faptul că
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
o mixtură de optimism și pesimism. De obicei, această dimensiune a imaginii de sine include referiri atât la aspectele fizice cât și la personalitate. Desigur, noi nu ne vedem așa cum alții ne văd pe noi. Imaginea proprie se dezvoltă prin interrelațiile cu alții și, datorită acestui fapt, atitudinile lor față de noi pot afecta imaginea pe care ne-am format-o (Agabrian, 2003, p. 83). În termeni generali, individul poate avea o imagine de sine pozitivă sau negativă. Acei oameni care văd
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
abilitățile de comunicare și de relaționare "cu" și "între" oameni. Înțelegerea modului în care împărtășim înțelesurile situației date, în care folosim limbajul verbal și nonverbal, cum ne percepem unul pe celălalt și cum ne comportăm în grupuri ne ajută în interrelațiile noastre. De asemenea, calitatea relațiilor interpersonale din organizație este un factor cheie pentru succesul gestionării conflictelor. Voința de a avea încredere, de a asculta, de a folosi și de a accepta numeroase stiluri și roluri de comunicare în diferite situații
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Un text este o suită de unități (propoziții) orientate configurațional, care sînt legate secvențial și care progresează către un sfîrșit (J.-M. Adam, 1990, p. 49). 5. Domeniul studiat: "comunicare, editare" 5.1. Considerații teoretice Studiul nostru se înscrie în cadrul interrelației dintre două domenii specifice, și chiar autonome, comunicarea și lingvistica. Dacă lingvistica a beneficiat de numeroase definiții, nu același lucru s-a întîmplat cu comunicarea. Cităm din A. Mattelart și Y. Stourdzé: Cum poate fi cucerită identitatea domeniului: iată prima
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Antropologia filosofic are o suprafaț de cercetare și acoperire vast și dificil, înglobând în problematica sa antropologia fizic și antropologia cultural, urmrind interrelațiile dintre natur și societate spre a desprinde condiționarea, formarea și destinul omului. Explicarea omului este o monografie de antropologie filosofic, realizat pe baza unor vaste cunoștințe, temeinic receptate și revizuite, într-un viu și original spirit de sintez. Structura crții
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
chiar și pentru participarea la cursuri de formare și dezvoltare profesională. CAPITOLUL 1 ÎNVĂȚĂTORUL CA MANAGER AL CLASEI DE ELEVI Clasa de elevi poate fi concepută ca fiind, din punct de vedere sociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, I., 1974, apud Iucu, R., 2006, p. 51). Din punctul de vedere al managementului clasei, clasa de elevi își
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
faza a IV-a a atacului. Plecând de la dispozitiv, atacul În sistem presupune stabilirea unor sarcini individuale de joc, respectarea unor reguli după care Își desfășoară acțiunile fiecare jucător, definirea unor raze de acțiune pentru fiecare post În parte și interrelațiile dintre acestea, principiile și modalitățile de colaborare și sincronizare a acțiunilor, circulația mingii și a jucătorilor, precum și problemele de bază legate de finalizarea acțiunilor. Dar, jocul În sistem pe lângă organizarea și coordonarea acțiunilormai are În vedere calitățile și particularitățile propriilor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
apărare. Sistemul de joc cuprinde o serie de norme de bază privind: dispunerea jucătorilor pe teren, pentru a acoperi eficient fâșiile/zonele de joc; stabilirea prealabilă a unor sarcini sau reguli referitoare la raza de acțiune a fiecărui post, la interrelațiile dintre acestea, la sarcinile și principiile de acțiune, de colaborare și de circulație, după care Își desfășoară activitatea echipa (organizarea și coordonarea acțiunilor); variantele principale În funcție de reacția adversarului sau de randamentul echipei; atribuțiile speciale ale unor jucători cu capacități deosebite
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Puține anchete au în vedere modul în care copilul însuși evaluează climatul educativ familial și influențele pe care aceste evaluări le au asupra comportamentului său. (p. 98) Ansamblul cercetării se bazează pe teoria intersectării sferelor de influență, care relevă complexitatea interrelațiilor familie, școală, comunitate (Epstein, 1990, 1992; Epstein și Lee, 1995, Epstein și alții, 2002). Epstein argumentează că toate școlile pot încuraja o mai mare participare a familiilor, inclusiv a celor cu venituri mici și/sau minoritare, prin dezvoltarea programelor comprehensive
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
CONCLUZII Cercetarea comparată a perspectivelor părinților și ale profesorilor a încercat să conceptualizeze mai întîi implicarea familiei în educația copiilor, participarea părinților în activitățile școlii și legăturile școală-familie-comunitate din perspectiva teoriei intersectării sferelor de influență, care se concentrează pe complexitatea interrelațiilor ce afectează satisfacția și performanța școlară a elevului. Importanța raportării la această perspectivă teoretică nu constă numai în identificarea formelor diferite de implicare a părinților, dar de asemenea în recunoașterea ideii potrivit căreia implicarea lor în educația copiilor și legăturile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
formelor diferite de implicare a părinților, dar de asemenea în recunoașterea ideii potrivit căreia implicarea lor în educația copiilor și legăturile familie-școală nu sînt statice, ci un fenomen complex care este influențat de caracteristicile sferelor de influență și de natura interrelațiilor ce se produc prin intersectarea lor. Implicarea părinților poate, prin urmare, varia prin factori ca vîrsta elevului și nivelul clasei, fundamentul social și educațional al familiilor, experiența acestora, politicile școlii (Epstein, 1992). Această perspectivă arată importanța extinderii cunoașterii existente referitoare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
conduc la creșterea interdependenței în plan economic, cultural, științific și politic, marcată din ce în ce mai mult de expresia rețea globală. Această experiență a transnaționalului și recunoașterea interconexiunilor modifică vechia perspectivă a internaționalului. Începând cu anii '90, discuțiile asupra statelor națiune și a interrelațiilor dintre acestea înregistrează o importantă schimbare de optică, evidentă și în modificarea de vocabular, de la internațional la global. Sfârșitul Războiului Rece a condus la apariția unor poli de identitate și interese contrare, iar fragmentările de după 1990 au condus la apariția
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tehnologii comunicaționale au mărit cantitatea și intensitatea interconexiunilor. Această transformare a generat ea însăși ideea că imperativele referitoare la educație trebuie regândite astfel încât tinerii să fie capabili să trăiască într-o lume viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în rețelele globale. Punctele majore de care cei mai mulți autori leagă revizuirea imperativelor educaționale sunt schimbarea modelului de actori de pe scena mondială, intensitatea interdependenței între toate aspectele vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea că puterea legăturilor în rețeaua socială, adică acele interrelații care duc la identificarea indivizilor ca parte a comunității și permit celorlalți să-i identifice ca atare, reprezintă aspectul definitoriu al unei comunități solide. Legăturile sociale sunt căile (mijloacele pot fi variate) prin care membrii comunității interacționează și creează spațiul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aproximativ 85% din căldura produsă în organism) și de vasoconstricția vaselor hipodermice ce limitează pierdrea căldurii într-un mediu rece. Controlul termoreglării se face pe cale nervoasă, în hipotalamus existând un centru al termoreglării și un centru al termolizei aflați în interrelație și conectați cu mezencefalul și cu scoarța cerebrală. Hipotalamusul controlează centrii salivari, respiratori și cardiovasculari, precum și activitățile secretorii ale tiroidei și suprarenalei (hormonii tiroidieni și adrenalina stimulează termogeneza și diminuă termoliza). Termoreglarea în efortul fizic Termoreglarea în efortul fizic prezintă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lucrează în compartimente diferite sau în afara firmei și se reunesc pentru expertiza lor pentru un proiect. Premisele constituirii comunității bazate pe cunoștințe sunt: recunoașterea de către manageri, executanți și alți stakeholderi că cele mai importante cunoștințe sunt ideile și creația omului, interrelațiile persoanelor și nu bazele de date, mijloacele și tehnologiile comunicaționale moderne doar sprijină ideile și acțiunile omului-specialist, cheia succesului managementului bazat pe cunoștințe o reprezintă comportamentul uman. Interrelațiile componenților unui grup se sprijină pe cinci elemente: încredere, respect, loialitate, prietenie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
alți stakeholderi că cele mai importante cunoștințe sunt ideile și creația omului, interrelațiile persoanelor și nu bazele de date, mijloacele și tehnologiile comunicaționale moderne doar sprijină ideile și acțiunile omului-specialist, cheia succesului managementului bazat pe cunoștințe o reprezintă comportamentul uman. Interrelațiile componenților unui grup se sprijină pe cinci elemente: încredere, respect, loialitate, prietenie, avantaj reciproc. Abilitățile și atributele majore ale comunităților bazate pe cunoștințe. Eficacitatea și eficiența comunităților depin decisiv de armonizarea valorilor individuale ale membrilor și motivarea lor cu valorile
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Viteazul, de căpeteniile oștirii române, de aliați, de sultan și celelalte căpetenii otomane etc. Atunci când elevii Își asumă anumite roluri, sunt ajutați să Înțeleagă unele conflicte istorice, personalitatea și comportamentul oamenilor din perioade istorice, altele decât cele trăite de ei, interrelațiile sociale, structura și dinamismul unor procese, fapte, fenomene, au posibilitatea să aplice la situațiile noi datele și conceptele Însușite anterior, să și pună probleme, să adopte decizii, să evalueze situațiile și rezultatele. JOC DE COMPETITIE( de Învingere a unui adversar
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
la altul implică unele modificări în cadrul planificării materiei la obiectele de învățământ în cadrul cărora se urmărește acest transfer de cunoștințe. Manualul, după părerea noastră, prezintă doar puncte de reper în cadrul lecției, lăsând ca întregirea ei să se facă prin însăși interrelația dintre obiecte, prin cunoștințele variate pe care elevii le dobândesc prin intermediul mass mediei. Acest cadru îl pune pe elev în situația de a cunoște mai mult, de a veni la lecție cu ceva nou, de a spune cele auzite la
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe care elevul încă nu-l descoperă. Transferul de cunoștințe de la un obiect la altul se poate realiza prin mai multe metode, urmărindu-se ca de fiecare dată scopul propus să fie atins. Pentru a putea ajunge la o corelare, interrelație sau transfer de cunoștințe este necesar să obișnuim elevii cu activitatea propriu-zisă de învățare. Corelarea cunoștințelor în cadrul aceluiași obiect la diferite clase și între obiectele predate în aceeași clasă se realizezază pe tot parcursul lecțiilor. De exemplu, la clasa a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]