541 matches
-
deși era instabilă politico-militar, constituia una dintre regiunile cel mai bine creștinate. Asistăm la manifestarea unui puternic spirit de autonomie al creștinilor africani specific regiunii lor; întâlneau dificultăți foarte mari de a sluji corespunzător în armată: e foarte posibil ca intersectarea elementelor păgâne sosite din trupele recrutate în regiunile necreștinate, probabil majoritare, cu cele creștine, să fi creat o anumită dificultate în cadrul acestora din urmă, provocând efecte de conștiință. Chiar și armata lui Constantin trebuie să fi fost compusă în bună
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
politice interne, cât și cele internaționale, de la sfârșitul anilor 30 din secolul trecut, așezarea sa geografică și bogățiile naturale de care dispunea, toate la un loc făceau ca România să aibă o poziție cheie în zona Sud-Estului european, situată la intersectarea disputelor și jocurile de interese de natură politică, economică sau militară a marilor puteri continentale. În perioada de neutralitate, cât și în timpul participării statului român la marea conflagrație mondială, serviciile de informații străine s-au înfruntat aprig, chiar violent, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
in sfârșit, asocierea poate fi stabilită între obiectul pe oare dorim să-1 perfecționăm și orice altceva din imediata noastră apropiere (această formă de asociere forțată se numește „concentrarea pe obiect"). Încrucișând două sau trei liste, pentru ca în căsuțele rezultate din intersectarea itemilor înscriși pe linii cu itemii înscriși pe cloane să obținem toate combinațiile posibile, utilizăm deja metodele matriceale sau combinatorii. Matricele de descoperire sau euristice pot fi, în funcție de numărul listelor, bidimensionale sau plane și tridimensionale sau în spațiu. Matricele cu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Statele Unite" și din Indiaxe "India", pornind de la următoarele date concrete recunoscute: (1) au avut loc schimbări importante pe plan global în gradul și tipul de ierarhie de gen; și (2) genul este în mare parte o experiență personală determinată de intersectarea biografiei (socializarea de-a lungul vieții), istoriei și a structurii sociale. Am utilizat o metodă de cercetare triangulată pentru a colecta datele, respectiv: (1) un chestionar; (2) interviuri înregistrate pe casetă și continuarea cercetării prin telefon și (3) note de pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
procese de vânzări. 2.1. Despre funcțiuni și procese economice Un proces economic reprezintă o colecție de activi tăți care preiau una sau mai multe intrări și creează o ieșire care prezintă valoare pentru client. Un proces de afaceri presupune intersectarea mai multor funcții într-o companie. De exemplu, putem avea un departament numit „contabilitate” sau o funcție denumită „salarizare”. Deși fiecare funcție presupune existența proceselor de afaceri, aceste funcții nu sunt bazate pe procese. Un proces de afaceri mai amplu
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de asemenea, trebuie luate în considerare. Pe de altă parte, virtualizarea identității și a trupului nu poate fi restricționată la obținerea de paradigme strict nonumane, tehnologice, ci continuă procesul de autocreare a ființei umane în contexte tehnoculturale. Condiția virtualității, ca intersectare dintre ființa umană și mașină (cu regimurile cumulate ale socialului, politicului, ideologicului etc.Ă, este o prelungire a naturii ontologice și epistemologice, o extindere a corpului și a minții individuale, dar și o integrare mutuală a sistemelor hibride și colective
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la testul Turing la virușii electronici. Protezarea ființei umane este unul dintre procesele hipertehnologizării, analizat cu predilecție, ca o ipostază antropologică ce depășește cadrele înguste ale mecanologiei. Se ajunge astfel la o intersectare conceptuală între corporalitatea cyborgică și „mașinile dezirante” sau „corpul fără organe”, sintagme din filosofia deleuzo-guattariană rediscutate în noile contexte tehnoculturale. Atingând problematica dorinței, studiul se îndreaptă în direcția reformulării noțiunilor de corporalitate, plăcere, seducție și erotism în cadrul simbiozei ființă umană
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectului este dezintegrată în mod ireversibil și pierdută în rețea. Dimpotrivă, acest tip de identitate poate fi definitorie pentru eforturile căutărilor și ale regăsirilor de sine, ale restructurărilor și ale întâmpinării alterității. Până la urmă, coerența și integritatea identității obținute prin intersectarea dintre realitatea fizică și cea digitală sunt procese care trebuie să conteze și să fie cultivate. 2.3. Alteritate și nomadismtc "2.3. Alteritate și nomadism" Aspectele prin care se închipuie alteritatea în mediul online și modurile în care îl
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intermediară între spații și interacționând cu acestea sau interacționându-le până când acestea își pierd unicitatea sau polaritatea. Spațiul virtual, în multitudinea ipostazierilor sale, intră permanent în relație cu ființa umană, cu memoria și sentimentele sale, cu conștiința și simțurile acesteia. Intersectarea dintre imagine, corporalitate și computabilitate se remarcă în diverse inițiative, proiecte și invenții artistice recente. De exemplu, programele digitale de morphing șterg hotarele dintre corporalități (softul Morph 2.0 este cunoscut prin utilizarea sa atât de către Michael Jackson în videoclipul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și practicilor actuale. Imaginarul științic și cultural implică probleme ale controlului și ale manipulării corpului, ale exercitării puterii, dar și strategii alternative ale împuternicirii. Doar punând în balanță astfel de factori multipli, condiția virtuală a postumanului poate avea sens uman. Intersectarea dintre existența fenomenologică, practica tehnologică, etica responsabilității pentru celălalt și arta întrupării poate fi o soluție viabilă la chestiunea dispariției trupului în virtualitate. Nu trebuie uitat că aspectele „diurne”, apolinice sau pozitive ale relaționării dintre uman și tehnologic (marcate prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care o manifestă pentru membrii comunității. Neintersectarea membrilor. Membrii jurisdicțiilor de tip I sunt, în mod uzual, identificați la nivel teritorial (de exemplu, statele naționale, regiunile sau nivelul local). Acest tip de jurisdicție are granițele bine delimitate, care nu permit intersectarea între ele. În cadrul unei jurisdicții, competențele însă sunt fie împărțite, fie se suprapun. Mai mult, membrii jurisdicțiilor de pe niveluri diferite nu se intersectează. Aceasta este o extindere a principiului wesfalian al exclu sivității în interiorul arenei interne. Același principiu este prezent
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Putem considera sectorul public ca fiind compus din mai multe industrii de servicii publice, inclusiv industria de poliție, industria de protecție împotriva incendiilor, industria bunăstării, industria de servicii de sănătate, industria de transport etc.” (Ostrom și Ostrom 1999, pp. 88-89). Intersectarea membrilor. În general, nu există niciun motiv pentru care jurisdicțiile mai mici ar trebui să fie cuprinse în interiorul unor jurisdicții mai mari. Dimpotrivă, granițele vor fi intersectate, iar jurisdicțiile se vor suprapune parțial. Multe niveluri jurisdicționale. Guvernanța de tip II
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
concret. Timpul, aici, se condensează, se comprimă, devine vizibil din punct de vedere artistic; spațiul însă se intensifică, pătrunde în mișcarea timpului, a subiectului, a istoriei. Indicele timpului se relevă în spațiu, iar spațiul este înțeles și măsurat prin timp. Intersectarea seriilor și contopirea indicilor constituie caracteristica cronotopului artistic." (pp. 294-295) În ceea ce ne privește, considerăm imaginea-cronotop ca fiind predicația artistică, specifică textului literar, în care spațiul a-temporal și timpul a-spațial, de la începuturile creației, se interiorizează, la nivelul discursului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prezent. 4.2.4. Potențialul militar al statelor arabe 4.2.4.1. Distribuția spațială a pretențiilor/potențialului de putere Raporturile de forțe derivate din potențialul militar al statelor, definesc poate cea mai concretă hartă a realităților faptice, rezultate din intersectarea efectelor conjugate ale celorlalte elemente ale spațiului gestionat de om. Astfel, potențialul de putere militară, prin consecințele pe care le induce la nivel regional și planetar, este unul din principalii contributori la organizarea spațiului geopolitic. A. Noțiunea de potențial militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de subsol avându-l ca autor pe însuși Camil Petrescu iar substanța narativă desfășoară următoarele secvențe: scrisorile doamnei T., jurnalul lui Fred Vasilescu (în care sunt adăugate articolele și poeziile lui Ladima, discuțiile ce au loc în cadrul familial) și evidențiază intersectări de vieți și destine (pe unele le regăsim în Ultima noapte...). În sfârșit, romanul se încheie cu Epilogul I (Fred investighează cauza sinuciderii lui Ladima) și Epilogul II, povestit de autorul ce înmânează, la final, jurnalul lui Fred "destinatarului ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Vom numi ideologem funcția comună care leagă o structură concretă (să spunem, romanul) de alte structuri (discursul științei, de pildă) într-un spațiu intertextual. Ideologemul în text se va defini prin raporturile sale cu celelalte texte. Astfel, vom spune că intersectarea unei organizări textuale (o practică semiotică) dată cu enunțurile (secvențele) pe care ea le asimilează în propriul spațiu sau la care trimite în spațiul textelor (practici semiotice) exterioare se va numi ideologem (Antologia "Tel Quel": 1980, 268). Cu Sèméiôtiké-Recherches, pour
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din sticlă, majoritatea au preferat Coca-Cola. Cunoașterea mărcii le-a schimbat percepția gustativă. R. Montague a observat ce se întâmpla în creierul lor și a constatat că se activa zona numită cortex prefrontal: această zonă creierului este un punct de intersectare a informațiilor de natură socială cu emoțiile noastre. Cu alte cuvinte, cortexul prefrontal devine conștient de faptul că majoritatea oamenilor preferă Coca-Cola și va modifica starea emoțională în consecință. Cei care beau simt mai multă plăcere când știu că beau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creează un sentiment al fragmentării și al dispersiei. 2. Consideră modernitatea târzie drept un set de circumstanțe în care dispersia este legată dialectic de tendințele profunde spre integrare globală. 3. Vede sinele ca fiind mai mult decât un loc de intersectare a unor forțe; modernitatea face posibile procesele active ale identității de sine reflexive. 4. Argumentează că trăsăturile universale ale pretențiilor de adevăr se impun asupra noastră într-un mod irezistibil datorită caracterului primordial al problemelor globale. Cunoașterea sistematică a acestor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o dată cu proiectul grupului Tel-Quel. Fără a se institui o demarcație netă și larg acceptată între aceste două concepte, ele ocupă o mare parte din aparatul critic disponibil și tocmai de aceea ne propunem să schițăm câteva linii de recunoaștere și intersectare a lor. Conceptul de discurs este unul larg teoretizat, dar în același timp și cel de scriitură a cunoscut o evoluție și o utilizare remarcabile, inclusiv de către scriitorii postmoderni (printre care Jacques Derrida este poate cel mai cunoscut mânuitor al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de structuri. Astfel, a apărut structura matriceală, În care fiecare subordonat are doi superiori, iar o divizie are, de regulă, doi manageri. De obicei, structura matriceală combină structura regională cu cea de produse. O organizație structurată matriceal se caracterizează prin intersectarea responsabilităților. Într-o astfel de organizație, nu mai există un singur lanț de comandă, ci două, iar anumiți manageri au doi șefi În același timp. De altfel, Într-o organizație matriceală există trei tipuri de manageri: managerii care raportează la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt simetrice, prima indicând o oportunitate de vânzare, a doua de cumpărare. Se produc pe durata a 4-5 săptămâni, iar amplitudinea "y" reprezintă circa 20% din variația maximă de curs.26 Fig. IV.6 Conformație "în M" * Configurația "în zig-zag". Intersectarea canalului de trend orizontal poate fi urmată de reculuri sau corecții (vezi linia punctată), de amploare mică, înainte de stabilirea noului trend al cursului. Fig. 4.7. Configurație "în zig-zag" * Conformația grafică "cap-umeri" este o succesiune de trei vârfuri bine individualizate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii whistleriene cu monocromatismul ei sugestiv. Ar fi vorba de un simbolism incipient, tatonant, ghicit, simbolism "care îndepărtându-se de estetica naturalistă, fie ea barbizonistă, fie impresionistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fapt lipsa lui de statut. Tot aici, Îngerii coboară scara pe care sufletul urcă la cer. „Îngerii-l zăria/ Scări Îmi coborâia/ Pe Ioan Îl suia/ Sus la Cristos/ La cel Domn frumos.” În aceste cântece străvechi se observă o intersectare a motivelor mitice cu credințele creștine Întrun soi de sincretism. Scara cerească joacă același rol cu arborele ceresc, Însă se pare că motivul scării pe cer este de origine precreștină. În unele practici, „pomul care se pune la mort servește
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără intersectarea și orinentarea lor de către croitor. Bluzele, în general, de mătase (muselină), aveau mânecile voluminoase - tipul balon -, umflate pe braț și mulate pe antebraț. În contrast cu dimensiunile, de multe ori, exagerate ale mânecilor, talia capătă suplețe datorită unui nou tip de corset
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au trăit o experiență încărcată de semnificații, în cadrul căreia un fapt de conștiință sau chiar un eveniment ori un obiect comun se transformă brusc într-o revelație; momentul respectiv pare a opri scurgerea timpului și este adesea descris drept o intersectare a eternității cu temporalitatea" (1973, p. 385). Abrams citează două exemple din Confesiunile lui Augustin, care descriu "experiența eternității într-o clipă" (1973, p. 385). Împingând acest tip de argumentație până la ultimele sale consecințe, Carl Fehrman notează că primul impuls
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]