827 matches
-
publicului avizat. Practic, studiile analitice asupra lumii arabe efectuate de școlile de geografie politică de pe lângă marile universități și institute de cercetare reprezintă astăzi instrumente utile de lucru ce servesc factorii guvernamentali și militari în luarea deciziilor politico-strategice în domeniul relațiilor interstatale. Principalele școli de cercetare s-au dezvoltat în statele implicate ori direct interesate în evoluția situației regionale din statele arabe (S.U.A., Marea Britanie, Israel, Franța, Italia, Spania) sau care întrețin raporturi funcționale tradiționale în regiune (Rusia, Iran, Pakistan, India, R.P.Chineză
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de limite politico-administrative în general bine stabilite. Astfel, principala dilemă care rămâne, este dată de opțiunea ce trebuie făcută în privința includerii unui stat sau altul într-o anumită unitate regională ori în alta învecinată. Mai precis spus, până la care frontieră interstatală trebuie “împinsă” limita regiunii, în acord cu menținerea unui numitor cât mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă a limitelor, avem în vedere două criterii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
trebuie reamintit deoarece acesta nu pune în lumină numai evoluția instituțională, ci și modul în care se construiește Uniunea Europeană. Parlamentul European și-a făcut auzită vocea într-o structură dominată, pe de o parte, de întâietatea executivelor, tradițională în cooperarea interstatală și, pe de altă parte, de dorința parlamentelor naționale de a exercita o suveranitate exclusivă. Evoluția Parlamentului nu poate fi pe deplin înțeleasă fără analiza cooperării dintre acesta și celelalte instituții și fără tentativele, rezoluțiile și rapoartele pe care le-
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și scurtă a omului". Exercitarea violenței devine, în consecință, cel puțin în principiu, previzibilă și controlabilă. Și totuși, pe de altă parte, procesul modern de pacificare asigurată de stat nu este extins și asupra relațiilor dintre state, care, în ciuda negocierilor interstatale, a diplomației și acordurilor de pace, continuă să fie prinse într-un bellum omnium contra omnes. Statul modern este civil numai pe jumătate. "Ca în toate sistemele de echilibru în care există o competiție în creștere și nu există un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
bazează pe o mare varietate de metode de pacificare, uneori contradictorii, alteori suprapunîndu-se, dintre care, totuși, se pot identifica două mari subgenuri. *** Primul ia forma unor diferite experimente politico-legale sau constituționale cu alternative în modelul westfalian aproape dominant de putere interstatală, conform căruia regiuni întregi și, în ultimă instanță, globul întreg trebuie neapărat divizat teritorial între state suverane care să se bucure de un monopol al mijloacelor de violență, fiecare stat avînd libertatea de a intra în acorduri de pace cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cu alte state sau de a declara război acelor state pe care le consideră dușmane. Potrivit unei serii de teoreticieni relativ neluați în seamă, de la Pufendorf și Althusius pînă la Paine, Calhoun, von Seydel și Schmitt, acest model de putere interstatală nu a fost niciodată cu adevărat hegemonic și nici nu a meritat să fie. Ei s-au arătat mai puțin interesați de imperiile moderne, pentru care nu s-a scris încă o istorie comparativă, sau de diferitele alternative constituționale moderne
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
depinde de cererea statului respectiv ceea ce se pare că a devenit o normă sau de decizia unilaterală a Comitetului de a pune în dificultate statul respectiv prin aducerea raportului la cunoștința publică. *** Eforturile de reducere a modelului westfalian de putere interstatală și de democratizare a mijloacelor de violență ale statului nu sînt concentrate exclusiv în sfera constituțională. Ele apar și din interiorul societății civile, unde iau forma complet diferită a inițiativelor publice care au drept scop problematizarea și reducerea volumului și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
CLOPOȚELUL SUNĂ p. 74, r. 30 33 : „Iaca mintea omenească Apa, focul a-njugat, Și de-atunci cu înlesnire Țări cu țări mâna au dat.” un elogiu inteligenței omenești, care a adus progresul în societate prin descoperiri ce au facilitat relațiile interstatale. POEZII POPULARE CÂND ERAM ÎN FLOAREA MEA p. 77 , r. 23 : „Când eram în floarea mea, Zburam ca o păsărea.” tinerețea este văzută ca o generatoare de energie, vitalitate, libertate. MIELUȘICA p. 78, r. 16 19 : „Ei că s-au
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prioritățile regionale enunțate în documentul amintit. Astfel, pe locul întâi în preocupările externe rusești nu se află adâncirea dialogului cu Occidentul ci "asigurarea cooperării multilaterala și bilaterală a relațiilor între statele membre ale CSI-ului."38 Bună vecinătate, rezolvarea problemelor interstatale, dezvoltarea cooperării economice, combaterea terorismului internațional și a extremismului, păstrarea moștenirii culturale sunt obiective prioritare de politică externă ale Rusiei. În continuare se amintește și "prioritatea de politică externă tradițională a Federației Ruse," relația cu statele europene. Se dorește dezvoltarea
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample coordonate fundamentale: relațiile sociale la nivel geopolitic și, implicit, interstatal și internațional în spațiul postindustrial; relațiile interindividuale și intergrupale sub aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice, cât și conceptele și metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
menținerea ordinii mondiale. Acestea și alte lupte în așa numitele "state eșuate" precum Afganistan, Somalia și posibil Indonezia și Papua Noua Guinee subliniază faptul că fragmentarea statelor-națiune și războaiele civile apărute din mișcările secesioniste nu au beneficiat de atenția liberalilor, spre deosebire de războaiele interstatale. Ele ne amintesc și de limitările teoriei păcii democratice, care oferă prea puține îndrumări despre cum ar trebui să se poarte statele liberale cu statele non-liberale. Rawls, pe de altă parte, este preocupat de măsura în care popoarele liberale și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
solicitate să se angajeze în competiție militară cu altele. În al doilea rând, ideea interdependenței economice implică un grad înșelător de egalitate și de vulnerabilitate comparabilă față de forțele economice din economia globală. Interdependența nu elimină hegemonia și dependența în relațiile interstatale, deoarece puterea este foarte inegal distribuită în comerțul și piețele financiare din lume. Jucătorii dominanți, precum Statele Unite, sunt cei care au creat de obicei regulile prin care a sporit interdependența. Așadar, conflictul și competiția nu par să dispară, deși ele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state. Scriind despre evoluția societății moderne de state, protejatul lui Wight, Hedley Bull (1977: 82) observa că "sub forma doctrinei legii naturale, ideile de dreptate umană au precedat din punct de vedere istoric dezvoltarea ideilor de dreptate internațională sau interstatală și au furnizat probabil principalele fundamente intelectuale pe care aceste idei s-au sprijinit la început". Acesta pare să fie un ecou la poziția lui Wight conform căreia o percepție a unității culturale este necesară înaintea dezvoltării unei societăți internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
persistența animozităților între grupurile naționale însă ei aproape cu siguranță au continuat să creadă că diferențele naționale își vor pierde în final din importanță și poate chiar vor dispărea în întregime (Halliday 1999: 79). Amenințarea din ce în ce mai mare reprezentată de violența interstatală în ultima parte a secolului al XIX-lea a dat naștere altor adaptări ale gândirii lor. Lucrările lui Engels, care subliniau rolul războiului în istoria umanității, prevedeau niveluri fără precedent de violență și suferință în cadrul următorului conflict european major. El
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea "centrului de greutate" de la conflictul de clasă la rivalitatea interstatală nu avea să dureze la nesfârșit. Ororile războiului aveau să demonstreze claselor muncitoare că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
hegemonie globală și inegalităților de putere aferente, precum și resurselor și oportunităților. De asemenea, se concentrează asupra tipurilor de opoziție pe care acestea le atrag după sine (Rupert 2003: 181). Aceste abordări vin în sprijinul comentariului lui Halliday că "sistemul modern interstatal a apărut în contextul răspândirii capitalismului la nivel mondial și al subjugării societăților precapitaliste. Acest sistem socio-economic a sprijinit atât natura statelor individuale, cât și caracterul relațiilor dintre acestea: nicio analiză a relațiilor internaționale nu este posibilă fără a face
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care a condus la delegitimarea regimului sovietic și la sfârșitul Războiului Rece (Enloe, 1994). Metoda ei ne încurajează să ne lărgim spectrul mijloacelor convenționale de aflare a adevărului în politica internațională și să ne întrebăm din perspectiva cui este forța interstatală "legitimă" cea mai semnificativă expresie a violenței și o posibilă explicație pentru război. Totuși, dacă întrebările despre locul femeii în politica mondială, adresate de către feminismul empirist depinde de conceperea genului ca un construct analitic care răspunde de marginalizarea femeilor în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu ecocentrismul (Eckersley 1992: 144, 175, 178). Această poziție ar putea fi dezvoltată în cadrul unei perspective convenționale asupra relațiilor internaționale (cum ar fi instituționalismul liberal, vezi capitolul 2 al cărții) pentru a observa caracterul foarte variat al tratatelor și practicilor interstatale. Cele mai evidente ar fi cele legate de biodiversitate, ploile acide sau schimbările climatice. Dar perspectiva ar putea fi dezvoltată și în ceea ce privește instituțiile economice globale, cum ar fi Banca Mondială, sau practicile militare ale statelor. Relatarea lui Eckersley poate fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideile transcendente ale eticii ecocentrice, ci pe importanța unei critici imanente a politicii globale contemporane. Autoarea pornește de la o analiză a tendințelor și a structurilor actuale antiecologice din politica globală pe de o parte (în concepția ei acestea sunt anarhia interstatală, capitalismul global și democrația liberală), dar și a orientărilor contemporane care creează posibilitatea contracarării acestor tendințe (multilateralism ecologic, modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important, ca și conștientizarea faptului că bunurile comune, ca formă de economie politică pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
După 1953 se Încearcă o cale proprie de construire a comunismului. Aceasta duce la o relativă distanțare față de Moscova. În 1964 România respinge planul Valev care urmărea transformarea teritoriului țării noastre Împreună cu Bulgaria și sudul U.R.S.S. Într-un spațiu interstatal axat pe dezvoltarea agriculturii. În aprilie a fost publicată Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român În problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. În acest fel regimul lui Gh. Ghe. Dej (1945 - 1965) Își arăta dorința de a nu se mai
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]