308 matches
-
general, din întreaga viață socială, care reprezintă condiția construirii subiectului. Pulsiunea comunicativă este dinamica primitivă care permite manifestarea lui eu; ea este resortul cu posibilitatea de a construi obiecte absente și de a le numi, de a comunica prin intermediul semnificațiilor intersubiective stabile. Praxematica atribuie pulsiunii comunicative, o activitate psihosomatică care determină activitatea lingvistică, rolul de fundament al oricărei interacțiuni verbale. Activitatea lingvistică se realizează în prezența altuia (sau cu reprezentarea lui, în cazul discursului interior, al scrierilor literare etc.), iar cuvîntul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă cu statut inegal, căci, în vreme ce lingvistica se află în centrul științelor limbii, sociolingvistica are un statut secundar, în latura în care limba se articulează cu societatea. Există însă opinii potrivit cărora, ținînd cont de faptul că esența limbii este intersubiectivă prin comunitatea socială, sociolingvistica poate fi considerată ca o disciplină centrală, iar nu periferică. Ca atare, sociolingvistica variaționistă, întemeiată de William Labov, se definește ca o lingvistică ce ține seama de eterogenitatea (structurală a) limbii, care este în covariație cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caz contrar, am intra în solipsism. Subiectivitate deci, dar relativă. Observatorul nu este singur, în măsura în care el se cunoaște ca observator, avînd același statut cu ceilalți observatori. El se știe observat tot atît cît observă el însuși. Putem numi această poziție "intersubiectivă" sau "subiectivitate asociată". Într-adevăr, relația între observatori este cea obiectivantă. Obiectul se construiește în rețele conectate de observații, care verifică acțiunea. C) Realitatea de ordinul al doilea include propriul său "impuls": Buclajul intern al unui sistem relativizat nu este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chiar legătura cu tradiția. Hermeneutica filosofică rezolvă multe probleme ale raportării la tradiția ("istorică", poate istoric-naturală) eficace (corespunzătoare "conștiinței eficacității istorice", Wirkungsgeschichtliches Bewusstsein, despre care vorbește Gadamer). Astfel, "jocul" la care suntem participanți potrivit chiar și perspectivei hermeneutice -, cel social, intersubiectiv, public, are propriile reguli, iar fiecare dintre noi are șansa de a se raporta la regulile jocului într-un mod "liber", folosind spontaneitatea proprie ființării care de fiecare dată are sensul ființării omenești. În plus, jocul însuși se reproduce pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o introduce, o susține și o promovează ideologia, o idee a lui Nietzsche, din "teoria" sa asupra actului de evaluare și de instituire a "valorilor": acestea din urmă nu sunt altceva decât acte de "interpretare" (evaluare) care s-au impus intersubiectiv datorită acceptării lor de către "voința slabă" a celor mulți. Desigur, angajamentele ideii lui Nietzsche sunt mai largi decât cele care privesc ideologia, în acest context de continuare a reducției judicative. Totuși, lipsa de anterioritate absolută a unui act de evaluare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tari" enunțate și analizate de către un Emile Durkheim, chiar și un Max Weber, încep să fie tot mai mult contestate. Se pune accent acum pe procese, pe devenirea socială. Abordarea științifică implicit statică a secolului XIX este contestată în numele dinamicii intersubiective a grupurilor sociale, constituite și reconstituite în permanență prin interacțiunea dintre agenți (indivizi, organizații neguvernamentale) și structuri (rețele de putere politică, administrativă, instituțională, cutumiară), cu rol constitutiv în funcționalitatea socială. Structurile creează "norme" și "resurse", argumentează Anthony Giddens. Normele reprezintă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
avut în vedere, înrădăcinată în auto-înțelegerea unui actor. Pe de altă parte, sensul acestor înțelegeri depinde deseori de faptul dacă ceilalți actori își reprezintă un actor în același fel, și în acest sens identitatea va avea de asemenea o calitate intersubiectivă sau sistemică. John poate crede că este profesor, dar dacă acea credință nu este împărtășită de către studenții săi atunci identitatea sa nu va funcționa în interacțiunea lor. Două tipuri de idei pot intra în identitate, cu alte cuvinte, cele deținute
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
temei în procesul de comunicare lingvistică. Prin raportul dintre planul semantic al enunțului și planul expresiei se desfășoară funcția centrală a actului de cunoaștere și comunicare lingvistică: predicația. Rezultat al enunțării - proces complex prin care subiectul vorbitor intră în raport intersubiectiv cu un interlocutor în interpretarea lingvistică a unei realități extralingvistice - enunțul este o structură finită, relativ autonomă, a cărei identitate sintactică se definește printr-o triplă unitate, întemeiată pe coeziune și coerență: • unitate de înțeles; componentele planului său semantic se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să spargeți un ou, știți să faceți o prăjitură) sau ficționale ( Dacă focurile din noapte ar face semne desigur / frica ar fi un rîset și angoasa o iertare 9); de ordinul hipertezei: exclamație). Modalități obiective (a trebui, a fi nevoie...), intersubiective (imperativ, interogativ, a trebui, (tu/voi) a putea...), subiective (a vrea, a gîndi, a spera). Verbe de opinie (a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
represive și productive ar regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile 2. Percepută ca un set relativ omogen și nediferențiat de atitudini, practici și structuri cognitive, cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
poate contribui la recuperarea valorii sale publice 216. Rochlitz concluzionează, totuși, că însăși această artă angajată ar trebui să se justifice în fața criteriilor estetice independente de eficacitatea politică a operei de artă, câtă vreme calitatea operei este susceptibilă de apreciere intersubiectivă 217. Acest lucru nu înseamnă, însă, că aprecierea estetică poate fi disociată complet de priza de conștiință socială sau politică trăită și reflectată într-o experiență artistică în procesul creării căreia se identifică intenția de a transmite un mesaj social
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de mijloc acceptabilă.56 Constructivismul convențional nu a respins asumpțiile științifice ale științei pozitive până la limita atinsă de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe constituirea reciprocă a identităților, însă acceptă o epistemologie de factură pozitivistă care poate include testarea ipotezelor, cauzalitate și explicații. 1.1.1 Ontologia Ontologia constructivistă, în încercarea de a surprinde relația
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1.1.1 Ontologia Ontologia constructivistă, în încercarea de a surprinde relația mutual constitutivă agent-structură, se bazează pe trei componente: intersubiectivitatea, contextul și puterea.58 În contrast cu realitatea materială, realitățile sociale există numai prin acordul oamenilor.59 În viziunea constructivistă înțelegerile intersubiective cuprind atât structurile, cât și agentul. Normele, regulile, semnificațiile, limbajul, cultura, ideologiile sunt fenomene sociale care creează identitățile și ghidează acțiunea. Oamenii trebuie să accepte aceste fenomene pentru ca ele să existe și ca oamenii să se definească făcând referire la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
structurile, cât și agentul. Normele, regulile, semnificațiile, limbajul, cultura, ideologiile sunt fenomene sociale care creează identitățile și ghidează acțiunea. Oamenii trebuie să accepte aceste fenomene pentru ca ele să existe și ca oamenii să se definească făcând referire la ele. Înțelegerile intersubiective sunt mai mult decât credințe agregate ale indivizilor. Banii, spre exemplu, necesită o înțelegere împărtășită a faptului că pot fi schimbați pentru bunuri. Normele și regulile stabilesc practicile și procedurile curente. Economia globală formează modul în care oamenii văd lumea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
interese sunt posibile. Cercetătorii dezbat pe marginea denumirii asociate noțiunii de intersubiectivitate, dacă să se folosească cuvântul norme, care are conotația stabilității și implică o largă acceptare, sau cuvântul reprezentare, care sugerează o mai mare conte stabilitate.62 Pentru că înțelesurile intersubiective variază în funcție de spațiu și timp, constructiviștii situează subiectele de cercetare în contextul social, istoric, regional. Pentru a înțelege schimbarea, constructiviștii încearcă să identifice schimbările culturale. Pentru a documenta schimbarea se întreabă dacă oamenii și-au schimbat modul de gândire, felul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
coexistă, adesea într-o relație tensionată, constructiviștii își pun problema de ce anumite practici prevalează în anumite contexte particulare. Jeffrey Legro atrage atenția că una dintre sursele schimbării din sistem are legătură cu ideile colective ale marilor puteri.65 Înțelegerile dominante intersubiective, precum cele care i-au definit ca inamici pe americani și pe sovietici în timpul Războiului Rece, sunt caracterizate ca fiind puternice, întrucât constituie identitatea și interesele oamenilor, precum și încadrarea interpretărilor comportamentale. Acțiunile obișnuite care derivă din aceste interpretări sunt denumite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este structura imbricată a proiectelor politice.68 Schimbarea atenției de la proclamațiile epistemologice către analiza empirică a constituirii reciproce reclamă clarificarea a două aspecte care definesc poziționarea în ceea ce privește problema interpretării și a cauzalității. Premisa ontologică a constituirii reciproce agent-structură prin intermediul semnificațiilor intersubiective conduce către respingerea existenței unor fenomene obiective distincte față de conceptele care le conferă sens. Toți cercetătorii sunt interesați de procesul interpretării, atât în colectarea datelor ca și atunci când fac alegeri cu privire la subiectele cercetării. Specialiștii care studiază realitatea socială în termeni
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
alții, care presupun că acțiunile rezultă din obișnuință, pot descrie regulile care definesc rolurile sociale. În loc să facă asumpții cu privire la bazele acțiunii, cercetătorii ar trebui să le cerceteze ca explicații concurente.80 Afirmăm că limbajul, înțelesurile, simbolurile, cultura, discursul toate fenomenele intersubiective care sunt în centrul ontologiei constructiviste rămân componente vitale ale analizei cauzale pentru că este prezumată intenționalitatea. Procesele raționale, fie constând în calcule instrumentale sau argumente morale, rămân chestiuni empirice care trebuie cercetate cu o serie de instrumente metodologice adecvate.81
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
redefinesc ce înseamnă acest lucru. Identitățile se pot schimba. Normele ajută la definirea situațiilor și, prin urmare, pot influența practica internațională într-un mod semnificativ. Pentru a se aprecia influența identităților și a normelor este necesar să se exploreze semnificațiile intersubiective. Astfel, concepția pozitivistă a lumii sociale și cunoașterea despre aceasta este pusă sub semnul întrebării. Ideea constructivistă relevă faptul că deși ne naștem într-o lume preorganizată și prestructurată, care ne formează și ne modelează în diferite feluri, acest lucru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trebuie luate ca atare. Banii, refugiații, terorismul, drepturile omului, suveranitatea sunt fapte sociale care vor exista atâta timp cât va exista un acord în acest sens. Existența acestora modelează categoriile lumii și afectează modul nostru de acțiune.158 1.3.4. Înțelesurile intersubiective Mulți constructiviști au pornit de la conceptul weberian de verstehen (înțeles), care se referă la tema hermeneutică care afirmă că acțiunea trebuie înțeleasă din interior și, prin urmare, înțelesul social este o funcție a ce anume au oamenii în minte.159
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o chestiune interesantă cu atât mai mult cu cât a fost sursa modelului de actor rațional. În timp ce raționaliștii evidențiază raționalitatea deciziilor în termeni de interes propriu și, prin urmare, minimizând rolul contextului, constructiviștii au adus dimensiunea socială în atenție. Înțelesurile intersubiective nu sunt doar agregări ale credințelor individuale, ci au un statut independent de cunoștințe colective, bazate pe aserțiunea că deși fiecare dintre noi își gândește propriile idei, conceptele noastre le împărtășim cu ceilalți. Verstehen se referă la interpretările colective, la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o anumită măsură, determină alegerea caracteristicilor sau reprezentările simbolice. În ansamblu abordările constructiviste se pot împărți în două categorii, una reprezentațională, iar cealaltă derivând din teoria socială a identității. Post-pozitiviștii preferă termenul de "reprezentări" pentru a numi identitățile și înțelesurile intersubiective, în timp ce pozitiviștii au tendința de a utiliza termenul de norme. Conceptul de identitate integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism. Identitatea are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale și cu asumpția că realitatea este construită. Propoziția că identitățile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
socială a identității. Post-pozitiviștii preferă termenul de "reprezentări" pentru a numi identitățile și înțelesurile intersubiective, în timp ce pozitiviștii au tendința de a utiliza termenul de norme. Conceptul de identitate integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism. Identitatea are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale și cu asumpția că realitatea este construită. Propoziția că identitățile înseamnă mai mult decât comportament și sunt formate de structuri sau modele de interacțiune are intenția de a plasa abordarea constructivistă la distanță față de raționalism. Raționaliștii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]