308 matches
-
nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative, ci de a vedea dacă unele valori au suficientă susținere în sfera politică încât să formeze baza unei abordări intersubiective a conceptului. Este limpede că nu se pot descoperi astfel de valori pornind de la perspective ideologice larg adoptate în anumite regimuri, precum egalitatea, democrația sau "schimbarea ordonată" (Pye, 1966: 29-48). Aceste concepte fac și așa obiectul prea multor dezbateri publice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Apter în Choice and the Politics of Allocation, unde afirmă că dezvoltarea constă în "sporirea oportunităților de alegere", o noțiune care se referă în special la politică (Apter, 1973: 6). O asemenea abordare, deși normativă, este mai mult ca sigur intersubiectivă, deoarece pare să întrunească o acceptare largă. Aceasta nu înseamnă că nu pot exista conflicte legate de manifestările concrete ale acestor "oportunități", și nici că relația dintre dezvoltarea politică și sporirea oportunităților este universal acceptată, mai ales dacă privim problema
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
conflicte legate de manifestările concrete ale acestor "oportunități", și nici că relația dintre dezvoltarea politică și sporirea oportunităților este universal acceptată, mai ales dacă privim problema din perspectivă istorică. Totuși, această abordare ar putea oferi o bază mai solidă înțelegerii intersubiective, reducând astfel opozițiile care, la un moment dat, păreau să împiedice până și discuția pe tema dezvoltării politice în sine. Privire de ansamblu Conceptul de dezvoltare politică ridică probleme teoretice majore. Acestea sunt inevitabile, având în vedere natura intrinsec controversată
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltarea politică de norme pare să sugereze că analiza acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la o perspectivă mult mai precisă a conceptului de dezvoltare politică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la o perspectivă mult mai precisă a conceptului de dezvoltare politică și astfel poate contribui semnificativ la o înțelegere mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Huntington, Political Order in Changing Societies (1968), în special în primele capitole. Conceptul de capacitate a fost elaborat și dezvoltat de G.A. Almond și G.B. Powell în Comparative Politics (1966), în special spre finalul cărții. Despre noțiunea de înțelegere intersubiectivă vezi mai ales J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986: 188 și urm. și 328 și urm.). Pentru o prezentare a unui concept mai intersubiectiv al dezvoltării politice, vezi D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973), în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Powell în Comparative Politics (1966), în special spre finalul cărții. Despre noțiunea de înțelegere intersubiectivă vezi mai ales J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986: 188 și urm. și 328 și urm.). Pentru o prezentare a unui concept mai intersubiectiv al dezvoltării politice, vezi D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973), în special primele capitole. Capitolul 5 Legitimitate, integrare și coerciție Introducere În general se consideră că sistemele politice au nevoie de sprijin popular pentru a putea continua
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comportament, ales și acceptat de întregul grup. Spre deosebire de pedagogul rus, pentru care relațiile interindividuale aveau loc la nivelul logicului, al relațiilor sociale de dependență și adeziune la normele colectivului K. Lewin avea în vedere relațiile la nivelul non-logicului, de natură intersubiectivă (16, p. 37). Cu alte argumente decît acelea ale lui Makarenko este relevat după cum s-a observat caracterul dinamic al grupului, continua sa mobilitate interioară. Interesul manifestat față de agresivitate, față de relațiile cu caracter subiectiv lasă să se întrevadă o oarecare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conferim o dimensiune ontologică noțiunii de Realitate, în măsura în care Natura participă la ființa lumii. Natura este o imensă și inepuizabilă sursă de necunoscut, care justifică existența însăși a științei. Realitatea nu este doar o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are și o dimensiune trans-subiectivă, în măsura în care un simplu fapt experimental poate ruina cea mai frumoasă teorie științifică. Înțelegem prin nivel de realitate un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale: de exemplu, entitățile cuantice supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și dezvoltare demografică. Cea de-a doua este modernitatea anglo-germanică, a cărei administrare a Amerindiei periferice constă în "simplificare" sau "abstractizare" (descrise ca preferință pentru cantitate în detrimentul calității), o nouă relație tehnologică și ecologică cu natura și o nouă relație intersubiectivă și politică, menită să conducă la o nouă atitudine economică (tehno-productivă)254. Prin procesul de "simplificare", potrivit lui Dussel, un număr de variabile culturale, antropologice, etice, politice și religioase au fost neglijate. Aceasta poate explica atenția concentrată asupra dezvoltării tehnologice și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
simptome și natura bolii. De la Hippocrate a preluat și Aristotel noțiunea de semiosis ca reprezentare culturală a simptomelor și mai tîrziu ca termen generic pentru acțiunea semnului. * kinezica sau studiul gesturilor (reprezentată de Birdwhistell, Trager, Greimas); * proxemica sau studiul distanțelor intersubiective (E.T. Hall); ambele discipline s-au născut în cadrul antropologiei, dar s-au constituit ulterior ca discipline independente ale comportamentului simbolic; * naratologia sau studiul gramaticilor narative axată pe sistematizarea unor structuri narative (Claude Bremond și logica povestirii, A.J. Greimas, Despre
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii sînt mai brutale un ordin imperios de pildă, cele curbilinii mai atenuate un ordin politicos). În istoria teatrului gesturile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației" nu poate fi realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul speranță-Hoffnungsprinzip (E.Bloch) se bazează pe acceptarea și legitimarera diferenței, alterității, dialogului intercultural. Filosofi ca Nietzsche sau Heidegger, pragmaticieni ca Peirce sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înghițind delimitările sistemului, sistemul ca atare fiind forțat să devină o societate de piață. Globalizarea însă este concordantă cu alt sistem, cu textură radical diferită. Dependența devine orizontală, în spațiul acțional astfel creat, piața transformându-se în nod de multiplicare intersubiectivă a dependenței. Lumea redevine ceea ce este în fond, un sistem relaționar cu autocorecție, adică încărcându-se cu ceea ce definește specificul omului: învățarea, sub forma ei interesată, care alimentează cooperarea în rețea. Piața nu mai este înțeleasă ca un mecanism cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economie sunt deferite de cele din fizică pentru că în Economie nu vorbim despre identitate substanțială, ci de probabilitate de instanțiere a faptelor ca suport al adevărului. Cheia decelării obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea lor intersubiectivă), și nu în instanțierea intrărilor și ieșirilor. Ca să aplici reguli raționale de ordin matematic, ca optimizarea, nu se obțin prea multe cunoștințe relevante (decât de natură mecanică, deterministă), optimizând intrările sau ieșirile. Optimizarea, dacă ar fi posibilă, ar trebui să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de cunoaștere concordante cu capriciile obiectului său de studiu. Recomandarea de a-și schimba Economia uneltele este nu doar lipsită de temei (în afară de temeiul ignoranței), ci și periculoasă, în adevăratul sens al lucrurilor contrare naturii. Golirea situațiilor de conținutul lor intersubiectiv cristalizat înseamnă scoaterea omului din ecuația economică sau cel mult menținerea lui ca resursă consumabilă. Fizicalizarea cunoașterii în Economie echivalează cu anularea diversității ca stare a naturii, cu producerea de cunoștințe după un tipar unic, pe motivul că unitatea se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică faptele acest lucru se datorează împrejurării că acestea sunt procese subiective în curs de substanțializare în contexte intersubiective. Când face acest lucru, Economia nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică faptele acest lucru se datorează împrejurării că acestea sunt procese subiective în curs de substanțializare în contexte intersubiective. Când face acest lucru, Economia nu uită nici de structura și structurarea relațiilor sociale, ajutată de sociologie, și nici de impulsul și consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect este definitoriu, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
primele aspecte enumerate esențializează sisteme cu structură stabilă, cu structură în sine, pe când următoarele aspecte trimit la ceea ce face să apară structura, adică la structurare ca stare tendențială a fixării în structură printr-o convecție specială a subiectivității (în context intersubiectiv) în obiectualizare fie tangibilă, fie intangibilă. Păstrând în conceptualizare preocuparea pentru parcimonie, putem spune că sistemele economice cuprind, într-o formulă combinatorie a stărilor reproductive și convective, pe de o parte, structura tehnică (a mijloacelor) și, pe de altă parte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
principial de natură disipativă (Prigogine, Stengers, 1984), având o comportare nonentropică pentru că are una antropică, prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu disjunctiv, în care ordinea funcționează și pe verticală și pe orizontală și se autoreproduce prin învățare (unitatea creșterii organice și cantitative și calitative, și materiale și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
imperiul clar al așteptărilor și le aruncă în perimetrul crepuscular al acceptărilor (Taleb, 2008). Mecanismele care se pun în funcțiune în cazul acceptării sunt nu doar specifice termenului lung, duratei lungi, ci și greoaie, costisitoare, pentru că au conținut de tranzacție intersubiectivă, nivelul și orizontul așteptărilor individuale se negociază sau mediază (inclusiv statistic, ca medie) cu nivelul și orizontul celorlalți luați ca indivizi. Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
am putea spune că mijloacele se supun ierarhizării preferențiale marcate de profesionalitate, și nu de prioritățile activismului ideologic. Pentru asigurarea standardului așteptat al finalității chiar nu contează, până la urmă, ce și cum folosesc ca mijloc, pentru că importante sunt consecințele mediate intersubiectiv. Ele recomandă mijloacele, în timp ce ideologiile pot doar să comande selecția lor în baza propriilor rațiuni de natură exclusivă. Cumva temeinic, evitarea soluționării ideologice a problemei mijloacelor trebuie să țină de răspunsul categoric la invitația de a ieși din presiunea metodologică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se închide!) o buclă a decelării ordinii care s-a materializat ca obiect, ca real. Schimbarea de ordine este radicală în raport cu Antichitatea greacă, de la ordinea gândirii, la ordinea a ceea ce se gândește. Alterările sunt de neevitat, mai ales în privința ordinii intersubiective. Imperialismul experimentului a cuprins și zona socialului. Ordinea creată (artificială) a atins și fenomenul societal. În fond, era vorba despre o iluzie derivată din „credința” în știință ca putere nelimitată. Științele în genere au devenit fiziciste, sociologia însăși sfârșind prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Hegel), străfulgerare (de iluminiștii mistici), inspirație (de poeți), transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]