272 matches
-
ca materialitate scalată, intersubiectivitate învățată și finalitate contextualizată. Consecințele se explică în contexte, acestea fiind în esență o problemă de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și angajamentul ei în formule cu reprezentări reîncărcate (în care se regăsesc elementele excluse anterior). Sensul inversiunii este recentralizarea viziunii demiurgice pe omul deplin (creator în contexte și, totodată, de contexte, care în timp ce se creează pe sine participă la creația intersubiectivității, deschizându-și posibilitățile de înțelegere și explicație în contexte structurante social). Sunt în esență două magistrale complementare ale cunoașterii. Apare de la sine înțeles faptul că magistrala complexității introduce corecții severe în metodele construite pe principiul parcimoniei și al randamentului explicativ
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în spațiul intersubiectivității, conștiența nu mai creează doar, ci se creează pe sine ca stare substanțializată a umanității. Conștiența nu mai este gaura neagră din care cunoașterea izbutește să iasă, sfidând natura fizică, decât dacă ajunge ca însăși cunoașterea să nu fie o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că Economia a fost născută să rezolve imposibilități, să contrapună părți divergente ca aspirații și funcții pentru a ținti un scop randamental. Economia s-a ales la împărțirea funcțiilor cognitive cu blestemul de a legitima scopuri împotriva firii și împotriva intersubiectivității. Pentru a fi randamentale, părțile forțate de Economie să fie la un loc își sacrifică reciproc funcțiile naturale pentru a genera scopuri de consistență artificială. Și, ca și când acest dualism sacrificional nu ar fi suficient sieși, scopul este destinat să justifice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a conceptualizării economiei, cu două trepte, un fel de serial scurt al apocalipsei, prima definind economia autoreglativă și ultima, economia autodeterministă. Cu aceste conceptualizări empirizate se ajunge la capătul unei magistrale în care maniheismul economic a pervertit definitiv maniheismul etic. Intersubiectivitatea este definitiv blocată în această buclă a raționalității de dragul raționalității, în care parcimonia a trecut de la semnificarea eficientizării explicației la excluderea raționalizării mijloacelor pentru maximizarea substanței-scop. Găsim aici produsul final al înțelegerii cogniției economice ca ordonatoare a propriei lumi create
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau de acoperire) și a fondurilor suverane (de prosperitate) să facă regula pe piața financiară, bulversând regimul dobânzilor și potențialul lui reglator al lichidităților. După cum excesul de virtualizare a valorii - ca obsesie a transformării economiei dintr-un mijloc al performanțelor intersubiectivității într-un scop individual în sine - care frizează absurdul creării de valoare din nimic, complică oferta prin supraevaluarea ei ca active și deteriorează atitudinea față de resurse. Este ca și în povestea în care se prețuiește zornăitul banilor sau mirosul fripturii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
are semnale la prima atingere (la prima mână, cum se spune în limbajul comun), este observatorul care-și observă interesele în timp ce poate își propune să fie riguros în observarea a ceva ce nu poate fi pe deplin rupt de el. Intersubiectivitatea este grila în care se întâmplă cogniția Economiei, pe aceasta nu o putem obiectualiza decât metaforic pentru că ar însemna golirea de conținut a observației chiar și prin neutralizarea obiectuală a observatorului. Cogniția Economiei produce explicații sub rezerva că se vor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
trebui să fie sigură pe faptul că nu are cum să fie sigură (că poate să știe când este sigură și mai ales pe ce să fie sigură). În plus, orice regularitate este specială, ține de contexte irepetabile, de stările intersubiectivității. Cogniția economică nu poate să-și minimizeze efortul respectând protocoale, urmând proceduri standardizate, aplicând rețete universale. Într-un fel procedural, cogniția economică seamănă cu evaluarea pe care o face medicul a stării unui pacient pentru a-i prescrie medicația. Starea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe măsură ce sunt internalizate și alte valori și scopuri decât cele ale supraviețuirii sau ale subzistenței. Perceperea complexității este o operație intelectuală, o abilitate progresivă a omului de a se înțelege pe sine și ceea ce-l înconjoară, a avantajelor și dezavantajelor intersubiectivității ca substrat al naturii umane, care-l invită să recurgă la rolul de influențare a evoluției sociale după criterii de performanță. Pe acest traseu, omul devine conștient de intrări și ieșiri ca fluxuri ale vieții, sub toate semnificațiile ei, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
hominizării în care omenirea a căpătat conștiința de sine, tradusă prin autodependență motivată de valorile care disting omul de întreaga lume vie. Dar este și starea în care sunt create instrumentele reproducerii unității și a funcțiunilor lui de întreg al intersubiectivității raționalizate. A doua metaforă Această stare de performanță a existenței umane, prin care se corelează percepția unității cu tehnologia reproducerii sale este concordantă cu marea cezură a istoriei, dintre Era Preglobală și Era Globală, dintre lumea dependențelor verticale și lumea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la un moment dat, de clasare a lor după semnificații post-factum eventual. Prezentarea sistemică a trăsăturilor realității istorice nu conferă funcția de sistem acelei realități. Comuna primitivă nu a fost un sistem care să se manifeste ca atare în afara conștienței intersubiectivității globale, inexistente pentru lumea acelei perioade. Nici Renașterea, ca fenomen cultural, nu s-a manifestat ca un sistem de care să fi fost dependenți, la modul conștient acceptat de oameni, măcar cei care din întâmplare locuiau în Florența. În dicționarele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în care sistemul ordonează scrierea eroul este omul ca expresie unitară a condiției umane de a fi parte armonică (nu răzvrătită) a realului și a naturii umane însăși, ca distincție rațională și emoțională în ontologic; ca fenomen autoreflexiv și ca intersubiectivitate autoguvernabilă. Sistemul ca metaforă gnoseologică, nu doar epistemologică, este imaginea lumii despre ea însăși nu în sens material, al forței oarbe, mecanizate, ci ca autoproiecție în timp real a gesturilor, gândurilor, sentimentelor, emoțiilor, idealurilor, acumulările materiale și spirituale, a regulilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însă ca procese de emergență, discrete ca niveluri explicative, dar convergente în universul naturii umane, fie că au funcții de legitimare și verificare, fie de certitudine și adevăr. Problemele de existență constituie matricea în care se regăsesc drept elemente problemele intersubiectivității ca gestiune a puterilor de orice natură, inclusiv ca probleme științifice. Paradigma ceasornicului ordonează faptele pentru a explica și a crea artefacte prin care să fie credibilă. Piața ca mână invizibilă reglatoare este produsul explicit al nevoii de credibilizare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de dezvoltare, ca și modele de integrare. Principiul care legitimează formula SME este de natură logică: sistemele reprezintă genul proxim, iar modelele, diferența specifică. Sistemele economice au consistență de întreg funcțional de tip randamental cu scop definit în repere de intersubiectivitate, pe când modelele definesc procedurile și instrumentele prin care funcțiile sistemului sunt realizabile. Cea mai frecventă confuzie pe care o întâlnim în analiza sistemelor de economie este între sistem și structură, deși mai sunt și altele, poate mai frecvente, cum este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și anume că legile care le guvernează au legătură cu manifestarea liberului arbitru, chiar dacă acesta ia și aspectul de convenție mai rezistentă în timp. SME nu sunt obiecte în afara gândiri și acțiunii umane, de fapt sunt obiecte ale interacțiunii și intersubiectivității, la un loc fizica cu științele antropice, în care regula critică o fac științele antropice și sociale. Intersubiectivitatea însuflețește SME, ca orice alt sistem tangent cu socialul, ele fiind realități parafizice. SME au, în consecință, valori de tip aleatoriu, se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de convenție mai rezistentă în timp. SME nu sunt obiecte în afara gândiri și acțiunii umane, de fapt sunt obiecte ale interacțiunii și intersubiectivității, la un loc fizica cu științele antropice, în care regula critică o fac științele antropice și sociale. Intersubiectivitatea însuflețește SME, ca orice alt sistem tangent cu socialul, ele fiind realități parafizice. SME au, în consecință, valori de tip aleatoriu, se confruntă cu probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
SME, ca orice alt sistem tangent cu socialul, ele fiind realități parafizice. SME au, în consecință, valori de tip aleatoriu, se confruntă cu probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
probleme din clasa celor de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea și nelocalizarea sunt la ele acasă, deși într-o formulă inefabilă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cunoaștere ca resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de consistența intersubiectivității, de raționalitatea convențională a câmpului acțional uman, în dubla sa configurare teoretică și practică, oferă formula înțelegerii diferențialelor. Intrarea în postmodernitate, în pandant cu ieșire din prima modernitate, înseamnă internalizarea setului de valori definitorii care ne permit să înțelegem ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în plan secund și o "biologizare" (am spune, instinctualizare) a naturii umane, atunci nu este vorba decât de o privire superficială, așa cum demonstrează Michel Onfray, rebelul gânditor francez; pentru acesta, dimensiunea hedonistă a vieții trimite cu necesitate la celălalt, la intersubiectivitate, adică la împărtășiri care depășesc sfera instinctuală: "Cred, într-adevăr, că desfătarea fără conștiință nu aduce decât ruina sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația sălbatică și prada sfârtecată de animal îi dau cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un plus de suflet. Și că în plăcere nu există o dimensiune hedonistă decât atunci când intră în joc acest plus de suflet, acea fărâmă ce se adaugă la jubilația unui sentiment care nu nesocotește lumea, pe ceilalți, realul, situația dată, intersubiectivitatea în care se desfășoară tot ceea ce survine". (Onfray, Rațiune agurmandă, 2000, p. 182) Aceeași superficialitate ignoră readucerea în prim-plan a disputei sofiste dintre physis și nomos, adică un moment fast al culturii europene, purtând marca vechilor greci: "Noi am
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului sub dominația comunității (tradiționale), Etzioni ia distanță față de Buber, subliniind
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
naturii (datum), este o construcție socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile - dacă există - au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ref> . Ruqaiya Hasan, În studiul intitulat What is going on: a dynamic view of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]