301 matches
-
democratice. O atenție specială trebuie acordată consecințelor practice ale pacifismului democratic și, mai ales, tentației de a aborda politica de promovare a democrației în întreaga lume ca principalul mijloc de evitare a războiului. O dificultate teoretică derivă din confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opus intervenționismului. Dincolo de aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor non-statali
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suveranității în exterior sau interior (Rusia, China), iar ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice westfalice, fiind dominate de centralizarea puterii în interior, cu un executiv puternic și intervenționist în politici economice, toate în scopul exercitării suveranității interne. În sfera westfalică, existența statelor este legitimată de convingerea că independența națională este imposibil de păstrat fără întărirea statului (Akihiko, 2002, p. 163), dovadă fiind creșterea cheltuielilor militare în grupul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
l-au ales într-un mod emoționant, sau va urma și el teribila "fatalitate a destinului"? 1.12. KEYNES RELOADED În contextul crizei economico-financiare actuale, a fost reabilitat lordul de la Cambridge, John Maynard Keynes, și readuse la putere politicile sale intervenționiste, de stimulare a cererii efective în scopul creșterii și al ocupării. După anii glorioși de după al Doilea Război Mondial, Keynes fusese făcut uitat odată cu contra-revoluția neoliberală din anii '80, cînd la putere erau ideile lui Friedrich von Hayek, sau Milton
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cariera sa pe Broadway, a fotografului rural Petru Mănici, fost electrician în mină la Petroșani, a hollywodienilor frați Cucui din Brașov, stilați ca niște mafioți cu ștaif de Las Vegas, foarte prețuiți de cuplul vedetist Prigoană - Bahmuțeanu, a fostului agent intervenționist secția descarcerări. De la un "regizor" la altul diferențele "estetice" nu sunt de substanță, ci de temperament, viziunea îmbracă același grandios, magnific prost gust ilustrat de filmulețe de reclamă unde inimioare, porumbei, verighete etc. se unesc în irizări roz-violete eclatînd ca
Caseta cu însurăței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7834_a_9159]
-
oferit puțină inspirație și chiar mai puține indicii legate de ceea ce ar face efectiv Obama sau rivalul său republican Mitt Romney odată învestiți", notează FT. Un lucru clar este că fiecare candidat are altă "filosofie de guvernare". Obama este un "intervenționist". A pariat totul pe reforma în domeniul Sănătății, aducând 30 de milioane de americani în plasa de siguranță a programelor federale. A reușit să treacă pachetul de stimulare economică de 787 miliarde de dolari, care a salvat SUA de la o
Alegeri SUA: Obama, la un procent în fața republicanului Romney () [Corola-journal/Journalistic/57338_a_58663]
-
secret cu directorul de cabinet, rezolvând totul peste capul lui. Gaittany avea la Casa de Artă o agentură de intervenții, complet dezinteresată. Plăcerea seniorală de a oferi servicii, amabilitatea, interesul de a-și face legături vaste făceau din Gaittany un intervenționist impenitent. Intercesiunea lui era mai sigură decât a ministrului, fiindcă poseda un registru mai G. Călinescu mare de posibilități. După ce asculta doleanța, Gaittany, consultîndu-se din ochi cu toți amicii care-i făceau o curte permanentă și fluctuantă între douăsprezece și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mondializării. Inclusiv țările în tranziție au nevoie nu de un Stat omniprezent, ci de unul eficient. Astăzi se cer ajustări rapide în toate sectoarele economiei, inclusiv abilitate din partea guvernelor pentru a se adapta la schimbări, ceea ce le poate diminua rolul intervenționist. "Noul stat va continua să exercite o influență decisivă asupra procesului de industrializare și de creștere pe termen lung. Totuși, rolul lui va fi diferit de acela al statului postbelic. O implicare diminuată a guvernului în activitățile direct productive va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de pildă, a cunoscut două războaie mondiale. La ieșirea din acestea, ponderea economică a Statului a crescut. Pe de altă parte, criza din 1929-1933 s-a rezolvat prin intervenția directă a Statului (1933: politica New Deal în SUA; 1936: teoria intervenționistă a lui J. M. Keynes în Europa). 1.3.1.3. Rațiuni teoretice a) Lupta împotriva șomajului. Economia de piață poate cunoaște un echilibru durabil de subutilizare a forței de muncă (șomaj). Pentru a ieși din această situație, este necesar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
primul autor din epoca modernă care a analizat problema opțiunilor publice, în special în materie de finanțe. Pentru satisfacerea condițiilor de optim, el considera că introducerea oricărei cheltuieli ar trebui efectuată simultan cu cea a veniturilor necesare finanțării. Dar abordarea intervenționistă l-a avut ca principal reprezentant pe John Maynard Keynes. Publicarea, în 1936, a Teoriei generale a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor a revoluționat politica macroeconomică, punînd în evidență rolul primordial pe care guvernul și bugetul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sociali, care pot crea o supraofertă de bunuri și servicii publice, contribuind astfel la creșterea cheltuielilor. D.I.Trotman-Dickenson reține mai mulți factori 26 ce contribuie la creșterea cheltuielilor publice, cum ar fi: abandonarea doctrinei laissez faire; apariția și răspîndirea doctrinei intervenționiste a lui J.M. Keynes; războaiele și crizele sociale; creșterea gamei de activități economice ale Statului; schimbarea mentalității populației; reconstrucția postbelică, ce a implicat planificarea alocarea publică a resurselor și finanțarea publică a unor proiecte; dezvoltarea economică ce generează cheltuieli mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contraprestație directă. Veniturile provenite din impozite se depersonalizează și sunt utilizate în mod diferențiat, avantajele fiind nedeterminate, în acest fel avuția socială fiind redistribuită. Un alt element ce trebuie reținut este faptul că, pe baza impozitului, Statul exercită o funcție intervenționistă în alocarea resurselor în economie, în scopul stabilizării cererii agregate. Cheltuielile publice nu sunt finanțate numai prin impozite, ci prin ceea ce se numește generic "prelevări obligatorii". Acestea reprezintă totalitatea vărsămintelor efectuate în profitul administrațiilor publice, obligatorii și fără contraprestații. Ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a unora și intervențiile excesive ale Statului. Rețetarul propus se concentrează, deci, pe dereglementare, funcționarea liberă a piețelor, începînd cu piața muncii, privatizarea întreprinderilor publice ș.a. O recomandare importantă este practicarea unei politici fiscale diferențiate regional. La polul opus, abordarea intervenționistă, keynesiană, consideră drept cauze ale decalajelor insuficiențele pieței și concentrarea capitalurilor. Soluția ar consta, în acest caz, în reabilitarea bazei economice a zonelor mai puțin dezvoltate prin intervenția autorităților publice naționale, regionale și locale, pe calea investițiilor publice în infrastructura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
opusul intențiilor inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politicilor economoce este astăzi aceea de a lua măsuri contra-ciclice, adică decizii care evită supraîncălzirea sau recesiunea, cînd vreuna din cele două amenință. Așa se face că, de la Statul minimal inspirat de lucrările lui Hayek, s-a ajuns la statul intervenționist justificat de Keynes. Perspectiva s-a schimbat. Era nevoie de o acțiune exterioară pieței pentru a combate efectele perverse. În această optică, acțiunea publică devine esențială și i s-au conferit tot mai multe misiuni, în ideea că politica eco-nomică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca republicanii - m-am alăturat, e adevărat, unor conservatori republicani precum George Shultz, fost secretar de stat, sau libertarieni precum Milton Friedman și Cato Institute, deși nu eram de acord cu ei în alte probleme. Am susținut o politică mai intervenționistă în timpul războiului civil din Iugoslavia pentru a pune capăt încălcării drepturilor omului. în 1992, de Crăciun, am anunțat că fac o donație de 50 de milioane de dolari pentru ajutor umanitar acordat orașului asediat Sarajevo. Ideea că, dacă grupurile umanitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
doctorat. În clinicile neurochirurgicale Ieșene explorarea patologiei vasculare cerebrale s-a menținut prin abordul carotidian direct și a fost până la introducerea computer tomografului explorarea de elecție. Trebuie menționată versatilitatea acestei metode considerate la acea vreme invaziva care în mâinile unui intervenționist adecvat permitea inclusiv explorarea sistemului vertebro bazilar. Din anul 1977 s-a introdus în cadrul Departamentului de Neuroradiologie abordul prin puncția femurala , Seldinger , efectuată de Prof. Dr. Aldescu Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
a automanipulat paseist, dove dindu-se pe cît de libertară pentru unguri, pe atît de șovină față de neamurile din jur. Poetul și soldatul Petőfi Sándor s-a bătut cu tot curajul pentru principiile ei, căzînd În 1849 În lupta cu trupele intervenționiste rusești la Albești, la sud de Sighișoara. Dar nimeni nu i-a găsit cadavrul pe cîmpul de bătaie. Inevitabil, legendele au prins a Înmuguri și a da În pîrg. Se spune și azi că ar fi fost luat prizonier de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în mod oficial blocada împotriva Rusiei, devenită Sovietică, în urma revoluției din octombrie 1917. Rusie care fusese și ea beligerantă, chiar aliată a Antantei, dar care acum era prea ocupată cu definitivarea revoluției și cu respingerea trupelor ostile, interne și intervenționiste. în continuare, au mai fost semnate și alte tratate. între Antantă și Bulgaria, la 27 noiembrie 1919, la Neuilly-sur-Seine; la 4 iunie 1920, la Trianon, între Puterile Aliate, în rândul cărora se afla și România, și Ungaria. Prin acest document
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
ăsta, urâtul, țuguiatul și cu barbișon... Zi-mi un nume de lovitură din box! - Upercut?!... - Nu. Troțki!... Bravul comandant care, fără să facă o singură zi de instrucție militară, a turtit, ca pe o sferă de vată de zahăr, trupele intervenționiste și alb gardiste rusești. Un cineva!... Și cine, dacă nu Robin, în 1921, la Paris, răvășit, a sosit dimineața, a pus mâna dreaptă, zvâcnind, pe mâna mea și mi-a spus: "Cocondy, se întîmplă un lucru teribil! Au tras, din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tabelul 3.3.). Faptul că majoritatea țărilor adoptă scenariile 1 și 2 rezultă din adoptarea politicilor de liberalizare care inițial constrângeau investițiile. Tabelul 3.3. Clasificarea țărilor În funcție de politicile adoptate vis-avis de CTN În anii 90 Tip 1 Scenariul non intervenționist Se caracterizează prin Încurajarea generală a ISD, În particular, dacă sunt percepute ca un promotor a competitivității industriale. Specificul constă În puține controale efectuate și fără constrângeri de performanță. ISD sunt În principal privite ca o soluție la necesitățile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ISD. Dacă analizăm și comparăm strategiile adoptate de guverne În scenariile prezentate mai sus putem remarca o trecere a acestora de la un scenariu de investiție controlată, În vigoare În sistemul socialist, spre un scenariu de investiție selectivă, chiar și non intervenționist, menită să stimuleze și să atragă investițiile străine pentru a susține dezvoltarea economică. Un factor care a condiționat astfel de acțiuni este concurența la care sunt supuse țările În tranziție Între ele, pentru a atrage ISD, iar oferirea condițiilor mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sprijin; 3. Investiții pasive. 1. Investiții de evadare. Anumite ISD sunt realizate pentru a evita legislația restrictivă sau politicile macroeconomice aplicate În țările de origine . Investițiile de evadare au ca emitent firme din țări ale căror guverne aplică politici economice intervenționiste și tind să fie concentrate În sectoarele de activitate - mai ales servicii - care fac obiectul unor reglementari destul de drastice. 1. Investiții de sprijin. Scopul acestor investiții este acela de a susține și sprijini activitățile restului firmei investitoare. Astfel, acest gen
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tovarășii lor de luptă doreau să reanime revoluția în Țara Românească este cât se poate de firesc, după cum explicabilă este și dorința lui Kossuth, Bem ș.a. de a extinde flacăra revoluției în răsăritul continentului spre a lovi în rezervele forțelor intervenționiste. Problema este numai dacă cursul angajărilor militare în Transilvania și Ungaria ar fi îngăduit un sprijin prompt și decisiv militar în regiunile extracarpatice. Ce-i drept, Kossuth îi spusese lui N. Bălcescu, cum am văzut, să-l ia pe Avram
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]